Episodul 2 - Pensionarii: pensia cumpără cu 14,6% mai puţin decât acum doi ani, dar trei manevre reduc pierderea

Pensionarul nu îşi poate apăra pensia de inflaţie: ea creşte numai când statul hotărăşte indexarea, iar indexarea depinde de deficit. Poate doar să plătească mai puţin pentru ce cumpără şi să-şi ţină economiile acolo unde pierd cel mai puţin.

Angajaţii pierd din salariu 360 de lei pe an, iar din economii pot pierde doar 11 lei la 10.400, dacă le ţin în titluri Tezaur pe un an (Episodul 1 - Angajaţii: nu pot scăpa de inflaţie, dar pot pierde 11 lei în loc de 640).

Categoriile lovite de inflaţie şi numărul celor din fiecare sunt în primul episod, iar efectul inflaţiei asupra titlurilor de stat, în analiza BURSA din 13 octombrie, Inflaţia a urcat la 6,6% şi a trecut peste dobânda Tezaur de 6,50%.

Urmează cei cu credite, micii întreprinzători, chiriaşii, proprietarii care închiriază, marile afaceri şi comparaţia dintre categorii.

Cât pierde pensionarul

În trimestrul al II-lea 2026, România avea 4,913 milioane de pensionari, iar pensia medie netă a fost de 2.700 de lei, potrivit datelor INS publicate în presă.

Pensiile cresc prin punctul de referinţă, care a rămas la 81 de lei din septembrie 2024, CNPP; Legea 141/2025 l-a menţinut la 81 de lei şi în 2026. De atunci, preţurile au crescut cu 9,88% până în septembrie 2025 şi cu încă 6,61% până în septembrie 2026, potrivit INS, adică cu 17,1% în doi ani. O pensie care a rămas la 2.700 de lei din septembrie 2024 cumpără acum cât cumpărau 2.305 lei atunci, cu 395 de lei pe lună mai puţin, adică cu 14,6% mai puţin; procentul este acelaşi pentru orice pensie care nu s-a schimbat din septembrie 2024.

Pentru pensiile de peste 3.000 de lei brut, pierderea este mai mare: din august 2025, pe partea de peste 3.000 de lei se plăteşte şi CASS de 10%, până la sfârşitul anului 2027, după cum a relatat presa. La o pensie de 4.000 de lei brut, pe cei 1.000 de lei peste prag se plătea înainte impozit de 100 de lei; acum se plătesc CASS de 100 de lei şi impozit de 90 de lei, iar pensia netă a scăzut de la 3.900 la 3.810 lei. Contribuţia a fost contestată în instanţe, iar Tribunalul Olt şi Tribunalul Bucureşti au trimis-o la Curtea Constituţională, după cum a relatat presa; dacă CCR o declară neconstituţională, pensia de 4.000 de lei brut revine la 3.900 de lei net.

Pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei primesc în 2026 un ajutor de 1.000, 800 sau 600 de lei, după mărimea pensiei, plătit jumătate în mai şi jumătate în decembrie, fără cerere, prin OUG 23/2026, potrivit celor publicate în presă; tranşa din decembrie se stabileşte după veniturile din noiembrie. Pentru pensia de 2.700 de lei, ajutorul este de 600 de lei pe an, 50 de lei pe lună: acoperă aproape 11% din pierdere.

De ce nu creşte pensia

Legea pensiilor (Legea 360/2023) prevede creşterea punctului de referinţă în fiecare ianuarie, cu inflaţia medie anuală plus jumătate din creşterea reală a salariului mediu brut.

Guvernul învestit pe 20 octombrie promite să reia indexarea în 2027, fără să spună cu cât; o simulare preliminară a Ministerului Muncii, despre care a scris presa, pune costul la cel mult 9,6 miliarde de lei.

Banii depind de deficit: după nouă luni, deficitul bugetar a fost de 78,52 miliarde de lei, 3,82% din PIB, iar ţinta pe tot anul este de 6,2%, conform cifrelor Ministerului Finanţelor apărute în presă. Cele 9,6 miliarde de lei înseamnă aproape jumătate de procent din PIB.

Chiar dacă pensia ar creşte în ianuarie cu toată inflaţia medie din ultimele 12 luni, de 9,2%, şi preţurile nu ar mai urca până atunci, ea ar cumpăra tot cu 6,8% mai puţin decât în septembrie 2024.

Strategia: ce nu poate câştiga, să nu piardă

Pensionarul nu poate cere o mărire şi nu îşi poate schimba pensia. Poate în schimb să recupereze bani în trei locuri: la medic şi la farmacie, unde cere medicamentul cu aceeaşi substanţă la preţul de referinţă; la primărie, unde cere ajutorul pentru încălzire, dacă venitul lui este sub prag; şi la economii, pe care le ţine în titluri Tezaur cumpărate în trepte, unde 1.000 de lei pierd într-un an 1 leu, nu 61 de lei, cât pierd în contul curent. Manevrele nu se potrivesc tuturor: compensarea de 90% priveşte pensiile de cel mult 2.020 de lei, ajutorul pentru încălzire priveşte venitul de cel mult 2.053 de lei, iar treptele Tezaur pe cei care au economii.

Apărarea lui nu este un venit mai mare, ci o pierdere mai mică.

Manevra 1: medicamentul la preţul de referinţă

Pensionarii cu venituri din pensie de cel mult 2.020 de lei pe lună plătesc la medicamentele din sublista B doar 10% din preţul de referinţă, nu 50%, după anunţul CNAS relatat de presă; dreptul îl au peste 2,3 milioane de persoane.

Preţul de referinţă este preţul celui mai ieftin medicament cu aceeaşi substanţă, iar compensarea se calculează din el, nu din preţul medicamentului primit. La un medicament cu preţul de referinţă de 100 de lei, pensionarul cu pensie mică plăteşte 10 lei; dacă primeşte unul cu aceeaşi substanţă care costă 130 de lei, plăteşte 40 de lei. Diferenţa o plăteşte orice pensionar, oricât de mare îi este pensia.

Manevra este întrebarea următoare, pusă medicului care scrie reţeta şi farmacistului care o eliberează:

„Există acelaşi medicament, cu aceeaşi substanţă, în aceeaşi concentraţie şi formă, la preţul de referinţă?”

Manevra 2: cererea pentru încălzire

Pensionarul care locuieşte singur şi are un venit net de cel mult 2.053 de lei pe lună, sau familia cu cel mult 1.386 de lei pe persoană, poate primi ajutorul pentru încălzire, din noiembrie până în martie, şi suplimentul pentru energie, tot anul, prin Legea 226/2021, DGASPC Sector 1.

Ajutorul nu vine singur: se cere la primărie, cu formularul de cerere şi declaraţie pe propria răspundere şi cu actele care dovedesc veniturile şi sistemul de încălzire. Cererea depusă până pe 20 ale lunii aduce ajutorul din acea lună; depusă după, din luna următoare.

La veniturile de peste 1.280 de lei pe persoană, ajutorul este de 10% din valoarea de referinţă, care este de cel puţin 250 de lei pe lună la gaze şi 320 de lei la lemne; la gaze şi la curent, ajutorul nu poate trece de valoarea facturii. Suplimentul se dă pentru fiecare sursă de energie folosită: 10 lei pe lună la gaze, 20 de lei la lemne şi 30 de lei la curent. Un pensionar singur, cu 2.000 de lei pe lună, care se încălzeşte cu lemne şi are curent electric, primeşte astfel cel puţin 160 de lei în sezonul rece şi 600 de lei supliment într-un an, 760 de lei în total.

Ajutorul nu se dă celui care are în conturi şi depozite mai mult de 27.576 de lei, adică de trei ori salariul mediu brut din legea bugetului asigurărilor sociale pe 2026, cum a fost publicat în presă. Pensionarul care are în conturi şi depozite mai mult de 27.576 de lei poate trece totuşi de această limită prin Manevra 3.

Manevra 3: Tezaur în trepte, de la poştă

Dacă preţurile cresc şi în anul următor cu 6,61%, ca să cumpere peste un an ce cumpără acum cu 1.000 de lei, pensionarul are nevoie de 1.066 de lei. În titluri Tezaur pe un an, cei 1.000 de lei devin 1.065 de lei, cu 1 leu mai puţin; în contul curent, după impozit, devin 1.005 lei, cu 61 de lei mai puţin.

Pensionarul are însă nevoie de bani în fiecare lună, iar banii scoşi din Tezaur înainte de scadenţă se întorc fără nicio dobândă, Ministerul Finanţelor. Ieşirea este cumpărarea în trepte: statul emite titluri Tezaur în fiecare lună, iar pensionarul pune în fiecare lună, în titluri pe un an, o parte din ce rămâne din pensie. În primul an, banii de care are nevoie rămân în cont; din al doilea an, în fiecare lună ajunge la scadenţă o treaptă, cu dobânda întreagă, fără ca restul banilor să fie atins.

Dacă dobânda Tezaur creşte din noiembrie, cum sugerează cererile băncilor la licitaţiile de titluri de stat, BURSA, fiecare treaptă nouă prinde dobânda nouă.

Titlurile Tezaur se cumpără de la trezorerie, online şi de la oficiile poştale, iar dobânda lor nu se impozitează, ANAF.

Pentru pensionarul cu venit mic, lista bunurilor care exclud ajutorul pentru încălzire numără numai conturile şi depozitele bancare, nu şi titlurile de stat, iar la scadenţă suma iniţială şi dobânda pot fi reinvestite în titluri noi. Emisiunea Tezaur deschisă acum se încheie pe 6 noiembrie la trezorerie, pe 5 noiembrie la poştele din oraşe şi pe 4 noiembrie la cele de la sate, iar cererea pentru ajutor depusă până pe 20 noiembrie aduce ajutorul încă din noiembrie; titlurile se trec în declaraţia pe propria răspundere, dar nu se află în lista bunurilor care exclud ajutorul. Practic, combinaţia de legi conduce la Tezaur pentru optimizare.

NOTĂ: Cititorii care au încercat una dintre manevrele de mai sus pot spune, în comentarii, ce rezultat au avut sau ce piedici au întâlnit. Episoadele următoare ţin seama de experienţa lor.