Dosarul nuclear iranian: Miniştrii de externe iranian, francez, german, britanic şi şefa diplomaţiei europene discută la Geneva

Întâlnirea la care participă miniştrii de externe din Iran, Franţa, Germania, Regatul Unit, precum şi şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, consacrată discutării viitorului programului nuclear iranian a început vineri la Geneva, după o săptămână de ostilităţi fără precedent între Israel şi Iran, relatează EFE.

Miniştrii de externe din Germania (Johann Wadephul), Franţa (Jean-Noel Barrot) şi Regatul Unit (David Lammy), împreună cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Kaja Kallas, au avut o întâlnire preliminară înainte de a se întâlni cu omologul lor iranian, Abbas Araqchi, care a avut, de asemenea, vineri, o intervenţie în cadrul Consiliului Drepturilor Omului al ONU.

În intervenţia sa din Consiliu, Abbas Araqchi a acuzat Israelul că a comis crime de război prin atacarea instalaţiilor sale nucleare şi a cerut comunităţii internaţionale să acţioneze pentru a 'stopa această agresiune'.

'Lumea, toate statele şi mecanismele Naţiunilor Unite trebuie să îşi arate îngrijorarea şi să acţioneze imediat pentru a opri agresiunea, a pune capăt impunităţii şi a face ca criminalii să răspundă pentru atrocităţile comise în regiunea noastră', a subliniat şeful diplomaţiei iraniene, care a acuzat, de asemenea, Israelul de crime de război şi împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.

Araqchi a mai indicat în faţa Consiliului, din care Israelul şi SUA s-au retras la începutul anului, că agresiunea israeliană împotriva Iranului este 'o încălcare clară a Cartei Naţiunilor Unite şi o provocare clară la adresa principiilor şi normelor pe care această instituţie le reprezintă'. De asemenea, a avertizat cu privire la 'consecinţele potenţiale pentru sănătate şi mediu' ce ar putea fi cauzate de atacurile israeliene asupra instalaţiilor nucleare din cauza radiaţiei.

În întâlnirea care a început vineri la Geneva, diplomaţia europeană încearcă să convingă regimul de la Teheran de necesitatea de a renunţa la programul său nuclear, în timp ce bombardamentele şi atacurile cu drone între Israel şi Iran continuă, ostilităţile fiind declanşate pe 13 iunie de Israel şi justificate cu argumentul că se teme că Teheranul este aproape de a dispune de armament nuclear.

Surse iraniene au confirmat că pe agenda întâlnirii se află atât problema nucleară, cât şi situaţia din Orientul Mijlociu, după începutul atacurilor Israelului.

Posibilitatea ca Statele Unite, aliatul Israelului, să intervină militar împotriva Iranului adaugă incertitudini acestei întâlniri, după ce preşedintele american Donald Trump a indicat joi că s-a stabilit un termen de două săptămâni pentru a decide dacă va interveni sau nu în conflict.

Araqchi a declarat vineri la televiziunea iraniană că a respins o cerere din partea SUA de a continua negocierile asupra programului nuclear iranian, care au început în luna aprilie, argumentând că nu există loc pentru astfel de discuţii atât timp cât agresiunea israeliană continuă.

Într-o conferinţă de presă la Geneva, ambasadorul israelian la ONU, Daniel Meron, a subliniat că europenii ar trebui să adopte o 'atitudine fermă' faţă de Iran, în care să ceară 'încheierea definitivă a programului nuclear şi demontarea arsenalului său de rachete balistice'.

Meron a criticat ONU pentru că dă în Consiliu prilejul să se exprime unei voci a 'regimului radical iranian' şi a insistat că 'nu există absolut nicio posibilitate ca tot uraniul îmbogăţit pe care îl deţine (Iranul) să fie destinat unui uz civil'. De asemenea, el a acuzat Teheranul că urmăreşte o capacitate de producţie de peste 10.000 de rachete balistice cu rază lungă, 'investind miliarde pentru a realiza acest lucru şi a fi capabil să ajungă cu ele până în inima Europei'.