Episodul 1 - Angajaţii: salariile nu pot scăpa de inflaţie, dar pot pierde 11 lei în loc de 640

Aurel Lupu
Piaţa de Capital / 25 - 26 octombrie

Ilustraţie - imagine dintr-un manuscris medieval

Ilustraţie - imagine dintr-un manuscris medieval

Un angajat nu are cum să obţină pentru banii lui pe un an un câştig mai mare decât inflaţia, de 6,61%: nicio plasare pe un an la îndemâna lui nu dă acum atât. Salariul este în pierdere, oricum, în faţa inflaţiei. Angajatul poate doar să micşoreze pierderea, poate să piardă mai puţin.

Inflaţia din septembrie nu a lovit la fel pe toţi: chiriile au urcat cu 39,46%, motorina cu 37,61%, alimentele cu 3%, potrivit INS.

BNR estimează că inflaţia va creşte până la sfârşitul anului; potrivit minutei şedinţei din 8 octombrie, publicată în presă, peste 6,1%, cât prevedea Raportul asupra inflaţiei din august.

Aceeaşi inflaţie loveşte altfel fiecare categorie de oameni şi de firme, iar serialul BURSA ”Cum te aperi de inflaţie” calculează, pentru fiecare, cât pierde şi ce poate face: salariaţii (5,76 milioane la sfârşitul anului 2025, potrivit datelor INS publicate în presă), pensionarii (4,91 milioane), cei cu credite (4,58 milioane, după Biroul de Credit, din presă), micii întreprinzători (în jur de un milion), chiriaşii (563.905 persoane la Recensământul din 2021), proprietarii care închiriază (297.011 contracte de închiriere înregistrate la ANAF în 2025, din presă) şi marile afaceri, care pot muta scumpirile în preţuri şi le transmit astfel în toată economia.

La sfârşit, comparaţia dintre categorii arată cine pierde, cine câştigă din inflaţie şi cât. Efectul inflaţiei asupra titlurilor de stat a fost tratat în analiza BURSA din 13 octombrie, Inflaţia a urcat la 6,6% şi a trecut peste dobânda Tezaur de 6,50%.

Cât pierde angajatul

Salariul mediu net a fost în august de 5.688 lei, cu 5,6% mai mult decât în august 2025, potrivit INS.

În acelaşi interval, preţurile au crescut cu 6,17%, deci angajatul cumpără cu 30 de lei pe lună mai puţin decât acum un an.

O gospodărie pune deoparte, în medie, 15,2% din venituri, arată cercetarea INS asupra bugetelor de familie.

Aplicată la salariul mediu net, proporţia înseamnă circa 10.400 lei pe an, economiile salariatului din exemplu; cifra este o medie, ridicată de gospodăriile cu venituri mari, iar multe gospodării nu pun nimic deoparte.

Dacă preţurile cresc şi în anul următor cu 6,61%, ca să cumpere peste un an ce cumpără acum cu 10.400 lei, angajatul are nevoie de 11.087 lei.

Din dobânzile la bancă, banca reţine un impozit de 10%, potrivit ANAF; dobânda la titlurile Tezaur nu se impozitează.

Ţinuţi în contul curent, cu dobânda de 0,51% pe an dată de bănci în august, potrivit BNR, banii devin, după impozit, 10.448 lei, cu 640 de lei mai puţin.

Într-un depozit în lei pe un an, cu dobânda medie de 5,04%, devin, după impozit, 10.872 lei, cu 216 lei mai puţin.

În titluri Tezaur pe un an, cu dobânda de 6,50%, devin 11.076 lei, cu 11 lei mai puţin.

Dacă inflaţia coboară sub 6,50%, Tezaur pe un an aduce un mic câştig real; dacă urcă, cum estimează BNR, pierderea creşte la toate plasările.

La salariu, angajatul pierde 360 de lei pe an, pe care economiile nu i-i pot recupera.

La economii, pierderea depinde de cât de repede are nevoie de bani.

Banii din contul curent se pot folosi oricând, dar pierd 640 de lei din 10.400.

Banii din Tezaur pierd doar 11 lei, dacă rămân până la scadenţă.

Scoşi înainte de scadenţă, banii din Tezaur se întorc fără nicio dobândă, potrivit Ministerului Finanţelor; dacă sunt scoşi spre sfârşitul anului, pierderea se apropie de 687 de lei, mai mult decât în contul curent.

Pentru fiecare leu pus deoparte, întrebarea este deci una singură: îmi trebuie în anul acesta sau nu?

Pentru angajatul care merge zilnic cu maşina, pierderea este mai mare decât arată aceste cifre, fiindcă motorina s-a scumpit cu 37,61%, iar benzina cu 28,42%.

Strategia: euro numai pentru cheltuielile în euro

Euro a costat 5,0889 lei pe 17 octombrie 2025 (BURSA) şi 5,3485 lei pe 22 octombrie 2026 (BURSA), cu 5,1% mai mult.

Cine a ţinut economiile în euro a ajuns aproape de inflaţie, dar câştigul a venit din scăderea leului, nu din dobândă.

Un depozit în euro pe un an dă acum 1,44% (BNR).

Dacă leul nu mai scade, din 10.400 lei rămân peste un an 10.535 lei, cu 552 de lei mai puţin decât îi trebuie angajatului.

Angajatul cumpără în lei, iar inflaţia înseamnă că preţurile în lei cresc.

Euro îl ajută mai ales când leul scade: atunci, la schimb, primeşte mai mulţi lei pentru aceiaşi euro.

Când leul scade, se scumpesc şi mărfurile din import, iar euro compensează în parte aceste scumpiri; scumpirile care vin din preţurile interne nu le compensează.

Dar preţurile cresc şi când leul stă pe loc: în ultimul an, leul a scăzut cu 5,1%, iar preţurile au crescut cu 6,61%.

Dacă leul nu scade, euro aduce doar dobânda de 1,44%, iar preţurile cresc cu 6,61%.

De aceea euro îi foloseşte mai ales celui care are de plătit în euro: chiria, o rată, o vacanţă.

Manevra 1: termene scurte cât timp dobânzile cresc

Băncile cer deja statului 6,73% pentru împrumuturile pe un an, mai mult decât cei 6,50% din Tezaur, aşa că dobânda Tezaur poate creşte din noiembrie (BURSA).

Banii puşi pe un an se pot muta, la scadenţă, la o dobândă mai mare; banii puşi pe zece ani rămân la dobânda de acum.

Statul nu oferă titluri cu dobânda legată de inflaţie: Tezaur şi Fidelis au toate dobânzi fixe (Ministerul Finanţelor).

Manevra 2: aceeaşi sumă de la firmă, în altă formă

Dacă toţi angajaţii ar cere măriri cât inflaţia, firmele le-ar plăti ridicând preţurile, iar inflaţia ar creşte din nou; BNR numără deja creşterea costurilor salariale printre riscurile inflaţiei, potrivit minutei şedinţei din august, publicată în presă.

Există o cale care ocoleşte acest cerc vicios: angajatul nu cere o mărire, ci propune ca o parte din salariu să-i fie dată într-o formă pe care se plătesc mai puţine taxe; firma nu plăteşte mai mult, iar angajatul primeşte mai mult.

Tichetele de masă pot avea cel mult 45 de lei pe zi, prin Legea 201/2025, plafon menţinut până în martie 2027 printr-un ordin al ministrului Muncii, publicat de presă; firma poate da şi mai puţin.

Pe ele se plătesc CASS şi impozit, dar nu contribuţia la pensie (ANAF), iar firma nu plăteşte contribuţia asiguratorie pentru muncă (ANAF).

Din 945 de lei pe lună daţi ca salariu, angajatul primeşte circa 553 lei; daţi în tichete, primeşte circa 765 lei, adică 2.550 de lei mai mult pe an, cheltuiţi numai pe hrană.

La pensia facultativă (Pilonul III), firma poate vărsa până la 400 de euro pe an pentru fiecare angajat, fără impozit şi fără contribuţii (ANAF).

Din circa 2.140 de lei daţi ca salariu, angajatului îi rămân circa 1.250 lei; vărsaţi la Pilonul III, intră în contul lui toţi cei 2.140 de lei, retraşi însă abia la pensie.

Fondurile de Pilon III au câştigat 19,6% în 2025 (BURSA); randamentele variază de la an la an şi pot fi negative în anii cu pieţe slabe.

Câştigul angajatului vine din taxele neplătite: pe aceste sume nu se plăteşte contribuţia la pensia de stat, deci pensia lui de stat va fi ceva mai mică, iar schimbarea se face numai cu acordul firmei.

Salariul rămas nu poate coborî sub salariul minim, de 4.325 de lei brut din iulie 2026, potrivit ANAF, iar Pilonul III intră, împreună cu alte avantaje, în plafonul de 33% din salariul de bază (ANAF).

Manevra 3: contul de economii şi investiţii, pregătit de acum

Legea 202/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865 din 15 octombrie 2026 (Universul Juridic), creează conturile de economii şi investiţii, care se pot deschide de la 1 ianuarie 2027, la bănci şi la firme de investiţii.

În ele se pot ţine acţiuni, obligaţiuni şi fonduri de investiţii, iar banii se retrag la pensie sau de la 65 de ani.

Acţiunile şi fondurile de investiţii pot aduce şi pierderi: scutirea de impozit nu păstrează capitalul.

În contul CEI-S, angajatul pune bani din venitul deja impozitat şi nu mai plăteşte nimic la retragere.

În contul CEI-D poate vărsa şi firma, suma nu intră în salariu, iar la retragere se plăteşte un impozit de 10% pe toată suma retrasă, nu doar pe câştig.

Firmele îşi fac acum bugetele pe 2027, deci acum poate discuta angajatul cu firma o contribuţie la CEI-D şi poate hotărî ce parte din economii va muta acolo din ianuarie.

Nota autorului

Cititorii care au încercat una dintre manevrele de mai sus pot

spune, în comentarii, ce rezultat au avut sau ce piedici au întâlnit.

Episoadele următoare vor ţine seama de experienţa lor.

Opinia Cititorului ( 64 )

  1. Felicitari pentru articol.

    1. problema despre care nimeni nu clănțăne nimik, se numește țicneala GreenDeal !

      asta a sărăcit „angajații” 

      un american AL Gore, o venit cu o țicneală în 1999, care fuse preluată de o Ursulă ursuză în 2010 ! 

      acuma ne batem cu CO2ul !

      și „angajații” din UE fac sărăkia ! 

      sa vezi saracie in cativa ani cand seceta se instaleaza in EU ca-n Sahara.

      facem prea putin nu prea mult in legatura cu clima. problema e consumerismul, case se pot face ieftin dar nu se vrea, prea multe conditii si avize birocratie ce ridica preturile.

      masini care sa dureze o viata ca sa nu mai tot cumperi alta odata la 4-5 ani se pot face dar nu se vrea, la fel e cu absolut orice, nici hainele de firma nu mai rezita mai multe de un sezon, televizoarele cca 3 ani etc. Consumerismul. Supra productie si atunci solutia este sa se strice rapid si asta scumpeste viata, creeaza poluare. 

      Impaduririle ar trebui sa fie prioritatea zero, unde e un mp liber, plantati copaci.

      Oamenii ar trebui sa munceasca deja maxim 4 ore /zi, iar produsele simplificate si durabile. (cine are nevoie de o masina zburatoare ce se da peste cap?, serios vorbind). 

      Oamenii au f putine nevoi ca sa fie fericiti. F putine. Cine nu crede , sa vizioneze diocumentare cu triburi de culegatori-vanatori din Arfica, Am de Sud, cate mai sunt, nu vei vedea un om nefericit desi sunt rupti in .. . Au mancare, adapost, familie , trib si asta e destul.

      Apoi da la noi in societatea consumerista sa vezi acolo documnetare cu nefericire cronica(niciodata nu e destul). 

      ...

      ...

      Eu sunt happy si aici, spuneam o solutie ca si altii sa fie multumiti. Ca vad o gramada ce se plang.

      ei, poate atunci vor trebui sa pună copaci cei care i-au ras. sa și producă plusvaloare, nu doar jaf.

      Dilibau, curentul pentru hibrid mă costă tot 1.67, că pe vremea când benzina era sub 7 lei. La mine-i bun green deal.

      (1.9.)

      ha ha 

      păi mă tătică, 

      fără certificatul CO2, te-ar fi costat curentu la hibrid 0,8lei/kWh ! 

      și ai fi avut și jiobb la Dacie, la Mioveni ! 

      și oțel-beton la Sidex-Galați = construcții ieftine = apartamente la tineri 

      și clinkăr de ciment ieftin = construcții ieftine = apartamente la tineri 

      și Azomureș în funcțiune (Da! Azomureș plătește certificate CO2) = păpică ieftină 

      :

      prețul unui certificat CO2 este de 86EUR 

    E frumoasa teoria, dar nu tine de foame... Salariile nu mai ajung nici jumatate de luna.. Cati angajatori se gandesc la angajati sa le alinieze lefurile cu inflatia? Cati angajati isi permit sa faca economii, sa cumpere titluri de stat, sa depuna la Pilonul III?

    1. Daca ii intrebi de marire zic ca nu au. Dar pentru ei au sa cheltuiasca pe masini, deplasari, telefoane, etc.

      Articolul previne comentariul tau: "Dacă toţi angajaţii ar cere măriri cât inflaţia, firmele le-ar plăti ridicând preţurile, iar inflaţia ar creşte din nou; BNR numără deja creşterea costurilor salariale printre riscurile inflaţiei, potrivit minutei şedinţei din august, publicată în presă."

      Cum dracu crește inflatia doar cand cresc salariile mici si practic oamenii mai saraci pot sa cumpere si ei ceva? Cand bogatii si midle-class cumpara tot ce isi doresc, la preturi de care cei cu salarii mici nici nu se pot atinge, nu mai e inflatie?

      simplu, un exemplu simplu, ai o langoserie cu 2 angajati. ca sa maresti salariile, maresti un pic pretul la langosi. adica faci inflatie, mariri preturi.

      Cum dracu te-ai gandit prima data sa maresti pretul la langosi pentru majorarea celor doua salarii, ca sa ajungi la inflatie? La reducerea patronului profitului incasat de patronul langoseriei nu te-ai gandit. Sa isi reduca profitul si sa mareasca salariile, fara sa majoreze pretul produselor.

      care profit sa-l reduci. o langoserie merge cu profit minim, altfel apare vis a vis concurenta cu un pret mai mic.

      Iar patronul nu e statul roman sa poata imprumuta printa si garanta cu venituri viitoare din taxele fraierilor.

       

      Daca nu e in stare sa vada si sa managerieze intreprinderea ca o chestie sociala, din care sa beneficieze atat el cat si angajatii sai, dar si societatea in mijlocul careia isi desfasoara activitatea, atunci sa o inchida.

      Orice intreprindere trebuie sa aiba cele 3 caracteristici ca sa rezista pe piata.

      Actionarii, statul, salariatii, clientii toti trebuie sa fie multumiti, e o jonglerie constanta a managementului. Scapi unul pe jos, inchizi. 

      Dar poftim si fa o firma model ca de criticat vad ca esti bun.

      pentru ca firmele sunt informate dinainte de firmele de "consulting" despre ce urmează sa se intimple.

      Teorie pura, verificata pe CIFRE... :)

      Cei care câștigă peste 10000 euro, iau convins pe cei care câștigă între 2000 și 10000 că problema sunt aia care câștigă sub 2000.

      problema e inflatia cauzata de stat si guvern. asta erodeaza salariile mici si umfla averile celor cu venituri mari(investitiile)

    Deci sindicatele au dreptate. Trebuie marite salariile si la bugetari, si in mediul privat.

    1. Privatul nu poate arunca bani din elicopter, că ciorapu. El nu poate funcționa pe deficit deloc, darmite 10%

    Pe care dintre cele 3 teorii recomandati sa le aplicam? Autorul (banuiesc un jurnalist bursa cu salariu... ca in presa) pe care dintre

    ... pe care dintre manevre a mers? (plecase mesajul neterminat..)

    1. Cele 3 manevre nu se exclud una pe cealalta.

      A treia solutie e cea mai buna. Numai ca patronii de la noi nu vor contribui si ei ca salariatul sa aiba un venit mai mare la pensie.

      Ce sa contribuie patronii la Pilonul III cand ei au zis bogdaproste ca angajatii le pot face treaba de acasa, inclusiv in timpul lor liber, platindu-si singuri curentul, caldura, internetul etc...

      Ce dai pe mere economisesti la pere, internetul oricum il plateai, caldura oricum o plateai, curent e vax sarmaua cat consuma un laptop. Dar nu mai cheltuiesti altele, benzina, mancare in oras etc. Munca de acasa e f ok.

      Tu cand pleci de acasa, inainte sa incui usa lasi lumina aprinsa, calculatorul deschis, caldura data drumul sau aerul conditionat (dupa caz)? Poate sunt unii care stau aproape de job sau care merg cu bicicleta, trotineta... Si isi iau pachet la ei sau mananca pufuleti... Asta cu mancarea e chiar tare.. Daca lucrezi acasa ce economisesti, nu mananci? Degeaba bati campii, probabil esti dintre patronii care au economisit toate astea pe spunarea angajatilor...

      De acord cu opinia 5.5. Total de acord. Nu e vorba doar despre laptop; e vorba si despre altele.

      Fix asa...

      Va dau eu experienta mea, s-o bagati in urmatorul articol. Eu, cu salariu nitel peste minim, am vrut sa pun la Pilonul III, dar lunar investesc in munca remote... Am cumparat ruttere performante, am schimbat abonamentul de net sa am viteza mai buna, mi-am luat birou si scaun dupa ce ma cocosasem lucrand de pe un taburet la masa din bucatarie, am pus aer conditionat (pana sa lucrez de acasa nu simteam nevoia, seara cand ajungeam de la birou era ok in casa, iar in we merg mereu la printi), iarna dau caldura la maxim etc... Asa ca am renuntat de Pilonul III... Singura sansa sa fiu ok la pensie eate sa n-o apuc...  

      .. in we merg la parinti*...

      Succes cu pensia. Eu am renunțat. Cei care mai muncesc trebuie să plătească salarii speciale pentru următorii 50 de ani. Este un drept câștigat, chiar daca erau plătiți bine pentru că deja erau incluse condițiile speciale, acum sunt plătite încă odată separat și nu se mai pot recupera. Mai ies decrețeii la pensie, iar majoritatea care aduceau plus valoare sunt plecați și nu o să contribuie la niciunii. Aici sunt puțini care aduc plus valoare. Majoritatea sunt angajați în instituții de stat. Își plătesc taxele daca primesc de la buget, iar cu restul își fac vacante pe afara. Eu nu mai vreau sa plătesc nici pensii speciale, nici decreței, nici vacantele bugetarilor, nici vouchere de vacanta. Stop. Pe mine m-au plătit foarte prost pe unde am fost. Ăla mic de la Cluj, mi-a luat peste 200 zile de concediu când a zis că își asumă măsură ca prim-ministru. Nici bani, nici concediu, nici pensi și sa plătesc pensii speciale, câte 5 salarii pensii și indemnizații cumulate!? Nu. Îmi permit să refuz? Nu prea, dar pe degeaba pot sa dorm la umbra, nu trebuie să mă mai chinui.

    Nu sunt de acord cu depozitele bancare, se știe ca atunci când e inflație, scad și dobânzile la depozite, la fel este și cu obligatiunile/titlurile de stat... :)) Singurele mișcari inteligente/manevre :)) sunt miscarile pe BURSA (inter)nationala în funcție de CONTEXTUL (inter)național. :) Ca REGULA, când scad acțiunile, cresc obligatiunile, bursa petrolului (nu în contextul actual creat artificial), și imobiliarele (REIT-urile), și INVERS... :)) Sa nu uitam de swap-uri... ;)

    1. Banii sunt făcuți sa CIRCULE, nu sa stea pe loc... :)

      Și INDEXAREA pensiei/salariului în JUSTITIE, fără sa aștepți sa mărească GUVERNUL pensiile... :)

      EFECTUL INFLATIEI se resimte doar asupra banilor care nu CIRCULA... :)

      Adica asupra salariului,

      Bine, m-am linistit. 

      depinde ce faci cu el.... :))))))))

      În noiembrie se așteaptă campania electorala în America, va creste bursa... :)

      Cifrele arată invers: când inflația crește, cresc și dobânzile. Titlurile Tezaur pe un an au dat 6,20% în emisiunea din septembrie și dau 6,50% în cea din octombrie, după ce inflația a urcat de la 6,17% în august la 6,61% în septembrie. Băncile cer deja statului 6,73% pentru împrumuturile pe un an, așa că dobânda Tezaur poate crește din nou în noiembrie. BNR ține dobânda de politică monetară la 6,50% tocmai pentru că inflația crește. Ce scade când cresc dobânzile este prețul obligațiunilor vechi, pe piață. Cine ține titlul până la scadență primește însă exact dobânda promisă.

      Verificat pe CIFRE, uita-te cât au fost maximum istoric (7-7,8%) raportat la inflație (5,02%) mai exact în februarie 2025, ca să nu te mai contrazici degeaba... :d

      E valabil și pentru dobânzile la depozite raportat la 2024-2025, dar au scăzut din alte cauze ( dobânda cheie BNR)

      Ai dreptate: dobânzile nu urmează inflația lunii, iar fraza mea a fost prea generală. În februarie 2025, inflația anuală era 5,02%, iar titlurile Tezaur dădeau 6,95% la un an, 7,65% la trei ani și 7,95% la cinci ani. Iar în primăvara lui 2026, când inflația a trecut de 10%, dobânda Tezaur pe un an a scăzut.

      Statul plătește dobânda după inflația pe care o așteaptă cei care îi dau bani cu împrumut și după riscul pe care îl văd. În februarie 2025, BNR prevedea o inflație de 3,8% la sfârșitul anului, deci dobânda de aproape 7% nu venea din inflația așteptată. Venea din risc: deficitul bugetar din 2024 fusese cel mai mare din Uniunea Europeană, iar alegerile prezidențiale fuseseră anulate cu două luni înainte. 

      În primăvara lui 2026 s-a întâmplat invers. Inflația era peste 10%, dar se știa că va scădea mult în vară, când ieșeau din calcul scumpirile din iulie și august 2025 (energia și TVA). Și a scăzut: 8,2% în iulie, 6,2% în august. Cine împrumuta statul pe un an se uita la inflația din anul următor, nu la cea din luna respectivă. 

      Acum inflația crește din nou, iar BNR estimează că va crește până la sfârșitul anului. De aceea cresc și dobânzile pe un an: 6,20% la Tezaur în septembrie, 6,50% în octombrie, 6,73% cerut de bănci statului la licitație.

      Cât despre depozite: dobânda BNR era 6,50% în februarie 2025 și este tot 6,50% acum, deci scăderea dobânzilor la depozite nu se explică prin ea. 

    frumos articol. mulțumim pentru el. exista o grămadă de oameni iuți la păreri care nu înțeleg nici măcar o parte din cele prezentate în articol.

    1. De obicei unii funcționează pe Gica Contra, mai ales pe internet și rețele de socializare...

      În timp ce alții vin cu soluții...

      militam pt un popor investitor in multele piloane de pensie, 401 etc. totul pt promisiunea unor bani dupa varsta de 70ani cand tot ce vei putea face cu ei este sa iti platesti azilul si inmormantarea. pana atunci sa lasam omului cat mai putini bani in buzunarul sau si cat mai multi in cel al statului

      Cam asa-i , taxele reale sunt tot ceea ce cheltuieste statul nu doar ceea ce taxeaza statul. Restul se plateste din inflatie, sau/si din taxare si inflatie in viitor.

      Tinand cont de faptul ca statul cheltuie anual cu 30% mai mult decat incaseaza, calculati ce taxe dam de fapt, azi sau in viitorul apropiat.

      Si ce va fi de noi cand vom ajunge la pensie. 

      Ideea ta este corectă: ceea ce statul cheltuiește peste ce încasează se plătește mai târziu, din taxe sau din inflație. Cifra este însă alta. În primele nouă luni din 2026, statul a încasat 522,07 miliarde de lei și a cheltuit 600,59 miliarde, potrivit execuției bugetare prezentate de Ministerul Finanțelor pe 16 octombrie. Cheltuielile au depășit deci veniturile cu 15%, nu cu 30%. Diferența, 78,52 miliarde de lei, este deficitul de 3,82% din PIB.

      vezi ca una-i cheltuiala raportata si alta-i realizata. au amanat plati, sunt firme ce se plang pe fb ca nu si-au incasat lucrari, rambursari tva etc. si eu astept o mica rambursare de tva dar cri cri.

    ...

    1. ...

    Io cred ca insistenta asta cu cursul de schimb, dobinzi euro vs leu, euro vs leu, ghiveci euro leu, tocanita euro leu transmite un mesaj de incredere si stabilitate romanilor: daca ai nevoie de lei, schimbi euro.

    Trecerea la euro se amina pina dupa 2050, eventual 23-24 decembrie 2056. Un proiect de tara in care deficitul bugetar sa nu poata fi finantat si prin cursul valutar e inacceptabil pentru orice factor responsabil.

    Cu pensiile. 

    1. Și euro are inflație mai mica, dar are. Pierderea este minimă. In schimb, cine tra8in Romania, plătește în lei și aici este durerea. Nu te ajuta.

      Titlurile au dobânzi sub inflație, deci este cam la fel, dar nu te atingi de bani până la scadență. 

      Dacă ești plătit în lei și cheltui in lei, cheltui cam 60-90% din ce câștigi. Pt 10-40% te lupți pt small money, +/- 10%. Restul este by design. Practic din ce câștigi poți pierde sau câștigă 3%. Restul se duce pe utilități, masa și transport. Oricât îți storci creierii. Ai nevoie de un venit mai mare, cu mult peste medie, de la 2000E în sus ca să vorbești de Economics. Nu poți vorbi de spre ea fara sa ai bani. 

      80% din populație câștigă românește, dar plătește combustibil, alimente, utilități și opționale la preț european și peste, de zeci de ani.

      In multe instituții din tara sunt bugetari cu salarii europene, încă din 2000. 20-30 de angajați cu salariu de 5000 lei, cotizează la salariul unui bugetar cu 3000 euro.  

    Sa fim seriosi, putem plasa banii in o multime de locuri din lumea asta, nu doar in depozite, titluri de stat romanesti si nu stiu ce conturi S si C. Pe burse straine poti sa faci linistit profituri de peste inflatia din Romania si daca cursul ar fi stabil. Daca mai adaugi si deprecierea leului...

    1. Ai dreptate că lista nu se oprește la depozite și titluri de stat: acțiunile de pe bursele străine sunt o cale reală, iar deprecierea leului adaugă la ele un câștig în lei. Euro a urcat cu 5,1% față de leu într-un an, de la 5,0889 la 5,3485 lei, după cursul BNR.

      „Liniștit” însă nu se potrivește. Bursele dau peste inflație pe mulți ani, nu în fiecare an: indicele american S&P 500 a pierdut circa 19% în 2022. Banii de care un salariat poate avea nevoie într-un an nu au timp să aștepte revenirea. 

      Mai este impozitul. Câștigul făcut printr-un broker străin îl declari singur și plătești 16% (Legea 141/2025); printr-un intermediar român care reține impozitul la sursă plătești 3% dacă ai ținut acțiunile peste un an și 6% sub un an. Peste 24.300 lei venituri din investiții pe an se adaugă CASS. Dobânda la depozit plătește 10%, dobânda Tezaur nimic.

      Bursele străine pot bate inflația din România, dar cu riscul de a pierde chiar în anul în care ai nevoie de bani și cu un impozit mai mare decât la depozit. Calculul lor intră în episoadele următoare. 

    Ce treaba aveti voi, capitalistii, cu angajatii. Grija voastra este doar profit, profit, profit, cu orice pret si cu orice sacrificiu.

    1. Eu nu sint capitalist, tovarase! Sint o victima a capitalismului.

      Portofoliul de actiuni e o fatada. M-am infiltrat printre ei (ca Motoi in "Serata" Malvinei Ursianu) ca sa-i sabotez din interior. 

      genial :)))))

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
Mirosul Crăciunului
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Noi. 2026
Euro (EUR)Euro5.3494
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8600
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7816
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.4103
Gram de aur (XAU)Gram de aur604.3140

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
immromania.eu
energyexpo.eu
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
40 de nopţi albe
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb