Euro, la nou record istoric în ajunul moţiunii de cenzură; efectele deprecierii leului

Moneda naţională continuă să se deprecieze în raport cu moneda euro, Banca Naţională a României (BNR) afişând, ieri, un curs de 5,1998 lei pentru un euro, în creştere cu 1,1% faţă de cotaţia din data de 30 aprilie, marcând al doilea maxim istoric consecutiv, cu o zi înaintea dezbaterii şi votului în Parlament asupra moţiunii de cenzură iniţiată de PSD şi AUR împotriva Guvernului Bolojan.

La finele lunii trecute, moneda naţională a avut o depreciere bruscă faţă de euro, pe fondul amplificării riscului politic, într-un context marcat de dezechilibre macroeconomice, precum şi de îngrijorările privind capacitatea guvernului de a continua reformele necesare menţinerii ratingului de ţară, conform analiştilor.

Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, afirmă că saltul abrupt al monedei europene faţă de leu se manifestă după o perioadă lungă de consolidare şi reflectă o cerere de diversificare a resurselor financiare dinspre lei spre alte monede, în principal euro, sau chiar alte jurisdicţii, într-un context de incertitudine politică. ”La aceste paliere, piaţa pare să fi găsit un echilibru fragil, în timp ce banca centrală pare pregătită mai ales pentru noi runde de volatilitate potenţială în zilele următoare. Presiunea asimetrică actuală a pieţei ar putea persista până la apariţia unor indicii convingătoare privind politica fiscală a formulei de guvernare post-moţiune”, a spus ieri Claudiu Cazacu, citat de Agerpres.

Potrivit analiştilor, deprecierea leului duce la creşterea preţurilor şi a inflaţiei, pe fondul scumpirii importurilor, afectând puterea de cumpărare a populaţiei. Totodată, creşte costurile companiilor şi poate îngreuna atingerea ţintelor de deficit, chiar dacă, în anumite condiţii, poate susţine exporturile.

• Aurelian Dochia: ”Criza politică va afecta capacitatea României de a-şi atinge ţinta de deficit pentru 2026”

Deprecierea leului înseamnă o deteriorare a nivelului de trai pentru toată lumea, spune analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a declarat: ”Toată lumea vorbeşte despre criza politică, dar, în opinia mea, deocamdată indiciile acestei crize nu sunt atât de evidente încât să justifice astfel de salturi pe curs. Cred că există şi o componentă emoţională; destul de multe persoane, nu neapărat fizice, ci şi investitori instituţionali, reacţionează exagerat faţă de acest moment politic”.

În opinia analistului economic, în cazul în care fenomenul la care asistăm acum este doar temporar, de doar câteva zile - o săptămână, nu vom vedea o influenţă. Dar, dacă cursul (n.r. euro/leu) va rămâne la un nivel ridicat, consecinţele pot destabiliza foarte mult situaţia economică şi aşa fragilă a ţării.

”Vom vedea o presiune inflaţionistă în creştere, care oricum venea şi din alte zone, mai ales pe partea de energie, având în vedere creşterea preţurilor internaţionale ale ţiţeiului. Se va adăuga şi această creştere a cursului, care nu se va vedea imediat, pentru că durează cel puţin şase - opt săptămâni până când influenţa cursului se transmite în preţurile la consumator. Dar, în a doua parte a anului, fără îndoială, vom simţi din plin acest impact. Preţurile importurilor vor creşte şi, până la urmă, vor creşte preţurile tuturor produselor, pentru că există componente de import în aproape orice”, ne-a spus Aurelian Dochia.

Pe de altă parte, există şi un element pozitiv, deoarece ajustarea cursului probabil va duce şi la o ajustare a balanţei comerciale, consideră analistul economic.

”S-ar putea să scadă importurile şi să fie favorizate exporturile, ceea ce reprezintă un element favorabil, deoarece, de mulţi ani, ne plângem de dezechilibrul balanţei comerciale”, ne-a spus Aurelian Dochia.

Dar, în cele din urmă, deprecierea leului înseamnă o deteriorare a nivelului de trai pentru toată lumea, a punctat analistul economic, adăugând: ”În plus, înseamnă dificultăţi mai mari în atingerea deficitului bugetar. Cred că, în primul rând, toată criza politică va afecta capacitatea României de a-şi atinge ţinta de deficit pentru 2026 şi îmi este teamă că, în a doua parte a anului, ne vom confrunta cu un deficit mai mare decât cel care a fost negociat cu Uniunea Europeană, iar toate angajamentele pe care le-am asumat vor fi puse sub semnul întrebării”.

Ţara noastră şi-a asumat o ţintă de deficit bugetar de circa 6% din PIB pentru 2026, urmând o traiectorie de consolidare fiscală graduală care vizează reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în jurul anului 2030, conform planului agreat cu Comisia Europeană.

• Adrian Negrescu: ”Impactul unui leu slab loveşte direct şi nemilos în buzunarele oamenilor simpli”

Consultantul economic Adrian Negrescu susţine că, la prima vedere, deprecierea leului pare o veste excelentă din perspectiva exporturilor, deoarece atunci când

moneda europeană creşte în raport cu leul, exportatorii încasează valută pe care o convertesc apoi în mai mulţi lei, ceea ce ar trebui teoretic să le majoreze semnificativ marja de profit, mai ales dacă îşi achită cheltuielile, inclusiv cele salariale, în moneda naţională.

Teoria este însă, în mare parte, spulberată de realitatea economică. ”Dacă te uiţi în structura de producţie a firmelor româneşti, din perspectiva lanţului de aprovizionare, foarte multe companii depind masiv de importuri pentru materii prime şi componente esenţiale. Toate aceste achiziţii de la furnizorii externi sunt plătite constant în euro sau dolari. Dacă cursul creşte, îi costă mai mult să producă. Mai mult decât atât, companiile achită în valută utilajele de care au nevoie pe linia de producţie, licenţele etc. Prin urmare, costurile lor operaţionale cresc direct proporţional cu deprecierea leului. Altfel spus, orice avantaj teoretic obţinut la conversia veniturilor din vânzări se diminuează drastic sau chiar dispare complet în faţa acestor cheltuieli majorate pe zona de producţie”, a scris recent economistul pe o reţea de socializare.

În opinia sa, dincolo de graniţele mediului de afaceri, impactul unui leu slab loveşte direct şi nemilos în buzunarele oamenilor simpli.

”România rămâne o economie profund dependentă de importuri. Ţara noastră aduce de peste hotare cantităţi uriaşe de energie, combustibili, produse alimentare procesate, aparatură electronică şi autoturisme. Când euro atinge noi recorduri istorice, toate aceste bunuri devin automat mult mai scumpe pe rafturile magazinelor. Ratele bancare la creditele contractate în euro cresc substanţial atunci când sunt calculate şi plătite în lei. Chiriile pentru locuinţe şi sedii comerciale sunt aproape exclusiv indexate la cursul zilei. Abonamentele la telefon sau diversele servicii medicale sunt strâns legate de fluctuaţiile valutare. Practic, întreaga societate este forţată să suporte nota de plată pentru această falsă iluzie a competitivităţii economice”, a scris consultantul economic.

• Alexandru Nazare: ”România a reuşit în ultimele zece luni să corecteze dezechilibre majore; însă nu sunt ireversibile”

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a caracterizat instabilitatea cursului valutar drept ”un risc imediat, deja vizibil pe pieţe”.

Domnia sa a scris ieri, pe o reţea de socializare: ”În ultimele zile, pe fondul tensiunilor politice, cursul euro a depăşit pragul de 5,1 lei, semnalând cât de rapid se transmite incertitudinea politică în economia reală - de la credite şi importuri, până la preţurile de consum. România a reuşit în ultimele zece luni să corecteze dezechilibre majore - de la menţinerea fondurilor europene, la scăderea deficitului, investiţii în creştere, stabilizare externă, revenirea capitalului străin ş.a. Aceste rezultate nu sunt teoretice - sunt clare şi tangibile. Însă nu sunt ireversibile. Următoarele zile vor decide dacă România îşi continuă drumul de consolidare şi reformă sau dacă riscă să piardă, într-un timp extrem de scurt, progresele obţinute cu efort important al economiei şi populaţiei în ultimele luni”.

Moţiunea de cenzură intitulată denumită ”STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, depusă de grupurile parlamentare ale PSD, AUR şi PACE - Întâi România, a fost prezentată săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului iar astăzi, de la ora 11:00, va fi dezbătută şi votată, printr-un vot secret, cu bile, scrie Agerpres.