Editorial

Societatea de administrare B.T. Asset Management, care administrează câteva fonduri mutuale de investiţii, a anunţat săptămâna trecută că a vândut din considerente strategice pachete de acţiuni TLV din portofoliul fondurilor administrate.

Straşnic combate Crin Antonescu: trage din toate poziţiile şi nu iartă nimic! Dacă ar fi să-i dăm crezare, preşedintele Traian Băsescu, un Vodă care umblă ca-n lobodă pe scena politică, trebuie să-şi ia gândul de la un nou mandat la Cotroceni, că...

Politica a luat-o razna. Mizele meschine au deformat lupta politică transformând-o într-o meschină reglare de conturi.

Tranzacţiile masive, negociate, cu acţiuni BRD au deformat radical vineri, 15 septembrie, indicii bursieri.

Indicii bursieri, respectiv preţurile acţiunilor, au avut evoluţii mai mult decât spectaculoase, marcate de urcuşuri şi coborâşuri care nu au avut întotdeauna justificare logică.

Recent a fost dat publicităţii un studiu al Băncii Mondiale intitulat "Doing business 2007 - How to reform", în traducere "Desfăşurarea activităţii economice 2007 - Cum să facem reforme".

Băsescu nu râde, hâhâie. Nu loveşte, ci trosneşte. Ca preşedinte, palma lui are greutatea unei ghiulele. Anul trecut, răstignea oamenii doar rostindu-le numele în direct la ore de maximă audienţă.

Nu atît influenţa literaturii lui Soljeniţîn m-a determinat să revin la tema vieţii cotidiene, ca măsură a politicului, cît gîndul care mi s-a înţepenit în minte într-o dimineaţă limpede de toamnă, sub forma unei întrebări: Cum ar arăta o zi din...

Două lucruri mă uimesc, înregistrînd reacţiile lumii, la 5 ani de la 11 septembrie.

Cu toate că umblă la cravată şi costum, dom" profesor Voiculescu îmi pare cam neserios - el strânge semnături în Parlament să-l suspende pe Băses-cu de la Preşedinţie, pentru că un tip l-a auzit pe preşedinte că făcea politică la cârciumă cu...

M-am dus ieri la CNSAS, să văd cât de securist am fost. Mă chemaseră, împreună cu directorul executiv al Grupului "BURSA".

S-a trecut cu nefirească uşurinţă peste un moment pe care îl consider extrem de revelator.

Cu toate argumentele ştiinţifice extrem de puternice în favoarea eficienţei deciziilor colective aceas-tă supoziţie nu se verifică întotdeauna.

După emoţia şi furia iniţiale, au urmat avatarurile politice şi militare, şi deziluzia.

Sunt câteva săptămâni bune de când asistăm la spectacolul deconspirării informatorilor fos-tei "Securităţi", adică demascarea celor care au pârât la serviciile secrete ale statului comunist.

Preşedintele Statelor Unite a intrat în perioada critică a mandatului său.

Odată în plus, graba strică treaba.

În secetă de subiecte şi mereu dornici să ţină prim-planul mediatic, "politiciştii" noştri au relansat la apă tema alegerilor anticipate.

Prima întrebare care îţi vine în minte, în clipa în care ai aflat hotărârea Delegaţiei Permanente a PNL, nu poate fi alta decât: "Dacă Mona Muscă ar fi rămas în Guvernul Tăriceanu şi şi-ar fi investit capitalul electoral în susţinerea...

La munte, la Breaza sau la Vatra Dornei, pentru semi-opoziţia conservatoare sau ultra opoziţia socialistă, la mare, la Mamaia sau la Costineşti, pentru fraţii inamici PNL şi PD au fost organizate deja obişnuitele şcoli de vară.

Pe scurt ONU. Nu este nicio confuzie, organizaţia este aceeaşi, doar semnificaţia acronimului a fost actualizată, pentru a corespunde realităţilor.

Vara lui 2006 a pus PC în faţa unei dileme: cum să supravieţuiască într-un mediu ostil?

N-au dat turcii, nici tătarii, nici ruşii ori nemţii, au dat doar unii într-alţii, pînă au obosit.

PC, din motive lesne de înţeles, şi PSD, din pură inerţie, s-au grăbit din primele zile ale "Dosariadei" să-l identifice pe Traian Băsescu ca omul care a declanşat-o şi să-l acuze cu vehemenţă pentru toate pagubele produse de turbionul...

Partidele şi-au ţinut şcolile de vară sub semnul (re)înnoirii. Dar cu dosariada pe buzele tuturor, reforma clamată de toţi riscă să rămână doar o răfuială întârziată cu trecutul mai mult sau mai puţin apropiat.

Recent, domnul Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii, ne-a anunţat că a "stabilit cu Ministerul Finanţelor să se continue finanţarea pentru 1700 de proiecte, care au fost declarate eligibile în programul SAPARD, însă nu au mai putut fi...

Mareea de propagandă mediatică şi Niagara de cuvinte diplomatice, menite mai mult să ascundă, decît să facă lumină, prezintă publicului una dintre cele mai importante probleme pe agenda politicii internaţionale, la acest început de secol, într-o...

Nici europenii, nici noi nu ne-am hotărât încă dacă să condamnăm comunismul în aceeaşi manieră ca şi nazismul.

Până acum 16 ani, România a sărbătorit, oficial, ziua naţională la 23 August.

Din păcate, dar desigur inevitabil, până şi un proces de anvergura şi importanţa spargerii Codului fostei Securităţi este marcat la noi de puternice şi inconfundabile accente locale.

În România nu se mai întâmplă nimic. Doar caniculă. În restul lumii, Orientul Mijlociu face prima pagină urmat de războiul civil din Irak şi, pe alocuri, caricaturile iraniene.

În ultimul timp, mai mulţi cititori ai acestui colţ de ziar m-au contactat solicitându-mi să explic ce înţeleg prin conceptul de economie democratică, concept pe care îl folosesc destul de des în opiniile pe care le exprim, pe o cale sau alta.

Un nou episod din istoria confruntărilor militare s-a consumat în Orientul Mijlociu.

Când interesul economic este exagerat de puternic se transformă într-o obsesie, într-o stare de spirit aparte, în care dorinţa de neclintit de a realiza o anumită miză induce un act de gândire creativ, nu unul raţional.

Vestea bună este că, după aceea pe care a văzut-o doar fostul premier Ciorbea, la capătul tunelului a apărut din nou o lumină.

Care este scala de valori la care suntem datori să ne raportăm ca să ne încumetăm apoi să dăm VERDICTUL, când vorbim despre viaţa unui om?

Vechea teză privind contrastul dintre stil şi conţinut capătă noi accente în procesul marii deconspirări. Când informaţiile vin în valuri, când informatorii sunt supuşi dezaprobării colective iar energiile morale ale patriei par să fi renăscut...

Citesc, destul de des, editorialele politice semnate de domnul Cărtărescu. Cele mai multe sunt, realmente, interesante, scrise cu vădită măiestrie.

De ce are România politică externă? Iată o întrebare la care puţini am fi capabili să dăm un răspuns extins şi clarificator.

Guvernarea a intrat în revizie.