Index PEFA: Femeile-antreprenor generează un sfert din PIB-ul României

Contribuţia fiscală a femeilor în economia românească a ajuns la 509 miliarde de lei în perioada 2022-2024, echivalentul a aproximativ 24,8% din Produsul Intern Brut anual, însă potenţialul real este mult mai mare, deoarece aproape un milion de femei rămân în afara pieţei muncii, ceea ce produce economiei o pierdere anuală estimată la 1,6% din PIB, se arată în cea de-a doua ediţie a Indexului Antreprenoriatului şi Leadershipului Feminin, lansat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) în cadrul Digital Innovation Summit Bucharest 2026.

Preşedinta PEFA, Andreea Negru, a explicat că analiza realizată de organizaţia patronală încearcă să cuantifice pentru prima dată cu adevărat rolul economic al femeilor în România şi impactul pe care îl are participarea lor la piaţa muncii. „Rata de ocupare feminină în România reprezintă 53%, în timp ce media Uniunii Europene este de 65 de procente. La diferenţa de ocupare femei - bărbaţi suntem pe locul patru în Uniunea Europeană, iar rata de ocupare a femeilor este de 39,7 procente versus 57,8%. 10% din membrii consiliilor de administraţie ale companiilor listate la bursă sunt femei, în timp ce media Uniunii Europene este 24%. În Parlament, femeile sunt în pondere de 19%, media în Parlamentul European fiind de 37,3 procente. Contribuţia fiscală a femeilor în economie, în perioada de referinţă 2022-2024, este de 509 miliarde de lei. Ce înseamnă acest lucru? O pondere de 24,8% din Produsul Intern Brut naţional, anual”, a precizat Andreea Negru.

Studiul realizat de PEFA scoate în evidenţă faptul că economia românească pierde anual miliarde de lei din cauza unui potenţial economic insuficient valorificat. „Avem în continuare o forţă de muncă potenţială, neexploatată. Este vorba despre 998.000 de femei care, dacă ar fi integrate în câmpul muncii, ar reprezenta o creştere a Produsului Intern Brut cu 65,2 miliarde de lei şi o pondere în timp de 10,1%”, a explicat preşedinta PEFA.

Paradoxul este cu atât mai mare cu cât România dispune de un capital uman feminin extrem de bine pregătit. Andreea Negru a menţionat: „Avem absolvente STEM. Ocupăm locul întâi în Uniunea Europeană, cu un potenţial uriaş de inovaţie, 42,1%. În poziţii de conducere în administraţia publică centrală avem 50,2% femei, dar rata de ocupare este de 53% faţă de media de 65% din Uniunea Europeană. Cert este că avem competenţe, dar nu avem competitivitate naţională. (...) Practic, 1,6% din PIB este pierdut anual din cauza excluderii doamnelor”.

• Majoritatea femeilor-antreprenor conduc o microîntreprindere

Pe lângă analiza macroeconomică, indexul include şi rezultatele unui sondaj realizat de CURS şi ESOMAR în rândul femeilor antreprenor din România, care indică faptul că antreprenoriatul feminin este dominat de afaceri mici şi foarte mici, cu o structură stabilă şi matură.

Prim-vicepreşedinta PEFA, Lorena Stoian, a precizat: „Din sondaj a reieşit că avem un antreprenoriat feminin solid. La întrebarea pusă doamnelor care este dimensiunea afacerii, ele au răspuns într-o proporţie de 88,5% că deţin microîntreprinderi, 9,6% întreprinderi mici, 1,4% medii şi 0,5% companii mari. Avem un procent interesant de peste 73% în care doamnele ne-au spus că au cel puţin cinci ani experienţă în antreprenoriat, astfel că avem antreprenoriat care se construieşte în timp, se construieşte cu viziune şi predictibilitate”.

Motivaţiile pentru intrarea în antreprenoriat sunt în primul rând legate de dorinţa de independenţă economică. „Pe locul întâi observăm independenţa financiară cu un procent de 41%, urmată de dorinţa de angajamente flexibile de lucru, pasiunea pentru afaceri şi inovare, lipsa alternativelor adecvate şi tradiţia familială”, a spus Lorena Stoian.

În acelaşi timp, sondajul arată că femeile antreprenor se confruntă cu o serie de obstacole persistente. Prim-vicepreşedinta PEFA a arătat: „Pe primul loc în provocările pe care le au doamnele în afaceri din România este echilibrul între viaţa personală şi viaţa profesională, urmat de prejudecăţile şi stereotipurile de gen şi de accesul limitat la finanţare. O altă întrebare importantă a fost dacă în ultimul an doamnele au experimentat vreo formă de discriminare. 74% au spus că nu, dar vedem şi un procent de 26% de răspunsuri pozitive, ceea ce înseamnă că una din patru femei a asistat sau a experimentat o formă de hărţuire sau discriminare”.

De asemenea, potrivit sondajului, multe dintre programele de sprijin existente sunt puţin cunoscute în mediul antreprenorial, 77% dintre respondente afirmând că nu cunosc organizaţii sau programe guvernamentale din România care sprijină femeile de afaceri. Situaţia este asemănătoare şi în privinţa mentoratului, unde 59% dintre femeile antreprenor participante la sondajul prezentat de PEFA au susţinut că nu au participat vreodată la un program de mentoring.

Cu toate acestea, perspectiva rămâne optimistă. „88% dintre doamne au încredere că viitorul aparţine antreprenoriatului feminin şi leadershipului feminin şi că acestea vor contribui la progresul economic”, a spus Lorena Stoian.

• Anca Dragu: „Dacă femeile ar participa în aceeaşi proporţie ca bărbaţii pe piaţa muncii, PIB-ul global ar creşte cu 20%”

Invitată la eveniment, guvernatoarea Băncii Naţionale a Republicii Moldova, Anca Dragu, a subliniat că evoluţiile din ţara vecină confirmă importanţa antreprenoriatului feminin pentru dezvoltarea economică. „Vedem în Republica Moldova că una din trei companii private este condusă de o femeie. Rata de supravieţuire în primul an a companiilor fondate de femei este de 88%, superioară ratei de supravieţuire a companiilor fondate de bărbaţi, care este de circa 80%. Antreprenoarea tipică are între 35 şi 44 de ani, 70% dintre acestea au studii superioare şi activează în industria alimentară, textilă sau artizanală”, a arătat Anca Dragu.

Guvernatoarea BNM a explicat că autorităţile de la Chişinău încearcă să susţină acest sector prin programe dedicate. „Avem 11.800 de femei care au primit granturi, în special pentru digitalizare şi retehnologizare, şi 9.400 de participante la cursuri de pregătire. La Banca Naţională acordăm atenţie sprijinirii colegelor noastre. 64% dintre angajaţi sunt doamne şi, la nivel de management, 53% sunt doamne”, a spus Anca Dragu, adăugând că „dacă femeile ar participa în aceeaşi proporţie ca bărbaţii pe piaţa muncii, PIB-ul global ar creşte cu 20%, conform unui studiu al Băncii Mondiale”.

Revenind pe plan intern, secretarul de stat din Ministerul Apărării, Eugen Bachide, a subliniat că şi în instituţiile militare rolul femeilor devine tot mai vizibil. „Avem 23% doamne în minister şi 13% femei militari. Eu zic că este un procent bun şi stăm destul de bine. Parteneriatul pe care îl avem cu PEFA ne ajută foarte mult şi cred că atât timp cât există dialog şi comunicare se vor rezolva multe lucruri”, a declarat oficialul din cadrul MApN.

La rândul său, consilierul de stat Laszlo Borbely - coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă - a adus în discuţie rolul egalităţii de şanse în dezvoltarea durabilă. „Acest index al antreprenoriatului feminin este o busolă, o radiografie a stadiului în care ne aflăm şi trebuie să fim parteneri. La nivelul Secretariatului General al Guvernului stăm destul de bine: la conducere avem 20 de bărbaţi şi 30 de femei, iar la execuţie 170 de bărbaţi şi 322 de femei. La nivel de demnitari mai avem de lucru, dar suntem pe drumul cel bun”, a spus Laszlo Borbely.

• FRF, promotoarea prezenţei feminine într-un sport dominat de bărbaţi

Preşedintele Consiliului Economic şi Social, Sterică Fudulea, a subliniat rolul esenţial al femeilor în dialogul social şi în funcţionarea democraţiei. „Importanţa femeilor în dialogul social şi civic nu este o temă secundară, ci este o condiţie esenţială pentru funcţionarea sănătoasă a democraţiei. Pentru un dialog social echilibrat avem nevoie de femei, pentru că ele transmit stabilitate şi o înţelegere profundă a vulnerabilităţilor sociale”, a afirmat domnul Fudulea.

Sterică Fudulea a mai arătat că în cadrul secretariatul tehnic al Consiliului 67% din personal sunt femei, iar în plenul CES, pe partea patronală 7 din cei 15 membri sunt femei, adică aproape 47%, pe partea de sindicate 20% din reprezentanţi sunt femei, adică 3 din 15, iar pe partea de ONG-uri, 7 din 15 membri sunt femei.

Într-un registru diferit, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, a vorbit despre transformarea radicală a fotbalului feminin din România. „Acum 12 ani, toate fetele şi femeile care jucau fotbal în România ar fi încăput în această sală. Erau 300. Astăzi sunt peste 11.000 de fete şi femei care joacă fotbal doar în sistemul Federaţiei Române de Fotbal, iar pe lângă acestea vorbim de peste 110.000 de fetiţe şi fete care joacă în competiţiile interşcolare. Dacă noi în fotbal vom reuşi să facem această schimbare, atunci cu siguranţă vom reuşi să normalizăm rolul femeii în societatea din ţara noastră”, a spus Răzvan Burleanu.

În ansamblu, indexul lansat de Patronatul European al Femeilor de Afaceri arată că economia României se află într-un moment de răscruce: femeile contribuie deja cu aproape un sfert la produsul intern brut al ţării, însă potenţialul real este mult mai mare. Reducerea barierelor structurale, extinderea politicilor publice de sprijin şi creşterea participării femeilor pe piaţa muncii ar putea transforma acest potenţial într-unul dintre cele mai puternice motoare de dezvoltare economică ale României în următorul deceniu.