Investiţiile private ale SUA în AI sunt de 23 de ori mai mari decât cele din China

Pe măsură ce capacităţile inteligenţei artificiale (AI) avansează, iar competiţia dintre SUA şi China se intensifică, miliarde de dolari sunt direcţionate către companiile de profil la nivel global. Totuşi, cursa investiţiilor este departe de a fi încheiată. În 2025, SUA au atras investiţii private în AI în valoare de 285,9 miliarde de dolari - o sumă de peste 23 de ori mai mare decât totalul înregistrat de China, conform visualcapitalist.com.

Sursa citată prezintă clasamentul ţărilor care atrag cele mai mari finanţări, pe fondul accelerării expansiunii globale a inteligenţei artificiale, în baza indicelui Stanford AI. Cifrele reflectă investiţiile private - precum capitalul de risc (venture capital) sau fondurile de capital privat (private equity) - direcţionate către companii din domeniul inteligenţei artificiale care au primit finanţări de peste 1,5 milioane de dolari începând cu anul 2013.

• SUA au o cotă de 85% din totalul fondurilor private alocate AI

SUA se află pe primul loc în clasament, deţinând o cotă impresionantă de 85% din totalul de 336 de miliarde de dolari investiţi la nivel internaţional în 2025 în AI. Mai mult de jumătate din investiţiile private din SUA au fost direcţionate către sectorul AI generativ (inteligenţa artificială generativă sau GenAI). Conform Microsoft, aceasta este o ramură a inteligenţei artificiale care poate crea conţinut nou şi original - precum text, imagini, muzică, video, cod de programare şi audio - învăţând tipare şi relaţii din volume uriaşe de date existente.

Avansul considerabil al SUA se reflectă şi în activitatea antreprenorială. De exemplu, în 2025, în SUA au apărut 1.953 de companii din domeniul AI care au obţinut finanţare, comparativ cu 172 în Regatul Unit şi 161 în China.

Investiţiile din SUA au fost de 23 de ori mai mari decât cele ale Chinei (locul al doilea în clasament), care s-au ridicat la 12,4 miliarde de dolari. Este important de menţionat că aceste cifre privind investiţiile private nu includ finanţările susţinute de guvern.

Potrivit Stanford, China a investit aproximativ 184 de miliarde de dolari în companii din domeniul inteligenţei artificiale între anii 2000 şi 2023, prin intermediul aşa-numitelor Government Guidance Funds. Acestea sunt instrumente de investiţii public-private - înfiinţate, în principal, de agenţii centrale, provinciale şi locale din China - utilizate pentru a direcţiona capitalul de stat şi a mobiliza investiţii private către industrii strategice şi emergente.

În acest context, datele bazate exclusiv pe investiţiile private subestimează, probabil, suma totală pe care China o investeşte în AI.

Regatul Unit ocupă locul al treilea la nivel mondial, cu investiţii de 5,9 miliarde de dolari în AI, în 2025. Această poziţie este susţinută de o bază solidă de cercetare, un număr tot mai mare de talente în domeniu şi un ecosistem de startup-uri în plină dezvoltare. Locurile 4-10 în clasament arată astfel: Franţa (4,4 miliarde de dolari), Canada (4,3 miliarde de dolari), India (4,1 miliarde de dolari), Germania (3,9 miliarde de dolari), Israel (3,6 miliarde de dolari), Australia (2,5 miliarde de dolari), Arabia Saudită (2 miliarde de dolari).

Pe măsură ce inteligenţa artificială devine tot mai importantă pentru competitivitatea economică, ţările care atrag cele mai multe investiţii ar putea fi cel mai bine poziţionate pentru a modela următoarea generaţie de tehnologie.

• BofA: Cheltuielile pentru centrele de date vor ajunge la 2.100 miliarde dolari în 2028

Cheltuielile globale pentru centrele de date ar urma să ajungă la 1.000 de miliarde de dolari în 2026 şi se vor dubla până la 2.100 de miliarde de dolari la nivelul anului 2028, fiind impulsionate de cererea tot mai mare pentru serviciile de inteligenţă artificială, au estimat analiştii de la BofA Global Research într-un raport publicat luna trecută, citat de Reuters.

Investiţiile în centrele de date au devenit o sursă de venituri care cresc rapid pentru companiile industriale care produc generatoare, echipamente de construcţii, comutatoare şi sisteme de răcire.

Piaţa centrelor de date, evaluată la 275 de miliarde de dolari în 2022, ar putea ajunge la 2.930 de miliarde de dolari până în 2030, potrivit analiştilor de la BofA, informează Agerpres. Inteligenţa artificială este considerată principalul motor care stă în spatele acestei expansiuni, firma de brokeraj estimând că acest fenomen va genera o rată de creştere anuală compusă de 37% la nivelul întregii pieţe, în perioada 2025-2030.

Producătorii de cipuri şi dezvoltatorii de servere se numără printre principalii beneficiari ai extinderii centrelor de date impulsionată de AI, în special în Statele Unite.

Analiştii de la BofA estimează costurile de construcţie ale centrelor de date la 49 de milioane de dolari per megawatt, iar cheltuielile care au legătură cu IT-ul 78% din totalul investiţiilor. În cazul centrelor de date axate pe AI (aşa-numitele Neoclouds), costurile de construcţie se ridică la aproximativ 57 de milioane de dolari per megawatt, însă aceste centre de date beneficiază de pe urma faptului că necesită un spaţiu mai redus comparativ cu centrele de date tradiţionale.

Conform estimărilor firmei de brokeraj, serverele reprezintă cea mai costisitoare componentă a centrelor de date, cu 31,4 milioane de dolari per megawatt, urmate de infrastructura de reţea, care costă 4,8 milioane de dolari per megawatt. Restul componentelor (comutatoare, echipamente de distribuţie a energiei, generatoare, sisteme de alimentare de rezervă şi soluţii de răcire) au costuri cuprinse între 100.000 şi 1,1 milioane de dolari per megawatt.

• FMI şi OCDE avertizează că AI ar putea adânci prăpastia dintre ţările bogate şi cele sărace

Inteligenţa artificială ar putea impulsiona creşterea economică globală, însă ţările sărace, companiile mai mici şi lucrătorii tineri riscă să fie lăsaţi în urmă, dacă nu se îmbunătăţesc accesul la energie, la infrastructură digitală şi competenţele, potrivit unor oficiali din cadrul Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite Reuters, conform Agerpres.

Acest avertisment, lansat în luna octombrie, vine într-un context în care investiţiile masive în cipuri şi infrastructura pentru inteligenţa artificială (AI) au susţinut creşterea globală şi au propulsat pieţele bursiere la maxime istorice, ridicând, totodată, semne de întrebare cu privire la capacitatea companiilor de a obţine randamente suficiente comparativ cu cheltuielile uriaşe făcute, într-o perioadă în care costurile cu împrumuturile sunt în creştere.

”Pentru multe economii în curs de dezvoltare, întrebarea esenţială este dacă pot adopta şi disemina inteligenţa artificială”, a declarat directorul adjunct al Departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, Era Dabla-Norris, cu prilejul forumului Reuters Global Markets.

FMI estimează că o adoptare eficientă a inteligenţei artificiale ar putea adăuga până la 0,5% la creşterea economică globală anuală, pe termen mediu. ”Însă, până în prezent, dovezile privind productivitatea la nivel agregat sunt mult mai modeste”, a precizat Dabla-Norris.

La rândul său, OCDE estimează că inteligenţa artificială ar putea adăuga 0,4% - 1,2% la creşterea anuală a productivităţii în ţările membre. Cu toate acestea, economistul-şef al OCDE, Stefano Scarpetta, a subliniat că utilizarea AI la locul de muncă rămâne în urma utilizării acesteia de către consumatori, fiind adoptată doar într-o măsură limitată când vine vorba de funcţiile de bază ale companiilor. ”Există un decalaj semnificativ între expunerea la această tehnologie şi utilizarea ei efectivă”, a spus Scarpetta.

FMI estimează că aproximativ 40% dintre locurile de muncă de la nivel mondial ar putea fi expuse impactului inteligenţei artificiale.