FMI reduce estimarea pentru creşterea economiei noastre

Fondul Monetar Internaţional estimează că PIB-ul real al ţării noastre va creşte cu 1% în acest an şi cu 1,4% în anul 2026, conform prezentării de la finele săptămânii trecute a şefului misiunii FMI pentru România, Joong Shik Kang.

Este o estimare sub cea din aprilie, care prevedea o creştere a PIB-ului de 1,6% în acest an şi 2,8% în 2026. Anterior, aşteptările fondului erau pentru o creştere de 3,3% a economiei ţării noastre în acest an.

”Accelerarea investiţiilor finanţate prin NGEU (n.r. NextGenerationEU - instrumentul de redresare al Uniunii Europene, gestionat în România prin PNRR) ar compensa parţial o moderare a consumului privat determinată de inflaţia temporar ridicată şi de efectele consolidării fiscale. Guvernul a introdus un pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025-2026, care include reforme ale taxelor pentru majorarea cotei standard şi a cotelor reduse de TVA, împreună cu o continuare a îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor în 2026”, se arată în raportul fondului.

Joong Shik Kang a punctat că implementarea unor reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile, ar contribui la consolidarea finanţelor publice şi, în acelaşi timp, ar sprijini creşterea economică a României.

”Pachetul de reforme, dacă va fi pus integral în aplicare, ar urma să reducă deficitul bugetar primar cu aproximativ 1,25 puncte procentuale din PIB în 2025 şi cu două puncte procentuale în 2026, restrângând deficitul bugetar total la circa 6% din PIB în 2026. Totuşi, se anticipează că deficitul bugetar se va reduce doar treptat ulterior, până la aproximativ 5% din PIB în 2030, în timp ce datoria publică raportată la PIB va continua să crească, apropiindu-se de 70%”, conform raportului fondului.

FMI atrage atenţia că sunt necesare ajustări fiscale suplimentare, de aproximativ 0,75 puncte procentuale din PIB pe an, în medie, începând din 2027, pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu şi pentru a stabiliza datoria publică în jurul nivelului de 60%.

”Noi recomandăm măsuri pe partea de venituri şi pe partea de cheltuieli. Deja, în pachetele planificate, credem că au fost luaţi în considerare câţiva factori esenţiali. În primul rând, mobilizarea veniturilor. În al doilea rând, corectitudinea, echilibrul acestui sistem, al acestor măsuri. În al treilea rând, încurajarea facilităţilor. În al patrulea rând, încurajarea investiţiilor. Prin luarea în considerare a acestor factori cred că se poate ajunge la un pachet de măsuri care să ducă la îmbunătăţirea situaţiei şi la creşterea economică”, a afirmat Joong Shik Kang.

Şeful misiunii FMI pentru România a mai afirmat că cel mai important risc este dacă guvernul poate livra şi poate implementa pachetul fiscal anunţat pentru acest an şi anul viitor. ”Pe de altă parte, dacă guvernul livrează ceea ce a planificat, există posibilitatea ca investitorii să revină, investiţiile să crească, să fie atrase mai multe investiţii din plan internaţional, ceea ce va creşte rata investiţiilor pe termen mediu”, a spus Joong Shik Kang.

FMI se aşteaptă ca inflaţia să rămână ridicată în următoarele douăsprezece luni, înainte de a reveni în intervalul de ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2026.

Fondul Monetar Internaţional a desfăşurat, în perioada 3-12 septembrie, o vizită de lucru în România pentru revizuirea anuală a economiei ţării noastre.