Episodul 3 - Creditaţii: inflaţia scade cu 6,2% valoarea datoriei, dar câştigă numai cei cu dobânda sub inflaţie

Spre deosebire de salariat şi de pensionar, creditatul poate câştiga din inflaţie. Când preţurile cresc, creditatul datorează băncii aceeaşi sumă, dar banii valorează mai puţin, deci şi datoria lui valorează mai puţin. El păstrează acest câştig numai dacă dobânda creditului este mai mică decât inflaţia. Creditatul cu dobândă variabilă nu are, deocamdată, motive să se aştepte la rate mai mici, iar cel cu credit de consum plăteşte o dobândă mult mai mare decât inflaţia.

Creditatul poate face trei lucruri: să plătească întâi creditul cu dobânda cea mai mare, să treacă la o dobândă fixă şi, dacă nu şi-a mai plătit ratele, să verifice suma pe care i-o cere banca. Pentru verificarea sumei, contează o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 26 octombrie: banca nu îi poate cere dobânda pentru anii rămaşi din contract.

• Cât câştigă şi cât pierde creditatul

La sfârşitul anului 2025, 4,58 milioane de oameni aveau 8,15 milioane de credite la bănci şi la firmele de credit care nu sunt bănci (IFN), potrivit datelor Biroului de Credit publicate în presă. În septembrie 2026, populaţia datora băncilor 204,98 miliarde de lei în credite în lei, cu 9,2% mai mult decât în septembrie 2025, şi 13,84 miliarde de lei în credite în valută, cu 12,2% mai puţin decât în septembrie 2025 (BNR).

Să luăm o datorie de 100.000 de lei. Într-un an, preţurile au crescut cu 6,61%, deci cu 100.000 de lei se cumpără acum cât se cumpăra acum un an cu 93.800 de lei. Datoria valorează cu 6,2% mai puţin, iar scăderea aceasta este câştigul creditatului. Din acest câştig, creditatul plăteşte însă dobânda: dacă dobânda este mai mică decât inflaţia, el câştigă; dacă este mai mare, pierde.

ING publică pe site un exemplu de credit pentru casă, valabil până la 31 octombrie: 320.000 de lei pe 22 de ani. În primii cinci ani, dobânda este fixă, de 5,89%. Apoi dobânda devine variabilă, de 8,06%: banca adaugă 2,49 puncte la IRCC, un indice al dobânzilor dintre bănci, care este acum de 5,57% (BNR). Cu dobânda fixă, de 5,89%, creditatul plăteşte o dobândă mai mică decât inflaţia, de 6,61%, şi câştigă. Cu dobânda variabilă, de 8,06%, plăteşte o dobândă mai mare decât inflaţia şi pierde.

La creditele de consum noi, dobânda medie a fost în 2026 de peste 10%, potrivit datelor BNR relatate de presă. Cine are un asemenea credit plăteşte o dobândă mult mai mare decât inflaţia şi pierde.

La creditul cu dobândă fixă, rata rămâne aceeaşi, chiar dacă preţurile cresc. Salariul mediu net a crescut însă cu 5,6% într-un an, potrivit INS, deci creditatul al cărui salariu a crescut cât media dă pe rată o parte mai mică din salariu: cu 5,3% mai puţin decât acum un an. Câştigul nu înseamnă bani în plus: creditatul plăteşte aceeaşi rată, iar rata îi cântăreşte mai puţin numai dacă îi creşte venitul. Dacă venitul nu creşte, dă pe rată aceeaşi parte din venit, în timp ce restul preţurilor au crescut.

Cine are credit în euro pierde din scăderea leului. Euro a costat 5,0889 lei pe 17 octombrie 2025 (BURSA) şi 5,3485 lei pe 22 octombrie 2026 (BURSA), deci pentru aceeaşi rată în euro creditatul plăteşte acum cu 5,1% mai mulţi lei.

Inflaţia micşorează valoarea oricărei datorii în lei. Avantajul rămâne însă numai celui care plăteşte o dobândă sub inflaţie.

• De ce nu scad ratele

La creditul cu dobândă variabilă, dobânda se schimbă o dată la trei luni, după IRCC. IRCC este dobânda medie pe care băncile şi-o cer una alteia când se împrumută între ele. Din ianuarie, IRCC creşte de la 5,57% la 5,61%, după calculele publicate în presă, iar rata creditului de 320.000 de lei cu dobândă variabilă creşte de la 2.592 la 2.600 de lei.

Băncile se împrumută între ele la dobânzi apropiate de dobânda BNR, care este de 6,50% din august 2024 (BURSA). Pe 8 octombrie, BNR a hotărât să nu scadă dobânda, pentru că se aşteaptă ca inflaţia să mai crească până la sfârşitul anului (BURSA). Nici băncile nu se aşteaptă ca dobânzile să scadă: când îi împrumută statului bani pe un an, cer deja 6,73%, mai mult decât dobânda de 6,50% pe care statul o plăteşte celor care cumpără titluri Tezaur pe un an (BURSA).

Dar dacă dobânzile ţin pasul cu inflaţia, de ce nu au crescut în primăvară, când inflaţia a trecut de 10%? Pentru că băncile nu se uită la inflaţia de acum, ci la cea pe care o aşteaptă.

Inflaţia anuală se calculează comparând preţurile de acum cu cele de acum un an. În iulie 2025, statul încetase să plafoneze preţul energiei, iar în august 2025 crescuse TVA. În iulie şi în august 2026, aceste scumpiri nu mai intrau în comparaţie, deci băncile se aşteptau ca inflaţia să scadă. Aşa s-a şi întâmplat: inflaţia a coborât la 6,2% în august, potrivit INS.

Rata variabilă poate scădea abia când băncile se vor aştepta la o inflaţie mai mică. BNR se aşteaptă ca inflaţia să ajungă la 3,4% în decembrie 2027 (BNR).

• Strategia: întâi creditul cu dobânda mai mare decât dobânda economiilor

Din economii, creditatul plăteşte mai repede creditul cu dobânda cea mai mare, când dobânda acestui credit este mai mare decât dobânda pe care o primeşte pentru economii. Celelalte credite le plăteşte la termen.

• Manevra 1: întâi creditul cu dobânda cea mai mare

Creditatul care are bani puşi deoparte poate plăti o parte din credit înainte de termen. Legea îi dă acest drept oricând, iar banca nu îl poate refuza (OUG 50/2010 pentru creditele de consum, OUG 52/2016 pentru creditele pentru casă). Pe banii daţi înapoi, banca nu mai ia dobândă. Creditatul alege apoi dacă vrea o rată mai mică sau un credit care se termină mai devreme.

Plata înainte de termen merită când dobânda creditului este mai mare decât dobânda pe care creditatul o primeşte dacă ţine banii în altă parte. Să luăm 1.000 de lei puşi deoparte. Dacă îi ţine un an într-un depozit, primeşte 45 de lei, după impozit. Dacă îi ţine un an în titluri Tezaur, primeşte 65 de lei. Dacă îi foloseşte ca să plătească mai repede un credit de consum pe care îl are, cu dobânda de 10%, nu mai plăteşte băncii 100 de lei dobândă într-un an. Câştigă mai mult plătindu-şi creditul.

Acelaşi calcul, la creditul pentru casă. Cu 1.000 de lei puşi deoparte, creditatul poate face două lucruri: îi pune în titluri Tezaur pe un an şi primeşte 65 de lei, sau îi dă băncii ca să-şi micşoreze creditul şi plăteşte mai puţină dobândă.

Dacă are dobândă variabilă, de 8,06%, plăteşte într-un an cu 81 de lei mai puţină dobândă. 81 de lei sunt mai mult decât 65, deci îi convine să-şi micşoreze creditul.

Dacă are dobândă fixă, de 5,89%, plăteşte într-un an cu 59 de lei mai puţină dobândă. 59 de lei sunt mai puţin decât 65, deci îi convine să pună banii în Tezaur şi să plătească creditul la termen.

La creditele de consum cu dobândă variabilă, banca nu poate lua nimic pentru plata înainte de termen. La cele cu dobândă fixă, poate lua cel mult 10 lei la fiecare 1.000 de lei plătiţi, iar în ultimul an al creditului cel mult 5 lei. La creditele pentru casă, banca nu poate lua nimic pentru plata înainte de termen, nici când dobânda este fixă (OUG 52/2016).

Atenţie: banii daţi băncii nu se mai pot lua înapoi. De aceea, creditatul plăteşte înainte de termen numai cu banii de care ştie că nu va avea nevoie în lunile următoare.

• Manevra 2: dobânda fixă în locul celei variabile

În exemplul ING, dobânda fixă din primii cinci ani, de 5,89%, este mai mică decât dobânda variabilă de acum, de 8,06%. Dacă banca oferă o dobândă fixă mai mică decât cea variabilă, înseamnă că se aşteaptă ca dobânzile să scadă peste câţiva ani, când BNR prevede o inflaţie mai mică.

Pentru creditul de 320.000 de lei pe 22 de ani, creditatul plăteşte cu dobânda fixă o rată de 2.165 de lei pe lună, cu 427 de lei mai puţin decât cei 2.592 de lei pe care i-ar plăti cu dobânda variabilă.

Cine are deja un credit cu dobândă variabilă poate trece la dobânda fixă prin refinanţare: ia un credit nou, cu dobândă fixă, de la aceeaşi bancă sau de la alta, şi plăteşte cu el creditul vechi. Refinanţarea costă: evaluarea locuinţei, notarul şi înscrierea în cartea funciară ajung la circa 3.500 de lei, după estimările publicate în presă, iar ING mai cere 900 de lei pentru analiza dosarului. Cu 427 de lei mai puţin pe lună, creditatul îşi recuperează cei 4.400 de lei în circa zece luni. Calculul presupune că suma rămasă de plată şi durata creditului sunt aceleaşi.

Atenţie: dobânda rămâne fixă numai în primii 3, 5 sau 10 ani, după oferta aleasă; apoi creditul trece din nou la IRCC plus adaosul băncii (BCR). Dacă dobânzile scad în aceşti ani, creditatul plăteşte tot dobânda fixă. În exemplul ING, dobânda este cu 0,5 puncte mai mare pentru cine nu îşi încasează veniturile la ING. Banca poate refuza refinanţarea dacă venitul creditatului este prea mic sau locuinţa valorează prea puţin.

• Manevra 3: verificarea sumei cerute de bancă

Când creditatul nu îşi mai plăteşte ratele, banca poate cere tot creditul deodată; legea numeşte asta declararea scadenţei anticipate. Pe 26 octombrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât, prin Decizia nr. 123, la sesizarea Tribunalului Timiş, cât poate cere banca în acest caz, după cum a relatat presa. Banca poate cere dobânda datorată până în ziua în care a cerut tot creditul, dar nu şi dobânda pentru anii rămaşi din contract. Creditatul datorează în continuare suma rămasă din credit şi dobânda de până în acea zi. Hotărârea priveşte creditele de consum.

Cine a primit de la bancă sau de la o firmă de recuperare cererea de a plăti tot creditul poate verifica dacă suma cuprinde şi dobânda pentru anii rămaşi. Manevra este întrebarea următoare, pusă băncii sau firmei de recuperare:

”Ce dobânzi cuprinde suma cerută şi pentru ce perioadă?”

Atenţie: instanţele sunt obligate să aplice decizia abia după ce aceasta apare în Monitorul Oficial.

• Celelalte episoade ale serialului

Angajaţii pot cumpăra acum din salariu cu 360 de lei pe an mai puţin decât acum un an, iar din 10.400 de lei economisiţi pot pierde doar 11 lei, dacă îi ţin în titluri Tezaur pe un an (Episodul 1 - Angajaţii: salariile nu pot scăpa de inflaţie, dar pot pierde 11 lei în loc de 640).

Pensionarii pot cumpăra acum din pensie cu 14,6% mai puţin decât acum doi ani şi nu îşi pot apăra pensia, dar pot plăti mai puţin la farmacie, pot cere ajutorul pentru încălzire şi îşi pot ţine economiile în titluri Tezaur cumpărate în trepte (Episodul 2 - Pensionarii: pensia cumpără cu 14,6% mai puţin decât acum doi ani, dar trei manevre reduc pierderea).

Categoriile lovite de inflaţie şi numărul oamenilor din fiecare sunt descrise în primul episod. Efectul inflaţiei asupra titlurilor de stat este explicat în analiza BURSA din 13 octombrie, Inflaţia a urcat la 6,6% şi a trecut peste dobânda Tezaur de 6,50%.

Urmează micii întreprinzători, chiriaşii, proprietarii care închiriază, marile afaceri şi comparaţia dintre categorii.