Mijlocul verii calendaristice a reprezentat un moment de cotitură pentru ţara noastră, marcată de un climat economic, financiar şi politic tensionat, care a dus la primele decizii ferme ale Guvernului Bolojan în direcţia stabilizării finanţelor publice şi a economiei naţionale. Pornind de la un context critic - cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de peste 9,3% din PIB în 2024 şi cu un minus de 3,68% (69,8 miliarde lei) din PIB după primele şase luni din 2025, costuri de împrumut în creştere şi ameninţarea pierderii fondurilor europene - Guvernul Bolojan a pus pe masă un prim pachet fiscal-bugetar dur, dar prezentat drept esenţial pentru evitarea prăbuşirii economice. Măsurile, adoptate prin asumarea răspunderii în Parlament, în 7 iulie, şi confirmate ulterior de Curtea Constituţională, includ creşterea cotei standard de TVA la 21%, introducerea unei cote reduse unice de 11% pentru alimente de bază şi alte produse esenţiale, majorarea accizelor la alcool, tutun şi carburanţi, taxarea suplimentară a dividendelor şi a profiturilor mari, precum şi introducerea CASS pentru pensiile ce depăşesc 3.000 de lei. Se adaugă îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2026, limitarea angajărilor şi reducerea cheltuielilor nejustificate, dar şi o reorganizare a sistemului de burse şcolare pentru a deveni meritocratic şi sustenabil. Guvernul a fixat ţinte clare: reducerea deficitului, recâştigarea încrederii investitorilor, menţinerea ratingului de ţară şi continuarea absorbţiei de fonduri europene. Primele semnale pozitive nu au întârziat să apară: dobânzile la împrumuturile pe pieţele internaţionale au scăzut, ECOFIN a fost de acord cu noul pachet fiscal, în timp ce agenţiile Standard&Poors şi Moody's ne-au menţinut ratingul de ţară, ceea ce este considerat un semnal pozitiv în privinţa ratingului ce ne va fi acordat de agenţia Fitch în 15 august.
Citeşte Luna iulie în cifre
În paralel, tot în cursul lunii trecute, Executivul a pregătit un al doilea pachet de reforme, vizând pensiile speciale, restructurarea companiilor de stat şi reducerea aparatului bugetar, combaterea evaziunii şi urgentarea proiectelor cu finanţare europeană.
Toate aceste măsuri, care au venit şi după reliberalizarea de la 1 iulie a pieţei de energie electrică, au fost criticate dur de opoziţia politică, care a depus o moţiune de cenzură, moţiune ce nu a întrunit în 14 iulie numărul de voturi necesare pentru adoptare, fiind respinsă. În urma acestui demers politic eşuat, opoziţia a atacat primul pachet de măsuri fiscale la Curtea Constituţională, dar CCR a respins în 22 iulie contestaţia ca neîntemeiată şi în 25 iulie noua lege a fost promulgată de preşedintele Nicuşor Dan, iar măsurile au intrat în vigoare.
Măsurile de reformare a sistemului public şi măsurile fiscale au stârnit nemulţumirea funcţionarilor publici, dar şi a angajaţilor din Educaţie şi Sănătate, care, pe tot parcursul lunii trecute, au protestat în faţa Palatului Victoria şi a ministerelor de resort.
În plan economic, guvernul a continuat aprobarea de proiecte strategice - de la retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă, până la investiţii în infrastructura rutieră şi implementarea unui nou sistem electronic de tarifare conform principiului ”poluatorul plăteşte”.
Situaţia financiară gravă a ţării a reieşit şi din execuţia bugetară pentru anul 2024 aprobată şi publicată de Guvernul Bolojan în cursul lunii iulie, situaţie ce a confirmat dimensiunea dezechilibrelor: deficitul bugetului de stat a depăşit 157 miliarde lei, datoria publică a ajuns la peste 1.129 miliarde lei, iar fondul de sănătate şi cel al pensiilor au înregistrat deficite semnificative.
În acest context tulbure, BNR a decis, în 8 iulie 2025, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, la 7,5% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) şi la 5,5% pe an a ratei dobânzii la facilitatea de depozit.
Contextul politic a fost însă zguduit de demisia vicepremierului Dragoş Anastasiu, în urma unor dezvăluiri din presă legate de un dosar penal mai vechi, în care omul de afaceri a avut calitatea de martor într-o cauză în care un inspector ANAF a fost condamnat pentru luare de mită. Pe lângă demisia lui Anastasiu, în cursul lunii iulie DNA a deschis urmărirea penală pe numele lui Cristian Popescu Piedone, preşedintele ANPC, care ar fi favorizat din calitatea sa un agent economic ce urma să fie verificat inspectorii instituţiei publice, agent economic ce aparţinea soţiei unui politician liberal, prieten cu şeful de la Protecţia Consumatorilor.
Luna iulie s-a încheiat cu o veste bună: sportivul David Popovici a redevenit dublu campion mondial la 100 metri liber şi 200 metri liber, cucerind aurul în ambele probe, în 29 iulie şi 31 iulie, la Campionatele Mondiale de Nataţie care au avut loc în Singapore.
• Primele măsuri fiscale ale guvernării Bolojan
Guvernul a declanşat, în cursul lunii iulie, o amplă ofensivă legislativă menită să stabilizeze finanţele publice, să restabilească încrederea investitorilor şi să evite prăbuşirea ratingului de ţară în zona ”Junk”. Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, prezentat în 4 iulie şi adoptat, prin asumarea răspunderii Executivului în Parlament, în 7 iulie, a fost fundamentat pe două direcţii clare: creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor permanente. Primul pachet fiscal va avea un impact suplimentar de 9,5 miliarde lei la buget în 2025 şi de 35 miliarde lei în 2026, concomitent cu o reducere a cheltuielilor de peste 57 miliarde lei în 2026. Premierul Ilie Bolojan a vorbit, în Parlament, despre o ”urgenţă naţională” şi despre pericolul iminent al pierderii atractivităţii economice a ţării, subliniind că, fără măsuri rapide, România ar risca creşteri de taxe, preţuri şi dobânzi, blocarea fondurilor europene şi pierderea locurilor de muncă.
Printre măsurile-cheie se numără creşterea cotei standard de TVA la 21%, introducerea unei cote reduse unice de 11% pentru alimente de bază, medicamente şi alte bunuri esenţiale, majorarea accizelor la alcool, carburanţi şi tutun, taxarea pensiilor care depăşesc 3.000 lei pe lună, creşterea impozitului pe dividende la 16% din 2026, suprataxarea câştigurilor din jocurile de noroc şi îngheţarea salariilor şi pensiilor în sectorul public în 2026. Sistemul educaţional este vizat de o reformă a burselor, acordate strict pe criterii de merit şi nevoie reală, creşterea normei didactice şi reducerea plăţilor suplimentare cu ora.
În paralel, Guvernul a anunţat un al doilea pachet legislativ pentru sfârşitul lunii iulie - ulterior amânat pentru a doua jumătate a lunii august -, axat pe reforma pensiilor speciale, restructurarea companiilor de stat şi a autorităţilor autonome, reducerea aparatului bugetar, combaterea evaziunii şi accelerarea accesării fondurilor europene.
Pachetul de măsuri fiscale asumat de Guvern nu a fost pe placul opoziţiei politice alcătuită din AUR, POT şi SOS, ai cărei parlamentari au înaintat o moţiune de cenzură. Documentul a fost dezbătut şi votat de plenului Parlamentului în şedinţa din 14 iulie, obţinând doar 134 de voturi, cu mult sub pragul necesar de 233 pentru ca Guvernul să fie demis. Confruntată cu eşecul înregistrat în Legislativ, opoziţia a atacat la Curtea Constituţională a României respectivul pachet de măsuri fiscale.
Curtea Constituţională a respins, la rândul său, sesizarea opoziţiei, declarând legea constituţională, iar preşedintele Nicuşor Dan a promulgat pachetul fiscal pe 25 iulie. Premierul a revendicat primele efecte pozitive: scăderea costurilor de împrumut pe pieţele internaţionale şi economii de 200 milioane de dolari în următorii patru ani, în urma unei emisiuni de euroobligaţiuni cu dobânzi mai mici.
În şedinţele următoare, Executivul a aprobat Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare şi Cerebrovasculare 2025-2030, vizând reducerea mortalităţii şi dizabilităţilor prin creşterea accesului la servicii medicale specializate, modernizarea infrastructurii spitaliceşti şi dezvoltarea centrelor de reabilitare. Alte decizii importante au inclus emiterea acordului de mediu pentru retehnologizarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă şi extinderea depozitului de combustibil ars, suplimentarea despăgubirilor pentru carierele miniere Roşiuţa şi Timişeni-Pinoasa, exproprieri pentru varianta ocolitoare Azuga-Buşteni, cu impact direct asupra fluidizării traficului pe Valea Prahovei, şi aprobarea execuţiei bugetare pe 2024, care consemnează un deficit de 157 miliarde lei la bugetul de stat şi datorie publică totală de peste 1.129 miliarde lei.
Pe plan fiscal, Guvernul a introdus modificări ale Codului de procedură fiscală pentru extinderea retroactivă a acordurilor de preţ în avans (roll-back APA) şi a îmbunătăţit procedura amiabilă în litigiile fiscale internaţionale, măsuri ce pregătesc aderarea la OCDE.
În domeniul infrastructurii, a fost aprobată prima etapă a noului Sistem electronic de tarifare rutieră, finanţat din PNRR, ce va aplica principiul ”poluatorul plăteşte” şi va taxa vehiculele în funcţie de distanţă şi clasa de emisii.
Totodată, Guvernul a eliminat indemnizaţiile pentru membrii Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică, reducând cheltuielile administraţiei locale cu aproape 22 de milioane lei anual, şi a constituit un grup de lucru pentru reforma întreprinderilor publice, cu obiective precum reducerea consiliilor de administraţie, plafonarea indemnizaţiilor, închiderea companiilor cu pierderi şi listarea unor întreprinderi la bursă.
La final de lună, normele metodologice privind TVA au fost modificate pentru a reflecta noile cote introduse prin legea fiscal-bugetară, cu definiţii precise pentru alimentele destinate consumului uman şi animal, în concordanţă cu legislaţia europeană. Pachetul de reforme adoptat marchează începutul unei restructurări profunde a politicii fiscale şi bugetare, cu efecte ce vor fi resimţite în economie şi în viaţa de zi cu zi a românilor în următorii ani, Executivul mizând pe echilibru macroeconomic, disciplină financiară şi menţinerea României în circuitul atractiv al investiţiilor internaţionale.
• Noi împrumuturi din pieţele de capital
În cursul lunii iulie, pentru acoperirea deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor a continuat să se împrumute din piaţa de capital internă, lansând noi emisiuni Fidelis, dar şi din pieţele de capital internaţionale. Mai mult, luna trecută, Ministerul Finanţelor a anunţat că a finalizat cu succes prima etapă de finanţare sustenabilă prin două emisiuni de obligaţiuni verzi, atrăgând 10,85 miliarde lei, echivalentul a 2,18 miliarde euro, fonduri integral alocate pentru proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. Ministerul Finanţelor a publicat primul raport oficial de alocare a acestor sume, confirmând direcţionarea lor către proiecte ce privesc gestiunea apei şi apelor uzate (4,6 miliarde lei), transport durabil (1,87 miliarde lei), adaptare la schimbările climatice (2,04 miliarde lei), protecţia resurselor naturale (2,33 miliarde lei) şi prevenirea poluării, chiar dacă în acest domeniu suma alocată este simbolică, de 52.000 lei.
Performanţa vine în contextul în care România a realizat, în iulie 2025, una dintre cele mai mari emisiuni de euroobligaţiuni din ultimii ani, atrăgând 4,7 miliarde euro din trei tranşe, cu maturităţi de 5 şi 10 ani în dolari şi redeschiderea unei serii în euro scadente în 2039. Interesul investitorilor a depăşit de aproape trei ori suma dorită, iar costurile de finanţare au fost reduse semnificativ, înregistrând prime negative pentru unele tranşe, semn al încrederii în economia României.
În paralel, agenţia Moody's a revizuit pozitiv perspectivele privind traiectoria fiscal-bugetară, apreciind pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat recent ca un pas important în reducerea deficitului şi încetinirea creşterii datoriei publice. Agenţia estimează un deficit de 7,8% din PIB în 2025 şi 6,1% în 2026, dar avertizează că succesul acestui plan depinde de implementarea strictă a măsurilor, continuarea reformelor din PNRR şi maximizarea absorbţiei fondurilor europene.
La finalul lunii trecute, Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară pe primele şase luni din 2025, care indică un deficit de 69,8 miliarde lei, adică 3,68% din PIB, cu venituri totale în creştere cu 12,7% şi cheltuieli majorate cu 12,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Cheltuielile de personal au crescut cu 10% faţă de anul 2024, ajungând la 85,46 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 45,51 miliarde lei. Partea leului şi-au luat-o cheltuielile bugetare cu asistenţa socială, care au însumat în primul semestru 126,57 miliarde lei, cu 15,3% mai mult decât pe primele şase luni ale anului 2024, în timp ce investiţiile au primit 50,44 miliarde lei.
• Stabilitate din partea BNR
Faţă de contextul financiar de mai sus, membrii Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din 8 iulie, 2025 menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a dobânzii Lombard la 7,50% şi a dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%, precum şi păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută ale băncilor. Conducerea BNR şi-a motivat decizia prin prisma accelerării inflaţiei, a încetinirii creşterii economice şi presiunilor externe considerabile. Potrivit BNR, inflaţia va accelera în următoarele luni, ca urmare a expirării plafonării preţului energiei electrice şi a creşterii TVA şi accizelor de la 1 august, depăşind prognozele anterioare. Deşi pe termen scurt se preconizează un salt al inflaţiei, banca centrală mizează ca noul pachet fiscal-bugetar să tempereze presiunile inflaţioniste pe termen mediu şi să reducă deficitul de cont curent, sprijinind stabilitatea cursului şi costurile de finanţare.
BNR mai arată că deficitul comercial şi cel de cont curent au crescut puternic, iar balanţa de plăţi pentru perioada ianuarie-mai 2025 indică un deficit de 12,63 miliarde euro, cu aproape 4 miliarde mai mare faţă de anul precedent. Investiţiile străine directe au scăzut la 1,48 miliarde euro, iar datoria externă totală a ajuns la 209,45 miliarde euro. Pe piaţa muncii, numărul salariaţilor a scăzut în martie şi aprilie, în timp ce rata şomajului BIM a coborât uşor după un vârf de 6% în trimestrul întâi. Salariile brute nominale au rămas la creşteri de două cifre, iar costul unitar al muncii în industrie a urcat în debutul trimestrului al doilea la 21,8%.
BNR mai arată că piaţa financiară a cunoscut o uşoară detensionare după alegeri şi pe fondul discuţiilor pentru formarea unei noi coaliţii, ceea ce a dus la corecţii descendente ale randamentelor titlurilor de stat şi la o apreciere temporară a leului faţă de euro şi dolar.
În ceea ce priveşte rezervele valutare, acestea au crescut la 63,23 miliarde euro la 31 iulie 2025, iar rezervele internaţionale (valute şi aur) au ajuns la 72,86 miliarde euro, faţă de 67,63 miliarde euro la finalul primului semestru al anului curent.
• Dragoş Anastasiu, vicepremierul cotizant la bunăstarea funcţionarilor ANAF
Pe 27 iulie, scena politică românească a fost zguduită de demisia vicepremierului Dragoş Anastasiu, anunţată în urma unor dezvăluiri de presă privind implicarea sa într-un dosar ce ar fi vizat darea de mită, timp de opt ani, unei funcţionare ANAF. Într-un discurs lung şi încărcat de detalii, Anastasiu a oferit propria versiune asupra evenimentelor care, în opinia sa, au pornit dintr-un context economic şi birocratic sufocant, în care compania sa de transport internaţional a fost blocată ani la rând în anchete şi controale ce au paralizat fluxul financiar. Potrivit acestuia, trei ani de investigaţii ale poliţiei economice, pornite de la suspiciuni legate de bilete lipsă pe curse operate de subcontractori, au dus la blocarea rambursărilor de TVA ce depăşeau un milion de euro, exact în mijlocul crizei financiare din 2009, când afacerile se prăbuşeau.
Anastasiu a descris o atmosferă absurdă, în care evidenţele Poliţiei de Frontieră erau ”neopozabile justiţiei”, dar totuşi folosite ca pretext pentru amânări şi presiuni. După ce dosarul iniţial a fost clasat, compania sa a intrat într-un nou control ANAF, desfăşurat sub coordonarea funcţionarei ulterior inculpate. Atunci, spune Anastasiu, i s-a pus în faţă o ”propunere constructivă”: fie suspendarea controlului şi refacerea manuală a ştatelor de plată pe cinci ani, cu riscul falimentului, fie acceptarea unei firme ”recomandate” de inspectoare, pentru ”rezolvarea” situaţiei. În acel moment, afirmă fostul vicepremier, a ales ceea ce consideră a fi fost ”şpaga de supravieţuire” - o plată menită să salveze compania şi locurile de muncă, nu să îmbogăţească pe cineva.
Contractul a fost semnat de partenerul său de afaceri, care ulterior a făcut un denunţ la DNA, în timp ce Anastasiu a susţinut că rolul său a fost cel de martor. Pe parcursul anilor, funcţionara ANAF ar fi continuat presiunile, inclusiv prin solicitări de excursii şi prin refuzul de a plăti facturi timp de ani de zile, întreţinând un climat de teamă în companie.
Anastasiu a subliniat că firma sa a achitat în toată perioada 75 de milioane de lei impozite la stat şi nu a făcut evaziune fiscală, respingând categoric ideea că ar fi urmărit profit ilicit. El a insistat că demisia sa nu trebuie interpretată ca o frână pentru reformele din Guvern şi a făcut apel la premierul Ilie Bolojan să continue planul de reformare a companiilor de stat. ”Am spus adevărul când am avut toate informaţiile. Acum fac un pas în spate pentru că altfel aş face mai mult rău decât bine”, a încheiat Anastasiu, lăsând în urmă un scandal care continuă să stârnească dezbateri aprinse despre corupţie, presiuni administrative şi limitele supravieţuirii în afaceri sub povara statului.
• Şeful ANPC, control anunţat la prietenii politici
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, în 22 iulie, punerea în mişcare a acţiunii penale şi instituirea măsurii controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, împotriva lui Cristian Victor Popescu Piedone, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, acuzat de folosirea de informaţii confidenţiale în interesul unui operator economic. Procurorii anticorupţie susţin că, în 7 martie 2025, Cristian Popescu Piedone ar fi informat un reprezentant al unui hotel din Sinaia că în aceeaşi zi urma să aibă loc un control tematic al ANPC, indicând totodată obiectivele verificării. Conform informaţiilor din mass-media este vorba despre hotelul Internaţional din Sinaia, unitate de cazare ce aparţine lui Dan Radu Ruşanu, fost lider marcant al PNL, fost preşedinte al ASF. Cristian Popescu Piedone a recunoscut că hotelul aparţine lui Ruşanu pe care l-a catalogat ca fiind un prieten de-al său.
Potrivit anchetatorilor, preşedintele ANPC nu doar că ar fi divulgat detalii esenţiale privind acţiunea de control, dar l-ar fi şi instruit pe administratorul unităţii cum să pregătească bucătăria şi camerele pentru a evita constatarea unor nereguli şi aplicarea unor sancţiuni.
Ca urmare a acestor indicaţii, reprezentantul hotelului ar fi mobilizat personalul, a dispus efectuarea curăţeniei, echiparea corespunzătoare a angajaţilor şi pregătirea spaţiilor în aşteptarea vizitei oficiale. În urma controlului efectuat, hotelul nu a primit sancţiuni, ba chiar a fost felicitat de Piedone pentru "modul exemplar” în care îşi desfăşura activitatea.
Pe perioada controlului judiciar, acesta are interdicţia de a comunica direct sau indirect cu persoanele menţionate în dosar, nu poate părăsi România fără acordul procurorului şi nu îşi poate exercita funcţia de preşedinte al ANPC. DNA atrage atenţia că, în cazul încălcării cu rea-credinţă a acestor obligaţii, măsura poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. Piedone a fost informat oficial despre calitatea sa procesuală, conform prevederilor legale. În urma anunţului DNA, premierul Ilie Bolojan l-a demis pe Piedone din funcţia de preşedinte al ANPC.
• David Popovici, campion mondial la un an după ce a devenit campion olimpic
La finalul lunii iulie, David Popovici a scris din nou istorie pentru nataţia românească, cucerind aurul mondial la probele de 100 metri liber şi 200 metri liber în cadrul Campionatelor Mondiale de nataţie desfăşurate la Singapore. Performanţa de excepţie a sportivului a început în 29 iulie, chiar de Ziua Imnului Naţional al României, când Popovici a dominat cursa de 200 metri liber şi a trecut primul linia de sosire după patru lungimi de bazin înotate în doar 1:43,53, un timp de clasă mondială care confirmă statutul său de superstar al sportului. Aurul mondial la 200 metri liber a fost cucerit exact la un an de când Popovici devenea campion olimpic, la Paris, la aceeaşi probă de nataţie.
Două zile mai târziu, în 31 iulie 2025, tânărul fenomen al înotului a revenit în bazin pentru proba regină, 100 metri liber, acolo unde a redevenit campion mondial cu timpul fabulos de 46,51, consolidându-şi locul în elita absolută a nataţiei internaţionale. Cu aceste două titluri mondiale, David Popovici este singurul înotător din istorie care reuşeşte să câştige cele două probe la două campionate mondiale diferite, după performanţa anterioară de la Budapesta din anul 2022.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Vîjeu el Condor în data de 13.08.2025, 07:34)
avem un giumbușliuc de președinte care minte precum un cochilaș de 5anișori plin de mucișori cu inocența iertătoare pertinentă !
:
ONGistul Mucișor nu trebuie îngăduit iertat pentru promisiunea politiciancă: "nu crește TVAul" !
:
Dă băi Vîjeu, ce vroiai să facă "Nicușor nu va fi ușor" ?
R: să devină dintr-un mucișor de 5anișori în bărbălău de 50ani ! Să fi zis: "creșteți TVAul, eu stau cu demisia pe masă! Găsiți dintre ai voștri pe un altu pro-ioropean să vă câștige prezidențialele" ! ! ! Și toți PeSeDiștii și PeNeLiștii făceau pe ei de friică de Tilică Peiu !
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 10:36)
2% la tva e zero fara de inflatia pe care am avut-o pana acum.
important e sa nu tot mareasca salariile si pensiile din pix, fara sa aiba incasarile, numai din deficite si inflatie.
Daca Isarescu are dreptate, si la anul vom avea 3%, desi, a cat-a oara am auzit asta, doar ca a venit Ciolacu cu pomeni peste pomeni, prime si bonusiri si al treispelea salariu si party si dezmat ca si cum n-ar exista ziua de maine pe credit si inflatie totul.
Daca nu ne punem finatele in ordine, si asta inseamna deficit sub 3%, si scazuta datoria tarii la sub 20-30% ca la bulgari, ca e o piatra de moara pe care o caram dupa noi si ne franeaza, dam dobanzi in loc sa dam pensii, salarii, alocatii, investitii, etc. Dc nu ne punem in ordine, ajungem iar la legionarism, comunism si alte extremismuri ce n-au dus la nimic bun vreodata in istorie.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 14:35)
Extremistul George Simion, care înjură UE și Franța, aliatul istoric al României, a declarat marți seară, la televiziunea de propagandă rusească Realitatea Plus, că formațiunea pe care o conduce vizează intrarea la guvernare începând din această toamnă.
Planul ar urma să fie pus în aplicare dacă moțiunea de cenzură pe care partidul său o pregătește va primi sprijin politic din partea PSD, care amenință în mod repetat cu ieșirea de la guvernare, blocând astfel toate reformele pentru scoaterea României din criza financiară.
Asul din mâneca lui George Simion este Titus Corlățean, un apropiat al Moscovei.
De ce Simion îl atacă pe Macron? Franța investește 13.000.000.000 € și are 1.000 soldați în România.
Haosul Călin Georgescu pregătit de Rusia în Moldova. Revoluția anti UE plătită cu 3.000$/protestatar.
Rusia încearcă să creeze haos în Republica Moldova înainte de alegerile parlamentare, utilizând „tactica Călin Georgescu” folosită inițial cu succes la alegerile prezidențiale din România. Scopul fiind manipularea și divizarea societății moldovenești culminând deturnarea parcursului pro-european al Chișinăului.
Asaltul Rusiei în Republica Moldova parte a fi unul generalizat, după de Moscova a pierdut pe ultima sută de metri preluarea României prin anularea turului I al prezidențialelor din 2024 și ulterior prin înfrângerea suferită de extremistul AUR, George Simion în fața lui Nicușor Dan.
În consecință, Kremlinul a activat toate armele împotriva Chișinăului. Oligarhul Ilan Șor, aflat în exil, finanțează proteste violente cu sume importante pentru a influența alegerile din septembrie.
Planul Rusiei nu vizează doar propaganda sau cumpărarea de voturi, ci o adevărată operațiune specială de destabilizare. Scopul acestei operațiuni era clar: împiedicarea cu orice preț a apropierii Moldovei de Uniunea Europeană. Rusia ține „ostatică” Moldova în sărăcie și subdezvoltare, pentru ca populația - masa de manevră să fie ușor de controlat.
Protestatari proruși, plătiți cu 3.000$ să provoace haos în societatea moldovenească
Pe fondul acestor tensiuni, Ilan Șor, controversatul oligarh condamnat și aflat în exil, este acuzat că plănuiește să transforme protestele sociale într-o afacere profitabilă pentru participanți.
Pentru mitingul planificat sâmbătă în Piața Marii Adunări Naționale, Șor ar fi oferit susținătorilor săi câte 3.000 de dolari pe lună pentru a participa și a rămâne „atât cât trebuie” sub corturile protestului
Antrenament militar pentru destabilizarea Moldovei
Mai mult, autoritățile moldovene au descoperit că în spatele acțiunilor se afla o rețea bine structurată, care antrena persoane în tabere din Serbia și Bosnia și Herțegovina, pregătindu-le pentru a declanșa proteste violente în cazul unei victorii pro-europene, așa cum s-au întâmplat în România după anularea turul 2 al prezidențialelor.
Acolo, „studenții” moldoveni învățau psihologia maselor, folosirea armelor, fabricarea de explozibili și pilotarea dronelor, sub supravegherea unor instructori cu legături cu gruparea Wagner și alte structuri militare private apropiate Kremlinului.
Reamintim că Moscova a încercat același lucru și și în cazul alegerilor din România printr-o campanie mamult de dezinformare și propagandă - care l-au transformat pe Călin Georgescu - un personaj necunoscut pentru majoritatea susținătorilor lui - în numărul 8 mondial pe platforma chinezeacă TikTok, prin alterarea algoritmilor și fake news - devansând în topul căutărilor actori, fotbaliști sau cântăreți de talie internațională.
Totodată, grupările paramilitare din jurul lui Călin Georgescu au plănuit mai multe acțiuni prin pentru a destabiliza ordinea socială, pentru a provoca revoltă - scopul final fiind o lovitură de stat prin care Georgescu, candidatul asumat la vedere de Federația Rusă ar fi ajuns pe cea mai înaltă poziție în stat.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 15:40)
Avand in vedere ce deficit de cont curent avem, tre sa fii nebun sa vrei sa tai defucitul fiscal de la 9+% cat e la 3%. Vei plonja tara nu in recesiune, ci in depresiune. Nimeni nu se uita la contabilitatea macro. Sectorul extern ruleaza surplusuri uriase fata de sectoarele romanesti: guvernamental si domestic privat.
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 15:49)
2 cuvinte: Javier Millei. se poate
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 16:05)
Argentina avea un deficit de 4.4% cand a venit Milei, si un current account deficit mult mai mic decat Romania ca % din pib. Iar cu un an inainte de intrarea lui Milei la carma, Argentina avea un surplus de cont curent. Deci nu ai dreptate sa compari doua situatii total diferite.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 16:40)
La nivelul întregului an 2024, Argentina a înregistrat un excedent bugetar (surplus) de aproximativ 0,3 % din PIB, conform oficialilor economici.
În 2023, deficitul total era foarte ridicat: analiza FMI menționa un deficit de circa 5 % din PIB la momentul intrării lui Milei în funcție.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 08:07)
Coalitia pro-europeana a lui Nicusor,
dijmuiesc Romania,ca sa finanteze
inarmarea excesiva si Ucraina,
interesele tarii era aparat doar in campania electorala.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 10:16)
scriptul de la mama rasia, repetat ca un papagal.
bulgaria nu are deficit si sprijina si ei Ucraina.
nu e de la ucraina, e de la pomenile psdnl pt castigare alegeri, adunate in ani, furaciuni risipa.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 10:19)
Dar tu de la cine ai scriptul, perciunatule satanist ?
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 10:27)
de la aliatii nostri, nu de la dusman ca voi rusofilii
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 10:41)
Care aliati mah, de la satanistii lui soros ? Sa va dea Dumnezeu ce meritati, sa ajungeti la ala pe care il venerati !
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 11:09)
satanist e putin cu tot neamul de preoti ce sfintesc bombe
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 14:40)
Inarmarea este excesiva la rusi, nu la noi.
Finantarea si ajutorul nu sunt pentru Ucraina, ci pentru a ne proteja pe noi de expansiunea rusilor. Cu rusii la granita se va termina linistea noastra si poate chiar mai rau. Vom fi sicanati mult mai rau si mai intens decat pana acum. Daca nu ne mai apara ucrainenii, va trebui sa ne aparam singuri, cu costuri materiale, financiare si umane mult mai mari decat ajutorul dat ucrainenilor.
Propaganda rusa ne sufoca deja.
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 15:23)
Hai mars. Asa ne cantati si inainte de 89 cand erati cu limba in fundul rusilor. Acum ati schimbat doar fundul. Pentru ce ma jecmanesc firmele din UE cu preturi mai mari ca in Germania si salarii de mizerie. Pentru cine facem noi sacrificii ma h.oti.lor.
3. De verificat
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 08:30)
Sunteți siguri că Dragoş Anastasiu chiar a demisionat? Eu cred că încă mai este la guvern.
3.1. Nicusor a constatat vacantarea postului prin demis (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Coriolan în data de 13.08.2025, 09:03)
8 august: Președintele României, Nicușor Dan, a semnat următoarele decrete:
Decret pentru constatarea vacanței unei funcţii de membru al Guvernului României prin demisia domnului Michael-Dragoş Anastasiu, viceprim-ministru;
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 15:53)
Dintr-o tara fara nicio datorie, am ajuns datori vanduti. Ne-au luat totul iar acum ne jecm.ane.sc, age.ntur.ile proeuropene, ma.fi.o.tii si ho.tii instalati la putere de 35 de ani de acestia.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.08.2025, 17:38)
Pentru ca măsurile de austeritate să fie cat de cât acceptabile pentru populație trebuie o lege care să limiteze venitul de la stat singur sau cumulat la salariul președintelui De asemenea salariile bugetarilor să fie plătite în funcție de gradul de colectare a impozitelor referință fiind media UE