Marilen Pirtea (UVT): România nu este în criză de potenţial, ci în criză de disciplină macroeconomică

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT), prof.univ.dr. Marilen Gabriel Pirtea a remarcat că Raportul BNR, publicat recent sub titlul „Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergenţă nominală”, arată că România a ajuns într-un punct de presiune fiscală majoră: deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024, redus la 7,9% în 2025, datorie publică apropiată de pragul Maastricht şi o ţintă de revenire sub 3% deficit abia în 2031, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

„Raportul BNR (2026) despre sustenabilitatea financiară funcţionează ca o radiografie severă a economiei româneşti, într-un moment în care discursul despre creştere, investiţii şi convergenţă europeană nu mai poate ocoli întrebarea esenţială: cine plăteşte nota dezechilibrelor acumulate? Dincolo de limbajul tehnic şi de densitatea statistică, documentul transmite un mesaj limpede: România nu mai poate beneficia de luxul amânărilor. Modelul economic bazat pe expansiune fiscală, creşteri de venituri şi deficite persistente şi-a atins limitele, iar trecerea la o etapă de consolidare nu mai este opţională, ci inevitabilă.”, a subliniat rectorul UVT.

„Acest Raport, de imediată actualitate, porneşte de la un context internaţional complicat în care datoria publică a redevenit o problemă globală, într-o lume marcată de tensiuni geopolitice, costuri ridicate de finanţare, nevoi de securitate şi presiuni sociale. În acest decor, România apare cu o vulnerabilitate proprie: datoria publică a crescut accelerat în ultimii ani, iar deficitele bugetare au devenit nu excepţia, ci regula. Problema nu este doar nivelul datoriei, ci viteza cu care aceasta a urcat şi cauzele care au alimentat-o. Raportul indică o combinaţie toxică între cheltuieli rigide, venituri bugetare insuficiente, costuri mai mari cu dobânzile şi o politică fiscală folosită prea des ca instrument de stimulare pe termen scurt”, observă rectorul UVT.

„România a trăit ani buni cu iluzia că poate recupera decalajele faţă de Vest prin consum, majorări salariale, investiţii publice şi deficite mari, fără să fie constrânsă imediat de pieţe sau de regulile europene. Acum, raportul sugerează că această fereastră se închide. Consolidarea fiscală nu mai este o temă abstractă pentru economişti, ci devine o condiţie pentru credibilitatea statului. Iar credibilitatea, în logica raportului, este adevărata monedă forte a următorilor ani”, completează profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.

„Un punct solid al analizei este faptul că BNR nu reduce sustenabilitatea financiară la deficit şi datorie. Raportul urmăreşte o reţea mai largă de vulnerabilităţi: veniturile bugetare, cheltuielile publice, sistemele sociale, companiile de stat, disciplina financiară din sectorul privat, sistemul bancar, dezechilibrele externe şi convergenţa nominală. Această abordare este importantă pentru că arată că problema fiscală nu este izolată. Ea este legată de modul în care statul colectează taxe, de eficienţa cheltuielilor, de presiunea sistemului de pensii, de arieratele companiilor publice, de comportamentul firmelor private şi de dependenţa finanţării publice de piaţa internă şi externă”, mai spune rectorul UVT.

„În acelaşi timp, limita raportului este dată de rigurozitatea analizei dublată însă de prudenţa instituţională. Adică, ea descrie foarte bine dezechilibrele, însă rămâne rezervată în a traduce brutal implicaţiile sociale şi politice ale corecţiei. Consolidarea fiscală înseamnă, inevitabil, decizii nepopulare, cum ar fi: taxe mai bine colectate sau majorate, cheltuieli reevaluate, privilegii fiscale reduse, reforme în administraţie, presiune pe companiile de stat şi o disciplină mai strictă în utilizarea banului public. Raportul sugerează toate acestea, dar într-un registru tehnocratic, evitând tonul confruntării. Din acest motiv, documentul este mai degrabă un avertisment instituţional decât un manifest de politică publică”, spune profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.

„Un alt element critic este decalajul dintre ambiţia europeană şi realitatea indicatorilor, în sensul că România continuă să vorbească despre aderarea la zona euro ca obiectiv strategic, însă raportul arată că îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală este departe. Inflaţia, dobânzile pe termen lung şi deficitul bugetar rămân obstacole majore. Cursul de schimb oferă o ancoră de stabilitate, dar aceasta nu poate compensa dezechilibrele structurale. Cu alte cuvinte, euro rămâne mai mult un proiect politic de perspectivă decât o destinaţie economică imediat accesibilă.”, a mai adăugat rectorul UVT.

„Cea mai importantă idee a raportului este trecerea de la creşterea cantitativă la consolidarea calitativă. Adică, România a făcut progrese reale după aderarea la Uniunea Europeană, dar aceste progrese au venit la pachet cu dezechilibre. Creşterea PIB-ului, majorarea veniturilor şi investiţiile nu au fost dublate suficient de reforme administrative, disciplină fiscală şi competitivitate. Acum, raportul susţine că dezvoltarea durabilă depinde de o schimbare de logică: mai puţin impuls conjunctural, mai multă coerenţă; mai puţin consum finanţat prin deficit, mai multă productivitate; mai puţine promisiuni electorale costisitoare, mai multă responsabilitate bugetară, toate aceste coordonate se află pe calea spre dezvoltarea durabilă”, spune profesorul universitar Marilen Gabriel Pirtea.

„În concluzie, raportul BNR este o analiză amplă şi necesară, care pune în faţa publicului o realitate incomodă, România nu este în criză de potenţial, ci în criză de disciplină macroeconomică. Are resurse, poziţie strategică, fonduri europene, capital uman şi oportunităţi de dezvoltare, dar toate acestea pot fi erodate dacă statul continuă să funcţioneze cu deficite mari şi cu reforme amânate. Mesajul de fond este că sustenabilitatea financiară nu se obţine printr-o singură măsură şi nici printr-un exerciţiu contabil temporar. Ea cere consecvenţă, credibilitate, reforme şi un pact politic minim în jurul ideii că prosperitatea nu poate fi construită durabil pe datorie”, conchide rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Gabriel Pirtea, potrivit comunicatului.