Marea Neagră - transformată într-un câmp de luptă pentru navele comerciale

Octavian Dan
Ziarul BURSA #Internaţional #Apărare / 19 noiembrie

Marea Neagră - transformată într-un câmp de luptă pentru navele comerciale

• Radu Oprea, Ministrul Apărării: "Este o ameninţare care creşte în zona noastră”

Valul de atacuri cu drone din această toamnă a adus războiul ruso-ucrainean la câteva mile marine de litoralul României şi al Bulgariei. Nave comerciale sub pavilionul unor state fără legătură directă cu conflictul au fost lovite, incendiate sau scufundate, iar echipajele au ajuns victime ale unei confruntări în care transportul de cereale, petrol şi alte mărfuri a devenit o ţintă. Canalul Sulina şi porturile de la Dunăre sunt tot mai expuse, în timp ce armatorii şi asigurătorii trebuie să reevalueze riscurile navigaţiei în regiune.

Ministrul Apărării, Radu Oprea, a discutat, ieri, la Bruxelles, cu omologii săi europeni despre situaţia de securitate din Marea Neagră, în contextul atacurilor repetate asupra transportului comercial din regiune, atribuite Rusiei. Oficialul român a susţinut garantarea libertăţii de navigaţie şi operaţionalizarea cât mai rapidă a centrului de securitate maritimă. Totodată, el a cerut urgentarea livrării radarelor produse de Thales.

Întrebat dacă România ia în calcul escortarea navelor comerciale sau crearea unor coridoare maritime protejate, ministrul a afirmat că asemenea măsuri sunt discutate împreună cu partenerii regionali şi nu pot fi adoptate unilateral. „Suntem într-un dialog cu partenerii noştri, şi turci, şi bulgari, astfel încât aceste decizii nu ţin doar de România, sunt decizii care se iau împreună. (...) Este o ameninţare care creşte în zona noastră. Nu este doar despre securitate, este şi despre economie, este despre felul în care reuşim să facem comerţ în zona noastră. Sunt ameninţate România, Bulgaria, Turcia, dar deopotrivă şi Ucraina”, a declarat Radu Oprea. În prezent, autorităţile române emit avertizări pentru navigatori şi recomandă evitarea preventivă a zonelor în care riscurile sunt ridicate. Circulaţia navală nu este interzisă, însă comandanţii navelor sunt îndemnaţi să manifeste o precauţie sporită. Ministrul Apărării a precizat că navele Forţelor Navale Române continuă patrulările în regiune, iar autorităţile încearcă să îmbunătăţească mijloacele de supraveghere pentru a identifica mai rapid eventualele ameninţări.

Marea Neagră traversează una dintre cele mai periculoase perioade pentru transportul comercial de după declanşarea invaziei ruse în Ucraina. Dacă în primii ani ai războiului principalele ameninţări pentru navigaţie erau concentrate în apropierea porturilor ucrainene şi a zonelor controlate de Rusia, în toamna anului 2026 confruntările s-au extins spre vest, până în apropierea apelor teritoriale româneşti şi bulgare. Începând din septembrie, atacurile cu drone aeriene şi maritime au vizat remorchere, cargouri, nave pentru transportul produselor petroliere şi petroliere chimice. Unele au fost lovite în timp ce se îndreptau spre porturile ucrainene sau spre canalul Sulina, altele se aflau în tranzit prin zone economice exclusive ori în apropierea coastelor unor state membre NATO. Bilanţul este grav: marinari ucişi, zeci de persoane date dispărute, echipaje rănite, nave pierdute şi mărfuri care nu au mai ajuns la destinaţie. În plus, incidentele au produs o schimbare importantă în percepţia asupra securităţii maritime. Până acum, apropierea de apele teritoriale ale României şi Bulgariei era considerată o protecţie suplimentară pentru navele comerciale. Atacurile din această toamnă au demonstrat că distanţa faţă de front nu mai reprezintă o garanţie suficientă.

• Primele victime în rândul marinarilor de pe nave civile

Escaladarea din această toamnă a devenit vizibilă încă din septembrie, când remorcherul TEDY, sub pavilion somalez şi deţinut de compania turcă Mert Marine Corporation, a fost atacat în apropierea portului ucrainean Odesa. Potrivit Euronews, nava a fost lovită iniţial în apropierea portului, după care a fost atacată din nou de două ori în timpul deplasării spre Constanţa. Doi marinari azeri, Aslan Aliyev şi Asim Gasimov, au murit în urma atacurilor. Alţi doi membri ai echipajului, Imran Novruzov şi Rauf Aliyev, au fost spitalizaţi cu arsuri, iar alţi şase au primit îngrijiri medicale la faţa locului. Remorcherul avea la bord zece membri ai echipajului, de naţionalităţi azeră, turcă, germană şi ucraineană. Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a confirmat decesele, fără să atribuie oficial responsabilitatea atacului. În schimb, autorităţile ucrainene au acuzat Rusia că desfăşoară o campanie împotriva navelor civile şi a infrastructurii portuare.

Incidentul TEDY a fost un avertisment privind vulnerabilitatea transportului maritim din regiune. Nu mai era vorba doar despre nave care transportau cereale sau combustibil, ci şi despre ambarcaţiuni de sprijin logistic, indispensabile funcţionării porturilor şi operaţiunilor comerciale.

• O succesiune de atacuri în apropierea României şi Bulgariei

Luna octombrie a adus o intensificare fără precedent a atacurilor asupra navelor comerciale din vestul Mării Negre. În numai câteva săptămâni, mai multe vase au fost lovite în zone aflate la zeci de mile marine de litoralul românesc şi bulgăresc. Un document transmis la 2 noiembrie de reprezentantul permanent al Ucrainei la Organizaţia Naţiunilor Unite, adresat secretarului general şi Consiliului de Securitate, prezintă o cronologie a atacurilor din octombrie şi consecinţele asupra echipajelor. Documentul reprezintă poziţia oficială a guvernului ucrainean, iar autorii precizează că informaţiile operaţionale privind circumstanţele şi victimele sunt încă supuse verificării. Primele incidente majore au avut loc în zilele de 5 şi 6 octombrie. Pe 5 octombrie, cargoul Royad Mammadov, sub pavilionul statului Saint Kitts şi Nevis, a fost lovit la aproximativ 30 de mile marine sud de localitatea Sfântu Gheorghe. Doi membri ai echipajului au murit, 11 au fost salvaţi, iar trei au fost spitalizaţi, potrivit documentului transmis la ONU.

A doua zi, cargoul Alfa Watan, sub pavilion togolez, a fost lovit de o dronă în zona economică exclusivă a Bulgariei, la aproximativ 70 de mile marine de localitatea Byala. Nava s-a scufundat, iar membrii echipajului au fost declaraţi dispăruţi. Numărul persoanelor dispărute diferă în relatările publicate: documentul ucrainean transmis la ONU menţionează zece marinari, în timp ce o cronologie Reuters publicată ulterior indică 12. Tot pe 6 octombrie, o altă navă comercială, Able, sub pavilion Palau, a fost lovită în aceeaşi zonă. Doi marinari au fost răniţi şi spitalizaţi, iar ceilalţi membri ai echipajului, 18 în total, au fost salvaţi. Relatările publicaţiei The Guardian arată că echipajul feribotului bulgăresc Dioscuria, ajuns în apropierea locului atacului asupra navei Alfa Watan, a găsit o barcă de salvare răsturnată şi veste de salvare plutind pe apă, fără să identifice supravieţuitori în acel moment. Succesiunea incidentelor a demonstrat că atacurile nu se mai limitează la infrastructura portuară ucraineană. Navele comerciale care se deplasează spre porturile de la Dunăre sau care traversează vestul Mării Negre au devenit vulnerabile chiar şi la distanţe considerabile de zona de conflict.

• Două nave lovite în aceeaşi noapte, în apropierea litoralului bulgăresc

Pe 13 octombrie, alte două nave au fost atacate în apropierea coastei Bulgariei. Chelsea 3, navă de marfă sub pavilion maltez, deţinută de interese ucrainene şi utilizată inclusiv pentru transportul cerealelor, a fost lovită de trei drone la aproximativ 18 mile marine de litoralul bulgăresc. Nava a suferit avarii, dar toţi cei 15 membri ai echipajului au fost salvaţi. Cinci dintre aceştia au primit asistenţă medicală. În aceeaşi zi, cargoul HS Dignity, sub pavilion Guinea-Bissau, a fost atacat şi s-a scufundat în apropierea localităţii Krapets, aproape de frontiera dintre Bulgaria şi România. Cinci marinari au fost salvaţi, iar alţi 11 au fost daţi dispăruţi. Cele două incidente au atras atenţia autorităţilor bulgare, care au declanşat operaţiuni de căutare şi salvare şi au cerut sprijin internaţional. Potrivit Reuters, premierul bulgar Rumen Radev a condamnat atacurile şi a solicitat explicaţii ambasadorului Rusiei, fără ca Sofia să formuleze atunci o atribuire oficială definitivă a responsabilităţii. În acest context, NATO a anunţat că va adapta prezenţa militară pe flancul estic, în funcţie de evoluţia ameninţărilor. Secretarul general Mark Rutte a declarat că Alianţa va analiza măsurile necesare pentru protejarea securităţii regionale.

• Canalul Sulina, în centrul unei noi zone de risc

Pe 14 octombrie, atacurile s-au apropiat şi mai mult de litoralul românesc. Petrolierul Yara J, sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovit de o dronă la aproximativ 8-10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale ale României. Nava a fost avariată, însă echipajul a fost salvat. A doua zi, pe 15 octombrie, petrolierul Wine Trader, sub pavilion San Marino, a fost atacat la aproximativ 13 mile marine sud-est de canalul Sulina, în afara apelor teritoriale româneşti, dar în apropierea acestora. Nava a luat foc, iar şapte membri ai echipajului au fost declaraţi dispăruţi. Cinci marinari au fost salvaţi, doi dintre ei fiind răniţi. Atacurile au provocat îngrijorare la Bucureşti, mai ales că navele se aflau în apropierea uneia dintre cele mai importante căi de transport pentru exporturile ucrainene. Canalul Sulina leagă Dunărea de Marea Neagră şi reprezintă o rută esenţială pentru transporturile comerciale care pleacă din porturile ucrainene de la Dunăre, în special Izmail şi Reni. În plus, apropierea atacurilor de apele teritoriale româneşti ridică probleme care depăşesc dimensiunea strict comercială. România nu este parte a războiului, însă infrastructura sa portuară, navigaţia pe Dunăre şi securitatea litoralului sunt afectate direct de extinderea confruntărilor. Potrivit relatărilor Reuters din 15 octombrie, o sursă militară NATO a declarat că dronele care au provocat incendiile de pe cele două petroliere erau de origine rusă. Preşedintele Nicuşor Dan a confirmat atacurile, dar nu a făcut atunci o atribuire publică explicită a responsabilităţii.

• Khoryv, o nouă navă scufundată în apropiere de Constanţa

Pe 23 octombrie, un nou atac a avut loc în apropierea litoralului românesc. Cargoul Khoryv, sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovit de o dronă la aproximativ 13 mile marine de Constanţa, în afara apelor teritoriale, dar în zona economică exclusivă a României. Nava, care transporta marfă de tip minereu şi produse petroliere, a luat foc, s-a răsturnat şi s-a scufundat. La bord se aflau 13 marinari ucraineni şi azeri. Nouă persoane au fost salvate, trupul unui marinar a fost recuperat, iar alte trei persoane au fost declarate dispărute. Preşedintele Nicuşor Dan a condamnat atacul şi l-a încadrat în escaladarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Autorităţile române au desfăşurat operaţiuni de căutare şi salvare în condiţii dificile, din cauza vântului puternic şi a vizibilităţii reduse.

Incidentul a fost deosebit de important prin proximitatea faţă de Constanţa, principalul port maritim al României. A fost încă un semnal că traficul comercial din apropierea litoralului românesc nu poate fi considerat în afara riscurilor militare. Într-o analiză publicată pe 23 octombrie, compania de securitate maritimă Ambrey a evaluat drept foarte probabilă responsabilitatea forţelor ruse pentru atacul asupra navei Khoryv. Compania a remarcat că nava efectuase mai multe escale în porturile ucrainene de la Delta Dunării în cursul anului 2026. Aceasta este însă o evaluare de securitate, nu o concluzie oficială a unei anchete internaţionale.

Pe 28 octombrie, o altă navă comercială a fost pierdută în vestul Mării Negre. Portcontainerul Contship Jet, înregistrat sub pavilion liberian, a fost lovit de trei drone maritime în zona economică exclusivă a Bulgariei, în apropiere de capul Kaliakra. Nava se deplasa dinspre portul Haifa, Israel, către Constanţa. După atac, nava s-a scufundat, însă toţi cei 18 membri ai echipajului au fost salvaţi. Printre aceştia se aflau şi patru cetăţeni ucraineni. Atacul a evidenţiat o schimbare importantă în natura ameninţării. Nu mai erau vizate exclusiv navele care transportau cereale sau produse petroliere, ci şi navele portcontainer, implicate în transportul general de mărfuri. Folosirea dronelor maritime împotriva unui asemenea vas arată că riscul pentru transportul comercial se extinde asupra unor categorii tot mai diverse de nave. Într-o cronologie publicată de Reuters pe 15 noiembrie, Contship Jet este inclusă printre navele scufundate în seria de atacuri din apropierea României şi Bulgariei.

• Noiembrie: atacurile ajung în apele teritoriale româneşti

După seria de incidente din octombrie, începutul lunii noiembrie nu a adus o reducere a riscurilor. Pe 13 noiembrie, cargoul Larissa 1, sub pavilion Palau, a fost lovit în timp ce se îndrepta spre canalul Sulina. Potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Apărării Naţionale şi de publicaţia specializată Seatrade Maritime, o macara de marfă a navei a fost avariată. Nu au fost raportate victime. În seara de 14 noiembrie, trei nave comerciale au fost lovite în apropierea gurilor Dunării. Este vorba despre petrolierul chimic Evia Petrol V, sub pavilion grec, vrachierul Marsol şi petrolierul pentru produse petroliere Ali Najafov, ambele sub pavilionul Saint Kitts şi Nevis. Două dintre nave au fost lovite în apele teritoriale româneşti, la aproximativ patru şi cinci mile marine sud-est de canalul Sulina. La bordul Evia Petrol V şi Marsol au izbucnit incendii, dar echipajele au reuşit să le stingă. Au fost raportate avarii la puntea principală, la o macara şi la cala de marfă. În cazul navei Ali Najafov, atacul a provocat, de asemenea, un incendiu, care a fost stins de echipaj. Nu au fost raportate victime în rândul marinarilor. Premierul Luca Niculescu a declarat că avioanele de luptă româneşti au fost ridicate de la sol în două rânduri, după detectarea unor ţinte aeriene în zonă. Oficialul a calificat incidentele drept inacceptabile şi a afirmat că ele reflectă deteriorarea situaţiei de securitate provocată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. România nu a atribuit oficial, în acel moment, provenienţa dronelor, însă a cerut o cooperare mai strânsă cu aliaţii pentru consolidarea supravegherii maritime şi a capacităţilor de apărare antiaeriană. Potrivit Seatrade Maritime, Franţa a dislocat temporar în România o aeronavă de patrulare maritimă, iar autorităţile române au solicitat sprijin aliat suplimentar pentru supraveghere şi echipamente antidronă.

• Betul8: 3.000 de tone de grâu pierdute

În zona economică exclusivă a Bulgariei, Cargoul Betul8, sub pavilion somalez, s-a scufundat după ce a fost lovit de o dronă maritimă, potrivit unor surse din domeniul securităţii navale citate de Reuters. Nava transporta 3.000 de tone de grâu şi se deplasa din România către Egipt. La bord se aflau 12 marinari turci. Toţi au fost salvaţi de nave militare aflate în zonă şi transportaţi la ţărm cu ajutorul unui elicopter bulgar. Autorităţile au declarat că membrii echipajului se aflau în stare bună şi că nu au fost raportate victime sau poluare. Dincolo de faptul că nu au existat pierderi de vieţi omeneşti, incidentul a produs o nouă pagubă materială pentru transportul comercial: dispariţia unei nave şi a încărcăturii de 3.000 de tone de grâu. Potrivit Reuters, Betul8 este a 17-a navă atacată în largul coastelor României şi Bulgariei începând de la mijlocul lunii iulie, conform companiei de securitate maritimă Diaplous. Această cifră arată că incidentele nu mai pot fi privite ca evenimente izolate, ci ca parte a unei deteriorări persistente a condiţiilor de navigaţie în vestul Mării Negre.

• Bilanţul uman: marinari ucişi, dispăruţi şi răniţi

Cifrele disponibile pentru această toamnă sunt incomplete, iar unele relatări diferă în privinţa numărului de persoane dispărute. Cu toate acestea, informaţiile publicate de Reuters, Euronews şi documentul ucrainean transmis la ONU permit conturarea unui bilanţ îngrijorător. Numai în incidentele documentate din această toamnă, bilanţul confirmat cuprinde cel puţin şapte marinari morţi şi peste 30 de persoane dispărute, fără a include eventualele victime ale altor atacuri pentru care informaţiile nu sunt încă suficient de clare. Persoanele dispărute nu pot fi considerate automat decedate, însă operaţiunile de căutare şi condiţiile în care s-au produs unele scufundări fac ca perspectiva recuperării tuturor să fie incertă. La nivelul întregului conflict, registrul specializat War Risk Watch, administrat de Partner-SHIP Intelligence, consemna la 15 noiembrie 2026, pentru Marea Neagră, 52 de marinari morţi, 35 dispăruţi şi 125 răniţi, în 159 de incidente care au implicat 171 de nave. Registrul include întreaga perioadă de după 24 februarie 2022, nu doar atacurile din această toamnă. Potrivit aceleiaşi evidenţe, 11 nave au fost scufundate.

Aceste cifre arată că marinarii comerciali au devenit una dintre categoriile profesionale expuse direct consecinţelor războiului, deşi nu au nicio implicare în operaţiunile militare.

• Ce pierd armatorii şi comercianţii: nave, mărfuri, timp şi bani

Pagubele provocate de atacuri nu se limitează la pierderea navelor. Fiecare incident implică şi costuri de salvare, reparaţii, recuperare a epavelor, despăgubiri pentru echipaje, întreruperea contractelor de transport şi eventuale pierderi ale încărcăturilor. În cazul navelor scufundate în octombrie, informaţiile publice nu oferă o evaluare completă a valorii comerciale a vaselor şi a mărfurilor pierdute. Nu există, deocamdată, un bilanţ financiar consolidat care să permită cuantificarea pagubelor provocate de toate atacurile din această toamnă. Una dintre cele mai importante consecinţe economice ale conflictului naval este afectarea exporturilor agricole ucrainene şi ruseşti.

Ucraina este un furnizor major de cereale şi uleiuri vegetale pe pieţele internaţionale. Atacurile asupra porturilor, depozitelor şi navelor comerciale au determinat schimbarea rutelor de transport şi creşterea dependenţei de porturile dunărene şi de infrastructura românească. Canalul Sulina are un rol esenţial în această ecuaţie. Prin intermediul său, navele pot ajunge la porturile ucrainene de pe Dunăre, în special Izmail şi Reni. De aici, mărfurile sunt transportate către pieţele din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi alte regiuni. Potrivit unei analize Reuters publicate pe 23 septembrie, zeci de nave aşteptau atunci mai mult de două săptămâni pentru a intra pe canalul Sulina. Modificarea procedurilor de acces a fost necesară pentru reducerea aglomeraţiei şi creşterea capacităţii de tranzit. Aceeaşi analiză arată că timpul necesar transportului cerealelor din Ucraina către Egipt ajunsese la peste o lună, faţă de aproximativ 12 zile anterior, iar tarifele de transport urcaseră până la aproximativ 100 de dolari pe tonă, comparativ cu 30 de dolari în luna iulie. În septembrie, exporturile prin porturile ucrainene de pe Dunăre au fost estimate la aproximativ 930.000 de tone de cereale, faţă de 1,78 milioane de tone în aceeaşi lună a anului precedent. Datele arată că problemele de securitate se suprapun peste dificultăţile logistice deja existente. Atacurile asupra navelor pot determina armatorii să evite anumite rute, să solicite prime de risc mai mari sau să accepte numai contracte care acoperă costurile suplimentare. Marea Neagră rămâne una dintre principalele legături comerciale dintre Europa, Asia şi Orientul Mijlociu. Dar, în toamna anului 2026, traversarea ei a devenit pentru numeroase echipaje o operaţiune cu riscuri care nu mai pot fi evaluate doar în termeni de distanţă, timp şi costuri de transport.

Comandă “Constituţia Libertăţii „E” “Citeste “Constituţia Libertăţii „E” “Read SUPPLEMENT BURSA THE CONSTITUTION OF LIBERTY „E” “
Mirosul Crăciunului
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

18 Noi. 2026
Euro (EUR)Euro5.3459
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.8725
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.7872
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.4192
Gram de aur (XAU)Gram de aur590.3388

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
raobooks.com
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
energyexpo.eu
Harta noii economii fragmentate
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda “Teoria dobânzii“Citeste “Teoria dobânzii“Read “INTEREST RATE THEORY“
Comanda carte
40 de nopţi albe
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb