Dobânda Tezaur pe un an poate creşte în noiembrie: băncile cer deja statului 6,73%, peste cei 6,50% din Tezaur

Statul s-a împrumutat joi de la bănci pe un an cu un randament de 6,73%, adică mai scump decât dobânda de 6,50% pe care o dă populaţiei prin titlurile Tezaur. La zece ani, situaţia este inversă: populaţia primeşte prin titlurile Fidelis 7,75%, iar băncile au primit 7,18%. La zece ani, statul plăteşte populaţiei mai mult în mod voit, pe sume mai mici decât cele pe care le ia de la bănci.

BURSA a scris ieri că licitaţiile Ministerului Finanţelor de joi, primele după mandatul de negociere primit de preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, arată cât cer băncile statului în timpul negocierilor pentru guvernul Niculescu. Am propus patru rezultate de urmărit, iar Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României le-au publicat joi.

1.Suma cerută de bănci. Băncile au cerut certificate de trezorerie de 673 de milioane de lei pentru o emisiune de 500 de milioane, adică 135% din oferta statului, şi obligaţiuni de 688 de milioane de lei pentru o emisiune de 500 de milioane, adică 138%. Ce înseamnă: băncile au cumpărat titluri de stat chiar în ziua consultărilor pentru guvern, iar statul îşi poate acoperi împrumuturile din octombrie. Cererea a fost însă mai mică decât pe 5 octombrie, când, la trei zile după decizia S&P, băncile ceruseră de aproape două ori şi jumătate suma oferită, la obligaţiuni pe 22 de luni.

2.Dobânda pe un an faţă de Tezaur. Statul s-a împrumutat de la bănci pe un an cu un randament de 6,73%, prin certificate de trezorerie, iar populaţiei îi plăteşte 6,50% la titlurile Tezaur. Ce înseamnă: la 10.000 de lei, o bancă câştigă într-un an aproximativ 680 de lei, iar deţinătorul de Tezaur 650 de lei. Pentru cititor, consecinţa este că emisiunea Tezaur din noiembrie poate avea o dobândă mai mare. Cine cumpără acum titluri Tezaur pe un an îşi fixează dobânda la 6,50%.

3.Dobânda pe zece ani. Statul s-a împrumutat de la bănci pe zece ani cu un randament de 7,18%, prin obligaţiuni cu scadenţa în 2036. Pe 3 septembrie, randamentul fusese de 7,09% pentru o scadenţă asemănătoare, iar pe 24 septembrie de 7,42%. Ce înseamnă: împrumutul statului pe zece ani s-a ieftinit faţă de vârful din septembrie, dar rămâne mai scump decât la începutul lunii. Din aceste cifre nu se poate separa cât din diferenţă vine din nesiguranţa politică şi cât din dobânzile externe sau din inflaţie. Ministerul Finanţelor plănuieşte să împrumute de la bănci 5,8 miliarde de lei în octombrie. Dacă toată suma s-ar împrumuta cu 0,1 puncte procentuale mai scump, costul ar creşte cu aproximativ 5,8 milioane de lei pentru fiecare an al împrumutului.

4.Respingerea ofertelor. Ministerul Finanţelor a acceptat ofertele băncilor la ambele licitaţii. Pe 1 octombrie, ministerul respinsese toate ofertele la licitaţia pentru obligaţiuni pe 58 de luni, fiindcă băncile cereau dobânzi pe care el nu le accepta. Ce înseamnă: dobânzile cerute de bănci au revenit la un nivel pe care statul îl acceptă.

Cele patru rezultate arată că băncile împrumută statul, dar la dobânzi mai mari decât la începutul lui septembrie. Diferenţa dintre ce primesc băncile şi ce primeşte populaţia vine din felul în care se stabilesc dobânzile. Ministerul Finanţelor fixează dobânzile Tezaur şi Fidelis pentru toată durata unei emisiuni, iar dobânda cerută de bănci se stabileşte din nou la fiecare licitaţie.

Tezaur sub nivelul cerut de bănci

Certificatele de trezorerie nu au dobândă: banca le cumpără sub valoarea lor şi primeşte la scadenţă valoarea întreagă. Diferenţa, socotită pe an, se numeşte randament şi se poate compara cu dobânda Tezaur.

Ministerul Finanţelor a stabilit înainte de 5 octombrie dobânzile Tezaur, de 6,50% la un an, 7% la trei ani şi 7,50% la cinci ani, şi le păstrează neschimbate până pe 6 noiembrie.

Între timp, dobânzile pe care şi le cer băncile între ele au crescut, mai ales în primele zile din octombrie, potrivit BNR. Miercuri, o bancă putea primi 6,02% împrumutând alte bănci de pe o zi pe alta, potrivit BURSA. Ca să-şi blocheze banii un an într-un certificat de trezorerie, banca a cerut un randament de 6,73%.

Deţinătorii de Tezaur nu pierd nimic din banii lor, fiindcă dobânda rămâne cea stabilită la cumpărare şi este neimpozabilă.

În octombrie, Ministerul Finanţelor a mărit dobânzile Tezaur după creşterea dobânzilor cerute de bănci în august şi septembrie. Dacă dobânzile cerute de bănci rămân peste cele ale titlurilor Tezaur, ministerul are motiv să le mărească din nou în noiembrie.

Zece ani: Fidelis peste bănci

Emisiunea Fidelis din 2-9 octombrie plăteşte în lei 6,60% la doi ani, 7,15% la patru ani şi 7,75% la zece ani, potrivit Agerpres.

La 10.000 de lei, deţinătorul de Fidelis pe zece ani primeşte 775 de lei pe an. Banca obţine un randament echivalent cu aproximativ 718 lei pe an, din cuponul de 6,90% şi din faptul că a plătit 98,04 lei pentru fiecare 100 de lei din valoarea obligaţiunii.

La zece ani, diferenţa nu se explică prin calendar. Dobânda Fidelis de 7,75% este mai mare chiar decât vârful de 7,42% din 24 septembrie, deci Ministerul Finanţelor plăteşte populaţiei mai mult în mod voit.

Ministrul Alexandru Nazare a declarat pe 5 octombrie, potrivit Agerpres, că urmăreşte „mai mulţi investitori, maturităţi mai bine distribuite şi o dependenţă mai redusă de episoadele de volatilitate externă”. Potrivit aceluiaşi ministru, investitorii străini mai deţin aproximativ 17% din titlurile de stat, cel mai puţin din ultimii cinci ani.

Emisiunea Fidelis din martie a adus aproape 1,2 miliarde de lei, potrivit Agerpres, iar numai în octombrie statul împrumută de la bănci 5,8 miliarde de lei. Prin urmare, populaţia nu poate înlocui băncile ca sursă de bani pentru stat. Diferenţa de dobândă se aplică unor sume mai mici decât cele luate de la bănci, deci costul ei pentru buget este limitat.

Lichiditatea slabă a Fidelis

O parte din diferenţă plăteşte şi un dezavantaj al deţinătorului de Fidelis. Titlurile Fidelis sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti, dar se tranzacţionează puţin: în 2024 s-au tranzacţionat titluri Fidelis de 3,2 miliarde de lei, aproximativ o zecime din valoarea emisă, potrivit BVB.

Un cititor BURSA ne-a scris ieri că nu reuşeşte să-şi vândă titlurile Fidelis. Cine vinde înainte de scadenţă primeşte preţul din ziua vânzării, care poate fi sub valoarea nominală. Băncile vând mai uşor obligaţiunile între ele şi le pot folosi drept garanţie când se împrumută de la Banca Naţională.

Cine păstrează titlurile Fidelis până la scadenţă nu depinde de preţul lor la bursă ca să-şi recupereze banii. Rambursarea depinde de capacitatea statului de a-şi plăti datoria, la fel ca pentru bănci. Emisiunea Fidelis se închide vineri, 9 octombrie.

Costul pentru buget

Dobânda Tezaur şi Fidelis este neimpozabilă. Din câştigul plătit băncilor, statul recuperează o parte prin impozite. Băncile datorează impozit pe profit de 16% şi, în 2026, un impozit suplimentar pe cifra de afaceri de 4%, respectiv de 2% pentru instituţiile de credit cu o cotă de piaţă sub 0,2%. Cele două impozite au baze de calcul diferite, astfel încât recuperarea efectivă nu poate fi stabilită prin simpla adunare a cotelor.

La zece ani, statul plăteşte populaţiei mai mult decât băncilor chiar înainte de impozite, 7,75% faţă de 7,18%, deci împrumutul de la populaţie costă bugetul mai mult oricât ar recupera statul din impozitarea băncilor.

La un an, statul se împrumută de la bănci cu un randament de 6,73% şi plăteşte populaţiei 6,50%. Împrumutul de la populaţie costă bugetul mai mult şi la un an dacă statul recuperează prin impozitele băncilor peste 3,4% din câştigul plătit lor. Pentru deţinătorul de titluri, diferenţa este un câştig.

Legătura cu negocierile pentru guvern

Agenţia S&P a menţinut pe 2 octombrie ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Scenariul de bază al agenţiei este formarea unui guvern care adoptă un cadru bugetar credibil pentru 2027 şi 2028. S&P a arătat că ar putea retrograda România dacă formarea prelungită a guvernului ar împiedica reducerea deficitului în aceşti doi ani. După o retrogradare, titlurile de stat deţinute de bănci ar valora mai puţin, iar băncile ţin cont de acest risc în dobânzile pe care le cer.

Pe 30 septembrie, Parlamentul a respins guvernul Mureşan, iar pe 1 octombrie Ministerul Finanţelor a respins ofertele băncilor. Pe 2 octombrie, S&P a menţinut ratingul, iar pe 5 octombrie cererea băncilor a crescut la aproape două ori şi jumătate suma oferită. Pe 6 octombrie, a doua zi după desemnarea lui Luca Niculescu, euro a atins recordul de 5,3527 lei.

Licitaţiile de joi au avut loc în ziua în care Luca Niculescu a început consultările cu PSD, PNL şi UDMR, iar băncile şi-au trimis ofertele fără să cunoască rezultatul lor. Luca Niculescu a vorbit despre „respectarea angajamentelor asumate de România referitoare la traiectoria fiscală”.

PSD i-a pus două condiţii, potrivit Agerpres: „schimbarea direcţiei economice” şi „o majoritate parlamentară asumată, mai ales din partea PNL şi UDMR”. Înaintea întâlnirii, preşedintele PNL, Ilie Bolojan, declarase: „Cheltuielile statului nu trebuie să crească”. După întâlnire, Agerpres a anunţat că PNL este deschis să voteze guvernul Niculescu, dar nu intenţionează să participe la guvernare alături de PSD.

PSD cere ca PNL să-şi asume majoritatea, iar PNL refuză să guverneze cu PSD. Prin urmare, majoritatea care să voteze bugetul pe 2027, pe care se sprijină scenariul de bază al S&P, nu există încă.

Legătura cu pieţele internaţionale

Petrolul a urcat peste 100 de dolari pe baril, din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit BURSA, iar Banca Naţională estimează că inflaţia din România va creşte până la sfârşitul anului.

Joi, BNR a menţinut dobânda de politică monetară la 6,50% şi dobânda pe care o primesc băncile când îşi depun banii la BNR la 5,50%. O bancă primeşte oricând 5,50% fără niciun risc, depunându-şi banii la BNR. Cât timp băncile nu se aşteaptă ca BNR să scadă dobânda, nicio bancă nu are motiv să împrumute statul pe termen scurt cu mai puţin de 5,50%. Cât timp petrolul scump împiedică BNR să scadă dobânzile, împrumuturile statului pe termen scurt nu se pot ieftini. La zece ani, dobânda depinde mai mult de buget şi de rating, adică de ce se hotărăşte la negocierile pentru guvern.

Banca Centrală Europeană a mărit dobânzile pe 10 septembrie, din cauza presiunilor inflaţioniste venite din conflictul din Orientul Mijlociu, iar randamentul titlurilor Germaniei pe zece ani a urcat săptămâna trecută la cel mai mare nivel din 2009, după cum a arătat BURSA pe 7 octombrie. Investitorii cer României dobânda din zona euro plus un adaos pentru riscul României, de aceea scumpirea împrumuturilor Germaniei se transmite şi împrumuturilor României.

Totuşi, în aceeaşi perioadă, randamentul României pe zece ani a scăzut de la 7,42% la 7,18%. Scăderea nu a venit din dobânzile Germaniei, care au crescut în aceleaşi zile. În aceste zile, în România, S&P a menţinut ratingul.

Moneda euro a scăzut faţă de dolar la cel mai mic nivel din mai 2025, din cauza crizei fiscale din Franţa, iar în aceleaşi zile leul a scăzut faţă de euro până la un record. Leul a scăzut chiar faţă de o monedă care slăbea. Prin urmare, scăderea leului nu se explică prin slăbirea euro. Banca Naţională a scris joi că randamentele titlurilor de stat au crescut considerabil în septembrie „în contextul conflictului din Orientul Mijlociu dar şi pe fondul situaţiei politice interne”.

Ce urmează

Ministerul Finanţelor mai organizează în octombrie licitaţii de obligaţiuni pe 12, 15, 19, 22, 26 şi 29 octombrie şi o licitaţie de certificate de trezorerie pe 29 octombrie. La fiecare licitaţie se va vedea cât cer băncile statului pe măsură ce avansează negocierile pentru guvern, iar dobânzile cerute vor arăta dacă Ministerul Finanţelor are motiv să schimbe dobânzile Tezaur şi Fidelis din noiembrie.

Banca Naţională publică pe 20 octombrie minuta şedinţei de joi, iar următoarea şedinţă de politică monetară are loc pe 12 noiembrie. Data votului de învestitură pentru guvernul Niculescu nu a fost anunţată.

NOTA AUTORULUI

Am întocmit analiza cu asistenţa inteligenţei artificiale; responsabilitatea asupra analizei îmi aparţine.

Florian Goldstein