Un grup de 58 de eurodeputaţi a cerut Comisiei Europene să protejeze Curtea Penală Internaţională (CPI), cu sediul la Haga, de sancţiunile impuse de administraţia americană, avertizând că măsurile ar putea afecta grav funcţionarea instanţei şi activitatea companiilor europene care colaborează cu aceasta, relatează Euronews.
Într-o scrisoare trimisă marţi preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, parlamentarii au solicitat utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a împiedica efectele sancţiunilor americane asupra unei instituţii aflate pe teritoriul Uniunii Europene, iniţiativa a fost coordonată de eurodeputatul Dirk Gotink, din Partidul Popular European (PPE), şi de Aurore Lalucq, din grupul Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), şi a fost semnată de reprezentanţi ai grupurilor PPE, S&D, Renew Europe şi Verzi/ALE, conform sursei.
Administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat vinerea trecută sancţiuni împotriva CPI, pe fondul criticilor repetate la adresa instanţei pentru mandatul de arestare emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi pentru ancheta privind conduita trupelor americane în Afganistan, potrivit publicaţiei.
După o perioadă iniţială de graţie de şase luni, măsurile ar putea interzice băncilor şi companiilor americane să desfăşoare afaceri cu instanţa, deşi sunt prevăzute excepţii pentru anumite servicii de telecomunicaţii, software şi plăţi, conform sursei citate.
Deoarece firmele americane ocupă poziţii importante în sectoarele financiar şi tehnologic, restricţiile ar putea îngreuna plata facturilor şi efectuarea tranzacţiilor de către CPI, de asemenea, băncile europene, companiile de asigurări şi alţi intermediari cu interese comerciale în Statele Unite ar putea fi expuşi unor sancţiuni secundare dacă îşi continuă colaborarea cu instanţa, potrivit publicaţiei.
Semnatarii scrisorii au cerut Comisiei Europene să activeze Statutul de blocare al UE, un mecanism menit să protejeze persoanele şi companiile europene împotriva efectelor extrateritoriale ale anumitor sancţiuni şi legi străine, conform sursei.
Acest instrument poate împiedica aplicarea în Uniunea Europeană a unor hotărâri străine întemeiate pe legislaţia vizată şi permite solicitarea de despăgubiri pentru pierderile provocate de aplicarea extrateritorială a acestor legi, astfel Comisia Europeană poate include noi acte legislative străine în domeniul de aplicare al mecanismului, cu implicarea Parlamentului European şi a statelor membre, potrivit publicaţiei.
Eurodeputaţii au avertizat că sancţiunile americane riscă să afecteze capacitatea Europei de a-şi proteja instituţiile şi cetăţenii şi au cerut un răspuns european coordonat, relatează sursa menţionată.
Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a calificat săptămâna trecută ameninţarea cu sancţiuni împotriva CPI drept inacceptabilă şi a reafirmat angajamentul Uniunii Europene faţă de dreptul internaţional, până la momentul relatării, Bruxelles-ul nu anunţase însă măsuri concrete pentru protejarea instanţei, transmite publicaţia.
Curtea Penală Internaţională are 125 de state membre şi judecă persoane acuzate de cele mai grave crime internaţionale, în condiţiile prevăzute de Statutul de la Roma, astfel Statele Unite au semnat acest tratat, care a instituit instanţa, dar nu l-au ratificat, conform sursei.





























































Opinia Cititorului