Gheorghe Piperea o acuză de defăimare pe Ursula von der Leyen

Actualizare - Comisia Europeană confirmă existenţa mesajelor dintre Ursula von der Leyen şi Pfizer

---

Deoarece nu a primit niciun răspuns în termenul-limită solicitat Comisiei Europene - şi anume 31 iulie - europarlamentarul român Gheorghe Piperea este decis să o acţioneze în instanţă pentru defăimare pe Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, anunţă site-ul brusselssignal.eu într-un articol de presă publicat ieri.

Potrivit jurnaliştilor belgieni, este un gest fără precedent, care zguduie din temelii echilibrul instituţional al Uniunii Europene şi marchează o ripostă juridică dură faţă de ceea ce Piperea consideră a fi o tentativă de compromitere a oponenţilor politici prin etichete toxice şi acuzaţii fără fundament. Sursa citată arată că Gheorghe Piperea, deputat european din partea AUR/ECR este hotărât să deschidă două acţiuni separate: una civilă, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din Luxemburg, pentru răspundere delictuală non-contractuală, şi una penală, la Tribunalul Penal din Strasbourg, pentru defăimare, în baza legislaţiei franceze, acolo unde, spre deosebire de Luxemburg, nu există plafon pentru daunele acordate.

„Termenul de şapte zile pe care l-am acordat Ursulei von der Leyen şi Comisiei Europene pentru a prezenta dovezi concrete că moţiunea de cenzură din 7 iulie 2025 a fost «opera Moscovei» a expirat. Voi demara acţiunea în justiţie pentru răspundere delictuală împotriva Comisiei Europene, iar o plângere penală pentru defăimare va fi depusă direct împotriva Ursulei von der Leyen la tribunalul din Strasbourg”, a declarat Gheorghe Piperea, pentru sursa citată.

Amintim că întregul scandal a fost declanşat de afirmaţiile publice ale preşedintei Comisiei Europene, care, într-un discurs rostit în plenul Parlamentului European, a insinuat că moţiunea de cenzură iniţiată de Gheorghe Piperea ar fi fost susţinută de „păpuşari de la Moscova” şi că eurodeputaţii implicaţi ar fi „extremişti” care „erodează încrederea în democraţie cu afirmaţii false despre amestecul în alegeri”.

Gheorghe Piperea susţine, conform sursei citate, că această strategie de diabolizare a opoziţiei nu este doar tendenţioasă, ci şi profund periculoasă pentru viitorul democraţiei europene: „În discursul ei din 7 iulie, a afirmat că Comisia Europeană este atacată, echivalând critica la adresa ei personală cu a fi «prieten al lui Putin». Asta este inacceptabil. Nu ne poate pune pe acelaşi nivel cu Lukaşenko doar pentru că ne opunem politicilor sale”.

Mai mult decât atât, domnul Piperea avertizează asupra unei tendinţe autoritare care se manifestă tot mai frecvent la vârful Comisiei: „Din păcate pentru democraţia europeană, von der Leyen şi-a confundat poziţia politică, temporară, cu instituţia pe care o reprezintă. Funcţia de preşedinte al Comisiei nu este eternă şi nu este imună la critică. Confuzia dintre persoană şi instituţie afectează grav integritatea democratică a UE.”

El a declarat pentru sursa citată că nu este vorba despre un caz izolat, ci despre un comportament repetitiv din partea Ursulei von der Leyen, exemplificând inclusiv cu modul în care aceasta „a depăşit linia roşie” în negocierile cu fostul preşedinte american Donald Trump, în contextul controversatului acord comercial din 27 iulie. Eurodeputatul afirmă că numeroşi cetăţeni ai Uniunii sunt „profund nemulţumiţi” de astfel de gesturi şi că, în lipsa unui răspuns legal ferm, acest tip de conduită va continua nestingherit.

Piperea a adăugat că mai mulţi eurodeputaţi care au semnat moţiunea de cenzură i se vor alătura ca reclamanţi, iar valoarea despăgubirilor solicitate va fi una substanţială, menită să aibă un efect de descurajare. Chiar dacă von der Leyen beneficiază de o formă de imunitate instituţională, Gheorghe Piperea consideră că aceasta a fost depăşită prin insulta publică adusă unor aleşi europeni, ceea ce ar putea atrage răspunderea personală.

Tot ieri, cotidianul Il Giornale d'Italia a arătat într-un articol că Ursula von der Leyen a cedat definitiv în faţa justiţiei europene în scandalul „Pfizergate”, renunţând să conteste sentinţa care o obligă să facă publice mesajele schimbate cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, privind achiziţia a 1,8 miliarde de doze de vaccin Covid-19.

Termenul legal pentru apel împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Uniunii Europene a expirat, iar Comisia Europeană a decis să nu mai exercite apelul, confirmând astfel, implicit, lipsa de transparenţă constatată de instanţă. Dosarul, declanşat de o acţiune în instanţă a cotidianului american New York Times, vizează o parte a contractului de 35 miliarde de euro semnat fără consultare publică sau acces la documente esenţiale.

Potrivit jurnaliştilor italieni, această renunţare este percepută ca o recunoaştere tacită a vinovăţiei politice şi morale a şefei Comisiei, chiar dacă accesul tehnic la mesajele respective rămâne dificil. Tribunalul UE a stabilit că von der Leyen trebuie să ofere „acces legitim la acte”, reafirmând principiul fundamental al transparenţei instituţionale. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a promis „o explicaţie detaliată” privind absenţa documentelor cerute, dar a insistat că politica de transparenţă „nu a fost pusă sub semnul întrebării”.