JOCURILE CU DOBÂNZILE NU MAI POT CONTINUA Când vor începe jocurile foamei?

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 27 aprilie 2018

Când vor începe jocurile foamei?
  • document ataşat Unde se vor opri dobânzile ROBOR?(%)
    apasă aici pentru a descărca.
    Călin Rechea

    Dobânda ROBOR la 3 luni a atins ieri un maxim al ultimilor trei ani şi jumătate, de 2,46%, după o creştere de 3,6 ori faţă de minimul istoric de 0,68%, înregistrat în 27 septembrie 2016 (vezi graficul din documentul ataşat).

    În acelaşi interval, dobânzile ROBOR la 6 şi 12 luni au cres­cut de 2,8 şi de 2,5 ori, până la 2,57%, respectiv 2,68%.

    Dar de ce cresc dobânzile? Există mai mulţi factori, cum ar fi atragerea lichidităţii de pe piaţa interbancară de către BNR sau creşterea accelerată a inflaţiei în ultimele luni, însă motivul principal este altul.

    Pe scurt, dobânzile cresc deoarece au fost menţinute în mod artificial la minime istorice pentru prea mult timp, iar astfel a fost stimulată o "creştere" nesustenabilă, "alimentată" de consumul pe datorie atât la nivelul gospodăriilor populaţiei, dar mai ales la nivel guvernamental.

    Un exemplu elocvent, care va fi studiat odată, în viitor, în cărţile de istorie economică, îl reprezintă Prima Casă.

    Când s-a trecut la acordarea creditelor din acest program exclusiv în lei, în august 2013, media dobânzilor ROBOR la 3 luni era de 3,9%, pe fondul unei scăderi de la 4,49% în 1 august 2013, până la 3,78% în 30 august 2013, adică un declin lunar de 15,8%.

    A urmat o scădere de aproape 85% până la minimul istoric de 0,68%, în condiţiile în care BNR a "beneficiat" de politica monetară iresponsabilă a Băncii Centrate Europene şi a redus dobânda de politică monetară până la minimul istoric de 1,75%.

    Acest mediu de creditare ultrarelaxat a facilitat creşterea explozivă a creditului acordat gospodăriilor populaţiei în lei, al cărui sold a depăşit recent 41 de miliarde de lei, după o creştere cu 1.715,5% faţă de august 2013 (vezi graficul din ilustraţie).

    Nicăieri în lume şi în nicio perioadă din istorie o astfel de creştere a unui indicator economic sau financiar nu a fost urmată de "şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi", ci de o prăbuşire violentă.

    Condiţiile monetare ultrarelaxate au creat un mediu propice pentru dis­torsionarea puternică a structurii economice naţionale, unde un rol de "vedetă" a primit şi sectorul construcţiilor.

    Într-adevăr, creşterea economică a depăşit toate aşteptările, dar "baza" sa este mai mult decât fragilă, chiar dacă luăm în considerare şi performanţa notabilă a sectorului industrial, care s-a realizat pe fondul unui context european şi global favorabil.

    Mai mult, politica monetară a BNR a "stimulat" şi aplicarea unei politici fiscale prociclice, indiferent că a fost vorba de guverne "tehnocrate" sau "ideologice", chiar dacă numai la nivel declarativ. Din acest motiv Banca Naţională a României nu îşi poate declina responsabilitatea pentru actuala stare de lucruri, deoarece a fost şi este "vinovată" de "favorizarea infractorului", în condiţiile în care nu ştie sau nu doreşte să utilizeze cea mai puternică "armă" din arsenalul său, dobânda de politică monetară.

    Odată intrată pe calea "dezvoltării" cu ajutorul costurilor reduse de finanţare, o economie va ajunge inevitabil la capătul acestui drum, chiar dacă dobânzile ajung la un nivel minim la care stagnează, deoarece este nevoie de reducerea perpetuă a dobânzilor pentru a asigura funcţionarea unei astfel de economii "sănătoase".

    Autorităţile noastre, atât cele monetare, cât şi cele fiscale, au preferat să ignore acest "scenariu", cu toate că semnalele privind noua tendinţă a dobânzilor de pe plan internaţional s-au manifestat cel puţin de la mijlocul anului trecut.

    În acest context, scriam într-un articol din octombrie 2017 că "ROBOR începe să arate cum se va închide capcana dobânzilor artificiale" (BURSA, 02.10.2017), iar debitorilor "nu le-a mai rămas decât să-şi facă urgent teste de stres pentru creşterea dobânzilor şi să treacă la un program dur de economisire, pentru a-şi putea onora obligaţiile contractuale". Atunci recomandam ca punct de plecare în testele de stres o dobândă ROBOR la 3 luni de 5%.

    Dar dacă este prea "optimist" acest scenariu? Conform datelor de la BNR, de la intrarea României în UE până la sfârşitul anului 2009, media dobânzii ROBOR la 3 luni a fost de 10,85%, iar de la începutul anului 2010 până în prezent media dobânzii ROBOR la 3 luni a fost de 3,45%.

    Intervenţiile BNR pe piaţa interbancară din aprilie 2018, pentru compensarea lipsei de acţiune la ultima şedinţă de politică monetară, au creat probleme semnificative pe piaţa primară a obligaţiunilor guvernamentale, unde Ministerul de Finanţe a reuşit să împrumute doar 68% din suma programată de 3,82 miliarde de lei, în condiţiile în care două licitaţii de obligaţiuni guvernamentale au eşuat, din cele şapte anunţate, iar la patru licitaţii s-au împrumutat sume sub cele planificate.

    Oare cum şi cât vor mai putea fi susţinute creşterile salariale din sectorul public în aceste condiţii, când există tot mai multe semnale privind deteriorarea condiţiilor din sectorul privat?

    Marele jurnalist american Henry Louis Mencken spunea odată că "democraţia este teoria conform căreia oamenii obişnuiţi ştiu ceea ce doresc şi merită, cu vârf şi îndesat, ceea ce obţin". Mencken ştia, mai mult ca sigur, că bunăstarea nu se poate obţine prin vot, mai ales când neştiinţa, prostia şi ticăloşia sunt "distilate" în reprezentanţi ai poporului în urma unor aşa-numite alegeri democratice.

    Poate că Banca Naţională ar dori să tempereze noua tendinţă, însă acum nu mai este posibil, pentru că dezechilibrele sunt prea mari şi nimeni nu ştie cum se vor propaga şocurile.

    "Jocurile" cu dobânzile nu mai pot continua. Oare când vor începe jocurile foamei?

    Opinia Cititorului ( 8 )

    1. Menken ca orice jurnalist amesteca lucrile in masura in care amestecul ii serveste argumentarii unei idei. Democratia este un concept politic ce corespunde in ultimii zeci de ani unui concept economic, capitalismul. Capitalismul presupune ca factorul de productie este capitalul. Capitalul trebuie sa fie factorul principal de productie. In post capitalismul actual factor de productie devine doar tiparnita de bani si asta creeaza un mediu greu de explicat in cheia clasica. Acum , pe piata se intalnesc cei care au strans bani si vor o dobanda pentru ei iar pentru valuta dobanda este zero sau negativa, cei ce tiparesc bani si pentru ei o dobanda sub rata inflatiei este rezonabila si cei ce nu au bani dar vor sa imprumute pe degeaba eventual altcineva in numele unor principii morale sau demonstratii avocatesti sa le plateasca dobanzile. Cei din urma sunt incurajati de beneficiarii finali ai creditelor, dezvoltatori imobiliari, vanzatori de bunuri de consum pe termen indelungat. Intrebarea pe care nu o puneti niciodata este ce dorim sa dezvoltam ca tara, un comportament de economisire sau unul de supraindatorare. Ce a incurajat BNR-ul se vede din evolutia datoriei in serie statistica.

      1. Comentariu de rahat cf căruia ultima veriga din lanțul trofic este omul de rand care nu își plătește ratele. Când este tras în teapa, furat prin clauze abuzive sau minciuna de bănci, omul trebuie sa se lupte din toate puterile.

        Cu cine sa se lupte omul de rand?

        Cu bancile?  

        Cu statul ? 

        Cu rata de schimb? 

        Cu nevoia de bani? 

        Cu saracia?

        Ramane ca si pana acum ... om sarac, om bogat ... satulul nu-l crede pe flamand ... iar la omul sarac boii nu trag ... 

        Dupa logica asta si bancile trebuie sa lupte din toate puterile si oamenii trebuie sa lupte si astfel toata lumea lupta. Putin bun simt ne-ar spune ca daca statul american se imprumuta cu 3 % pe perioade de 10 ani si ROBOR-ul ar trebui sa fie cam tot acolo. Sa te astepti la 1% este nerealist. Nu ca bancile din romania or fi vreun exemplu de cinste

        Neperformante?

        .... la omul sarac, nici boii nu trag ... 

      Teoretic Robor poate sta la zero sau negativ daca acceptam inca o devalorizare masiva a leului .Intrebarea e ne permitem? Inca sunt foarte multe credite in euro luate in timpurili buni .Deci ? :)

      Cresterile aiuristice de salarii bugetare in 2004-2008 n-au dus la devalorizare , inflatie , taieri de salarii , etc. A fost vorba lui Serbanescu deceniul pierdut al Romaniei .Mai pierdem aiurea inca un deceniu din cauza noilor excese ?

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    Comanda carte
    Apanova
    digi.ro
    aages.ro
    danescu.ro
    boromir.ro
    librarie.net
    Mozart
    Schlumberger
    arsc.ro
    Stiri Locale

    Curs valutar BNR

    04 Dec. 2024
    Euro (EUR)Euro4.9770
    Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7393
    Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3444
    Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0043
    Gram de aur (XAU)Gram de aur402.7351

    convertor valutar

    »=
    ?

    mai multe cotaţii valutare

    Cotaţii Emitenţi BVB
    Cotaţii fonduri mutuale
    contragarantare.ro
    Mirosul Crăciunului
    Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
    petreceriperfecte.ro
    Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
    The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
    BURSA
    BURSA
    Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
    The Kingdom of God on Earth
    Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
    Carte - The crisis solution terminus a quo
    www.agerpres.ro
    www.dreptonline.ro
    www.hipo.ro

    adb