Euronews: Ce înseamnă victoria democraţilor în SUA pentru Europa - tarifele rămân o ameninţare, iar ajutorul pentru Ucraina poate fi blocat de Trump

Democraţii au câştigat ambele camere ale Congresului SUA, iar pentru Europa marile întrebări sunt legate de tarife şi de Ucraina, unde Donald Trump deţine încă o mare parte din putere, potrivit Euronews. Trump a suferit una dintre cele mai grave înfrângeri din cariera sa politică, după ce republicanii au pierdut controlul ambelor camere ale Congresului în faţa democraţilor, într-un vot care s-a transformat într-un verdict asupra preşedinţiei sale, iar până la ora 10:05 CET democraţii câştigaseră 228 de locuri în Camera Reprezentanţilor, cu zece mai multe decât cele 218 necesare pentru majoritate, faţă de 139 pentru republicani, cu zeci de curse încă de anunţat. În Senat, au luat şapte locuri de la republicani, inclusiv în Texas, Ohio, Kansas şi Maine, iar preţurile mari au apăsat greu pe alegători, aproximativ două treimi declarând într-un sondaj din ziua alegerilor că tarifele lui Trump au afectat economia.

Preşedintele a declarat că va accepta rezultatele, dar a adăugat: „Nu o văd ca pe o lovitură la adresa mea”, şi a făcut clar că va folosi veto-ul pentru a bloca agenda democraţilor, postând o imagine cu o şapcă roşie cu cuvântul „VETO”, deşi a declarat pentru New York Times că este dispus să lucreze cu democraţii. O întrebare importantă este dacă un Congres democrat va pune capăt ameninţării tarifelor pentru Europa, iar răspunsul este probabil nu, deoarece tarifele lui Trump nu mai depind de Congres: după ce Curtea Supremă i-a anulat tarifele de urgenţă în februarie, administraţia le-a mutat sub Secţiunea 301 a legislaţiei comerciale americane, rută care permite preşedintelui să acţioneze fără votul legislatorilor, iar democraţii pot organiza audieri şi încetini numirile sale, dar nu pot elimina uşor această putere. James Smith, economist pentru pieţe dezvoltate la banca olandeză ING, crede că o Washington divizat ar putea chiar împinge preşedintele să se bazeze mai mult pe ea, iar el nu a exclus noi tarife vizând Europa, despre care a spus că ar conta mult pentru inflaţia din SUA şi pentru Rezerva Federală.

În privinţa sprijinului SUA pentru Ucraina, democraţii vor prezida comisiile Senatului şi vor decide care dintre numirile lui Trump vor fi confirmate când noul Congres îşi va prelua mandatul în ianuarie, iar mulţi dintre ei doresc să aprobe noi fonduri pentru Ucraina, însă partea mai grea este cheltuirea acestor bani, deoarece în ultimii doi ani Casa Albă a anulat fonduri deja aprobate de Congres ţinându-le până la sfârşitul anului fiscal, când expiră. „În practică, aceasta înseamnă că un Congres democrat ar putea scrie în lege bani pentru Ucraina sau ajutor pentru dezvoltare, iar preşedintele ar putea să nu îi cheltuiască”, a declarat Nevada Joan Lee, fellow în politici la Consiliul European pentru Relaţii Externe, într-un comentariu luna trecută, sfătuind guvernele europene să conteze doar pe banii care ajung efectiv: „Europenii ar trebui să trateze fondurile alocate ca intenţie, nu ca angajament”.

Pieţele au reacţionat după o pornire nervoasă: acţiunile europene s-au întors pe plus, cu Euro Stoxx 50 în creştere cu 0,8%, DAX cu 0,6% şi IBEX 35 cu 1,6%, iar contractele futures pe S&P 500 au recuperat, fiind cu 0,2% mai sus. Băncile au condus câştigurile, cu Deutsche Bank în creştere cu 3,6%, Intesa Sanpaolo cu 3,3%, Commerzbank şi Societe Generale cu 3,1% fiecare, iar Santander şi UniCredit cu 3%, în timp ce companiile de energie curată, care au avut de suferit sub politicile lui Trump, au crescut şi ele, cu Ørsted cu 7,3% şi Vestas cu 5,2%. Acţiunile din apărare au mers în direcţia opusă, investitorii temându-se că un Congres democrat ar putea încetini creşterea cheltuielilor militare americane susţinute de Trump, iar mulţi producători europeni de armament vând şi către forţele armate americane: BAE Systems a scăzut cu 5,2%, Hensoldt cu 4,9%, Thales cu 4,5%, Saab cu 3,8%, Rheinmetall cu 3,2%, Dassault Aviation cu 2,8% şi Leonardo cu 2,7%.

Metalele preţioase s-au numărat printre cei mai mari câştigători, aurul crescând cu 2,7% la 4.035 dolari pe uncie, din nou peste 4.000, iar argintul cu 4% la 51,76 dolari, în timp ce euro a câştigat 0,5% la 1,1247 dolari, pe măsură ce dolarul s-a slăbit faţă de alte valute majore. Obligaţiunile guvernamentale americane au crescut, randamentul Trezoreriei pe 10 ani scăzând cu 3,7 puncte de bază la 4,93%, cel pe 2 ani la 4,61% şi cel pe 30 de ani la 5,30%, iar randamentul Bund-ului german pe 10 ani a fost puţin schimbat la 3,33%. Bitcoin a crescut cu 1,3% la aproximativ 78.300 dolari, iar ţiţeiul Brent s-a tranzacţionat aproape de 104 dolari pe baril.

Pieţele au fost de obicei încântate de o Washington divizat, deoarece când Casa Albă şi Congresul nu sunt de acord se adoptă mai puţine legi mari, ceea ce înseamnă mai puţine surprize, iar istoria favorizează şi deţinătorii de obligaţiuni: în cele trei luni de după alegerile intermediare din trecut, randamentele Trezoreriei pe 10 ani au scăzut în medie cu aproximativ 20-25 de puncte de bază, potrivit lui Luca Bindelli, şeful strategiei de investiţii la banca privată elveţiană Lombard Odier. „Credem că o victorie totală a democraţilor ar fi neutră până la uşor pozitivă pentru perspectiva fiscală. Congresul ar putea limita agenda expansionistă a lui Trump şi, odată cu ea, deficitul”, a declarat Diego Barnuevo, analist de piaţă la compania de plăţi Ebury, într-un comentariu trimis prin e-mail, însă Ed Yardeni, preşedintele Yardeni Research, este mai precaut: „Wall Street primeşte în mod tradiţional blocajul politic, deoarece reduce probabilitatea ca Congresul să adopte legislaţie extremistă. Dar de data aceasta ar putea fi diferit”, a spus el într-o notă luni. Preocuparea sa este plafonul datoriei, limita legală a cât poate împrumuta guvernul SUA, iar un Washington divizat va trebui totuşi să convină să îl ridice, iar o luptă lungă pe această temă ar putea creşte costurile de împrumut în loc să le scadă, Barnuevo aşteptându-se ca limita să devină obligatorie la un moment dat în 2027.

Analiştii valutari se îndoiesc că alegerile vor schimba multe pe termen lung, iar pentru dolar Rezerva Federală contează încă mai mult decât Congresul. „Dolarul continuă să răspundă predominant poveştii Fed, care nu ar trebui să aibă un impact imediat şi direct din rezultatul alegerilor intermediare”, au declarat Francesco Pesole, strateg FX la ING, şi colegii săi într-o notă marţi. Euro are şi problemele sale: preţurile la energie sunt încă mari în mare parte din cauza războiului cu Iranul, ING se aşteaptă ca inflaţia din zona euro să rămână în jur de 4%, iar investitorii cer mai mult pentru a deţine obligaţiuni guvernamentale franceze. Noul Congres îşi preia mandatul în ianuarie, iar până atunci Trump păstrează majorităţile republicane în ambele camere şi, chiar şi după aceea, pixul său de veto va fi încă pe birou, potrivit Euronews.