Inundaţii catastrofale în Covasna: „Un semnal de alarmă climatic”

În judeţul Covasna, în ultima săptămână a plouat cât pentru două luni şi jumătate, potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet. Zonele afectate au fost grav lovite de inundaţii, iar apele au ajuns, în unele cazuri, până la acoperişurile caselor. Aproape 300 de gospodării au fost inundate, iar sute de persoane evacuate.

• Schimbările climatice devin realitate

Ministrul subliniază că acest episod este un semnal de alarmă cu privire la accelerarea schimbărilor climatice în România. „Vremea la extreme nu mai este o raritate, ci devine ceva obişnuit", a transmis Fechet într-o postare pe Facebook, atrăgând atenţia asupra vulnerabilităţii crescute a anumitor regiuni.

• Evaluare pe teren şi mobilizare masivă

Ministrul s-a deplasat în zonele afectate, alături de premierul Cătălin Predoiu, şeful DSU Raed Arafat şi secretarul de stat Bogdan Despescu, pentru a evalua daunele şi a propune măsuri imediate de intervenţie. Satele Boroşneu Mare şi Băcel au fost printre cele mai grav afectate, transformate în adevărate „întinderi de apă”. Sute de persoane - de la pompieri şi jandarmi, până la voluntari şi lucrători ai Apelor Române - au intervenit non-stop pentru limitarea pagubelor, ridicarea digurilor temporare şi evacuarea apelor din curţi şi drumuri.

• Măsuri urgente şi investiţii în infrastructură

Ministrul a anunţat că autorităţile vor aloca fonduri suplimentare pentru: consolidarea digurilor; refacerea albiilor râurilor; infrastructura de protecţie împotriva inundaţiilor.

Totodată, comunităţile afectate vor primi sprijin pentru reconstrucţie, iar familiile lovite de necaz nu vor fi lăsate în urmă. „Echipele vor rămâne în teren atât cât va fi nevoie”, a declarat Fechet.

• Adaptarea climatică, o urgenţă naţională

Ministrul Mediului consideră că este timpul ca adaptarea la schimbările climatice să devină o prioritate naţională. „Cred că a venit momentul să tratăm adaptarea la schimbările climatice ca pe o prioritate naţională”, a spus Mircea Fechet.

Aceasta presupune nu doar intervenţii de urgenţă, ci şi prevenţie, educaţie şi investiţii într-o infrastructură rezilientă.