Doza de aluminiu castiga teren în România: ponderea sa în ambalajele SGR a urcat la 29,3%

Datele oficiale RetuRO analizate de Every Can counts arată o creştere de la 21,6% în primul trimestru din 2024 la 29,3% în al doilea trimestru din 2026, un motor al acestei creşteri este generaţia tânără, atrasă de libertatea grafică pe care o oferă doza şi de reciclabilitatea la infinit, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

De la lansarea Sistemului de Garanţie - Returnare la finalul anului 2023, doza de aluminiu a urcat vizibil în structura ambalajelor de băuturi din România. Potrivit rapoartelor oficiale RetuRO, ponderea metalului în totalul ambalajelor SGR puse pe piaţă a crescut de la 21,6% în primul trimestru al anului 2024 la 29,3% în al doilea trimestru al anului 2026. Aceeaşi tendinţă apare şi la returnări, unde metalul a ajuns la 28,8%, faţă de 18,7% la începutul sistemului, conform sursei citate.

Este o creştere de aproape opt puncte procentuale în doi ani, într-o piaţă unde plasticul rămâne majoritar, dar în scădere: de la 61% la 51% din cantităţile puse pe piaţă în aceeaşi perioadă. Sticla s-a menţinut stabilă, în jurul valorii de 20%, potrivit comunicatului de presă.

Metalul urcă trimestru după trimestru

Ponderea dozei a crescut constant din 2024 încoace, cu maximul atins în al doilea trimestru din 2026, ceea ce indică o tendinţă structurală. Explicaţia ţine de mai mulţi factori care se suprapun: extinderea gamei de băuturi comercializate în doză, preferinţa tot mai clară a consumatorilor pentru un ambalaj uşor şi portabil şi un context în care aluminiul devine materialul preferat al brandurilor care îşi construiesc identitatea în jurul sustenabilităţii, conform sursei.

Tendinţa se regăseşte şi la nivel internaţional. Potrivit unei analize McKinsey din aprilie 2026, segmentul ambalajelor din metal a continuat să înregistreze o creştere constantă a volumelor, iar în anumite categorii metalul câştigă cotă de piaţă datorită portabilităţii, reciclabilităţii şi tendinţei de premiumizare, se arată în comunicatul de presă.

Doza de aluminiu se reciclează la infinit, fără pierdere de calitate, şi poate reveni pe rafturi în doar 60 de zile. Fiecare doză reciclată economiseşte până la 95% din energia necesară producerii uneia noi din materii prime, potrivit sursei citate.

Doza, un spaţiu de exprimare pentru branduri

Creşterea dozei are şi o componentă culturală, vizibilă mai ales în rândul generaţiei tinere. Suprafaţa dozei funcţionează ca o pânză continuă, fără etichetă lipită şi fără întreruperi, ceea ce oferă designerilor un spaţiu de lucru pe care ambalajele din alte tipuri de materiale nu îl au. Tehnologiile actuale de printare pe metal permit culori intense, finisaje mate, cerneluri fosforescente şi ediţii limitate, iar producătorii oferă zeci de dimensiuni şi tehnici de decorare pentru branduri care vor să iasă în evidenţă pe raft, conform comunicatului de presă.

Pentru consumatorii tineri, ambalajul a devenit o extensie a stilului personal. Un articol publicat de Ad Age în 2024 arată că 81% dintre membrii generaţiei Z au încercat un produs din cauza ambalajului, iar 63% au repetat achiziţia pentru acelaşi motiv. Aceeaşi generaţie percepe metalul drept cea mai responsabilă alegere din punct de vedere ecologic, potrivit cercetării McKinsey din 2024, care indică faptul că 60% dintre tineri preferă ambalajul reciclabil. La nivel european, un studiu realizat de agenţia Caramel pentru Sonoco arată că 82% dintre consumatori sunt mai predispuşi să cumpere un produs care vine în ambalaj metalic, se arată în comunicatul de presă.

Aceste preferinţe explică de ce tot mai multe branduri de băuturi aleg doza: pe raft, ea devine parte din felul în care sunt recunoscute, potrivit sursei menţionate.

Românii vor ca reciclarea să devină o experienţă

Sistemul de garanţie-returnare a construit rapid gestul reciclării. Rata naţională de reciclare a dozelor de aluminiu a ajuns la 75% în 2025, de peste două ori mai mare faţă de 2022, când datele Comisiei Europene indicau doar 35%. Studiul global Every Can Counts 2025, realizat pe un eşantion de peste 16.000 de participanţi din 16 ţări, dintre care 1.013 în România, arată însă că românii îşi doresc mai mult de la actul reciclării, conform comunicatului de presă.

Trei din patru români (75%) declară că ar recicla mai mult dacă experienţa ar fi mai plăcută sau mai interactivă, prin recompense, jocuri sau aplicaţii care să monitorizeze şi să celebreze reciclarea. În paralel, românii se numără printre cei mai implicaţi consumatori din lume: 71% se simt personal responsabili pentru reciclare, cel mai mare procent la nivel global, iar 91% consideră că producătorii ar trebui obligaţi să folosească ambalaje complet reciclabile sau realizate din materiale reciclate, potrivit sursei.

Datele arată o piaţă pregătită pentru mai mult decât colectarea automată: românii vor puncte de returnare mai accesibile (38%) şi un proces mai rapid (41%), dar mai ales o experienţă care să dea sens gestului, se arată în comunicatul de presă.

„Faptul că tot mai multe branduri aleg doza de aluminiu este o veste bună pentru circularitate. Este un ambalaj reciclabil la infinit şi deja colectat pe scară largă, ceea ce înseamnă că fiecare doză poate deveni, la propriu, o altă doză, în doar 60 de zile. Când oamenii văd cât de aproape este bucla şi cât de repede se închide, reciclarea devine un gest cu sens. Asta ne propunem la Every Can Counts: să apropiem circularitatea de oameni, astfel încât fiecare doză să conteze cu adevărat", spune David Van Heuverswyn, Global Director of Every Can Counts.

De la raft la instalaţie de artă

Every Can Counts România răspunde direct acestei nevoi prin proiecte vizibile şi activări interactive cu publicul. Instalaţiile „I CAN", realizate integral din doze de aluminiu de artistul român Sergiu Chihaia, transformă reciclarea într-o experienţă pe care oamenii o pot vedea şi atinge. Prin campanii şi proiecte de artă publică, programul aduce circularitatea mai aproape de oameni şi transformă un gest cotidian într-un moment cu impact cultural, conform sursei citate.

Judeţele cu iniţiative puternice în domeniul sustenabilităţii, precum Bucureşti, Timiş, Cluj, Ilfov şi Constanţa, conduc clasamentele naţionale privind rata de reciclare, se arată în comunicatul de presă.