DUPĂ DECIZIA DE LA HAGA: România va avea un al treilea mare producător de gaze, cu 10% din piaţă

Midia Resources SRL va deveni al treilea producător de gaze naturale, după Petrom şi Romgaz, cu o producţie estimata la un miliard de St mc de gaze naturale pe an şi o cotă de piaţă de circa 10%, după decizia de la Haga, a declarat Mihai German, director general adjunct în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), citat de NewsIn.

România se judecă la Haga cu Ucraina din 2004 pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră şi stabilirea zonei economice exclusive.

Mihai German a precizat: "În 3 februarie este aşteptat deznodământul în acest caz, iar rezultatul se cuantifică în resurse energetice: 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi zece milioane de tone de petrol, resurse care ar contribui semnificativ la reducerea importului de ţiţei şi gaze naturale ale României, implicit a riscului dat de evoluţia unor factori externi, necontrolabili".

Pe platoul continental românesc al Mării Negre sunt în producţie cinci zăcăminte (Lebăda Est, Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruş şi Delta) de ţiţei şi gaze asociate, concesionate companiei Petrom. De asemenea, două zăcăminte de gaze libere descoperite de Sterlig Resources, Doina şi Ana, sunt în curs de evaluare urmând să se facă lucrările de dezvoltare. În plus, trebuie să se construiască 80 km de conductă până la ţărm, iar la ţărm trebuie să se realizeze o conductă de legătură cu sistemul naţional de transport operat de Transgaz.

Reprezentantul ANRM a menţionat: "Rezultatele sunt extrem de încurajatoare şi în momentul în care aceste zăcăminte vor intra în producţie, firma Midia Resources SRL, reprezentanta companiei Sterling Resources în România va deveni, cu o producţie estimata la un miliard de St mc de gaze naturale pe an al treilea producător, ca importanţă de gaze naturale din ţara noastră, cu o cotă de piaţa ce circa 10%".

Suprafaţa va fi delimitată în perimetre de câte 1000 de km pătraţi.

Mihai German a declarat că estimările de rezerve (circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze şi peste 10 milioane de tone de ţiţei, reprezintă rezervele care se estimează că vor fi descoperite şi ulterior exploatate în arealul de 12.000 de km pătraţi din platoul continental al Mării Negre) sunt făcute prin similitudine cu alte zăcăminte, deja descoperite în zone apropiate platoului continental.

Acesta a subliniat că există indicaţii de gaze şi ţiţei, în unele sonde săpate pe structurile Cobălcescu şi Muridava, dar şi o serie de alte structuri geologice favorabile acumulării hidrocarburilor, descoperite în urma prospectărilor seismice. Însă, pentru a dovedi existenţa acestor rezerve de ţiţei şi gaze naturale este necesar să se continuie explorarea geofizică şi prin foraje a zonei, ceea ce implică un efort considerabil. "Aceste lucrări nu implică, în nici un fel, financiar, statul. Ele sunt făcute pe cheltuiala firmelor care concesionează perimetrele, acestea asumându-şi în totalitate şi riscurile, în cazul în care nu sunt descoperite zăcăminte în perimetrele concesionate", a declarat German.

Primul pas după decizia de la Haga va fi delimitarea suprafeţei care va reveni României din zona de delimitat în perimetre de câte 1.000 de km pătraţi fiecare, care vor fi scoase la licitaţie internaţională. Procedurile şi operaţiunile petroliere necesar a fi efectuate până la punerea efectivă în exploatare a unui nou zăcământ pot dura câţiva ani.