Paradoxul dronei de la Galaţi: preşedintele Nicuşor Dan, rătăcit în propriul raţionament

În politica românească, uneori faptele sunt atât de clare încât nu mai au nevoie de explicaţii. Alteori, explicaţiile sunt atât de abundente încât încep să pună sub semnul întrebării chiar faptele pe care ar trebui să le lămurească. Cazul dronei ruseşti prăbuşite la Galaţi şi al măsurii închiderii Consulatului Rusiei de la Constanţa, luate vineri, 29 mai, de membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pare să facă parte din această a doua categorie, una în care, cu cât liderii statului vorbesc mai mult, cu atât devine mai greu de înţeles de ce au făcut ceea ce au făcut.

Totul a pornit de la un incident grav. O dronă rusească a căzut, în primele ore ale zilei de vineri, 29 mai, pe un bloc din Galaţi, iar o femeie şi copilul acesteia au fost răniţi. Reacţia statului a fost promptă. CSAT, condus de preşedintele Nicuşor Dan, a decis închiderea Consulatului Rusiei de la Constanţa. Mesajul transmis opiniei publice a fost limpede: România sancţionează Rusia pentru un incident care a afectat direct cetăţeni români.

Numai că, la o zi distanţă, preşedintele a oferit BBC o explicaţie care pare să fi complicat mai mult situaţia decât a clarificat-o.

Citeşte În chestiunea dronelor

„În primul rând, e sigur că a fost o dronă rusească Geran-2. Este sigur pentru că am mai avut una acum patru-cinci săptămâni, care nu a explodat, şi le-am comparat - resturile celei care a explodat ieri cu cea de acum o lună - şi cunt complet identice. Putem spune cu siguranţă că este o dronă rusească. În al doilea rând, cunoaştem traseul. De fapt, a fost un roi de drone - 43 de drone - care au ţintit portul Reni din regiunea Odesa, care au venit dinspre est spre vest, iar una din ele, lovită de armata ucraineană, şi-a schimbat traiectoria şi a trecut pe teritoriul României. Cunoaştem traiectoria tuturor celor 43 de drone”, a spus Nicuşor Dan, la BBC,sâmbătă, 30 mai.

În acel moment, povestea a căpătat o turnură neaşteptată. Dacă drona a fost lovită de apărarea antiaeriană ucraineană şi şi-a schimbat traiectoria în urma interceptării, atunci România nu a fost ţinta atacului. Nici Galaţiul, nici blocul lovit, nici femeia şi copilul răniţi nu au reprezentat obiective ale operaţiunii descrise de preşedinte. Ţinta era portul Reni, aflat pe teritoriul ucrainean. Desigur, responsabilitatea iniţială pentru lansarea atacului aparţine Rusiei. Nimeni nu contestă acest lucru. Însă întrebarea apare inevitabil: dacă explicaţia oficială este că drona a ajuns în România după ce a fost deviată de apărarea ucraineană, atunci cum se leagă această situaţie de decizia închiderii unui consulat rusesc?

Mai simplu spus, ce anume sancţionează România? Faptul că Rusia a atacat Ucraina? Ar fi o poziţie politică legitimă, dar atunci argumentul public trebuia formulat astfel. Faptul că o dronă a ajuns pe teritoriul românesc? În acest caz, propriile explicaţii ale preşedintelui complică serios demonstraţia. Faptul că Rusia nu s-a asigurat că efectele războiului său nu trec Dunărea? Aici intrăm deja într-o zonă diplomatică destul de sofisticată, în care responsabilităţile se amestecă între intenţie, efect şi consecinţe colaterale.

Preşedintele a adăugat şi o observaţie care a stârnit reacţii dincolo de graniţele României.

„A devenit periculoasă pentru cetăţenii români. Iar atunci când ruşii vizează localităţi aflate de cealaltă parte a Dunării, trebuie să se asigure că nu provoacă răniţi în rândul cetăţenilor români”, a arătat, tot la BBC, preşedintele Nicuşor Dan.

Declaraţia aceasta a fost interpretată în Ucraina ca o separare involuntară între victimele române şi cele ucrainene. Dincolo însă de polemica iscată, declaraţia ridică o altă întrebare. Dacă Rusia trebuie să se asigure că nu răneşte cetăţeni români atunci când atacă localităţi ucrainene, înseamnă că problema centrală este proximitatea geografică a războiului, nu un atac direct împotriva României.

Şi atunci, din nou, de ce este închis un consulat?

Poate că răspunsul se află în altă parte. Este posibil ca autorităţile române să deţină informaţii suplimentare pe care nu le pot dezvălui sau decizia închiderii consulatului să aibă la bază evaluări ale serviciilor de informaţii, evaluări ce au descoperit anumite riscuri care nu pot fi discutate public. Dacă lucrurile ar sta aşa, atunci măsura respectivă poate fi interpretată ca un mesaj politic amplu transmis Kremlinului de factorii decidenţi de la Bucureşti, folosind incidentul de la Galaţi drept motiv principal.

Problema este că, în urma declaraţiilor la BBC ale preşedintelui Nicuşor Dan, constatăm că publicului nu i-au fost prezentate argumente valide pentru închiderea consulatului rus de la Constanţa. În schimb, cetăţenilor li s-a oferit o succesiune de argumente care par să se anuleze reciproc. Mai întâi, incidentul este suficient de grav pentru a justifica închiderea unui consulat. Apoi, aflăm că drona care a provocat incidentul a fost deviată în urma unei interceptări efectuate de armata ucraineană.

Este ca şi cum cineva ar anunţa cu solemnitate că a identificat cauza unui incendiu, iar a doua zi ar explica pe larg că focul a ajuns acolo după o serie de circumstanţe care schimbă fundamental interpretarea evenimentului.

Partea cea mai interesantă a venit însă atunci când jurnalistul BBC l-a întrebat pe preşedinte ce alte măsuri ar putea lua România. „Expulzarea ambasadorului, de pildă. Da, există această ierarhizare a măsurilor care se pot lua la nivel diplomatic”, a declarat Nicuşor Dan.

Aşadar, închiderea consulatului nu este capătul drumului. Este doar prima treaptă. Numai că fiecare treaptă din această scară diplomatică ar trebui să se sprijine pe o justificare solidă şi coerentă. Cu cât sancţiunea este mai severă, cu atât argumentaţia trebuie să fie mai clară. Or, după interviul acordat BBC, situaţia pare exact invers. Măsura rămâne fermă, însă explicaţia devine tot mai fragilă.

În cele din urmă, adevărata enigmă nu este traiectoria dronei. Preşedintele spune că aceasta este cunoscută în detaliu. Nici identitatea aparatului nu reprezintă un mister. Autorităţile susţin că au confirmat fără dubiu că era o dronă Geran-2. Necunoscuta se află în altă parte.

Ce a stat, în mod real, la baza deciziei de închidere a Consulatului Rusiei de la Constanţa? Dacă incidentul de la Galaţi este explicaţia completă, atunci declaraţiile preşedintelui ridică probleme de logică şi coerenţă. Dacă explicaţia este incompletă, atunci cetăţenilor li se ascunde o parte importantă a tabloului.

Iar dintre cele două variante, niciuna nu este confortabilă pentru o administraţie care şi-a construit imaginea pe promisiunea transparenţei şi a raţionalităţii. Este posibil ca drona rusească să fi căzut pe blocul din Galaţi în urma unei devieri de traseu. De asemenea, este posibil ca respectivul consulat să fi fost închis din motive perfect întemeiate. Însă până când autorităţile vor explica legătura dintre cele două evenimente într-un mod care să reziste propriei lor logici, suspiciunea va continua să planeze deasupra întregii poveşti precum o dronă fără plan de zbor: vizibilă pentru toată lumea, dar imposibil de încadrat într-o traiectorie credibilă. Iar acest lucru înseamnă combustibil nelimitat pentru cei care răspândesc teorii conspiraţioniste şi fake-news pe reţelele de socializare.