MF: Deficitul bugetar s-a adâncit de la 2,4% la 4,02% din PIB, la şapte luni

F.D.
Macroeconomie / 27 august

MF: Deficitul bugetar s-a adâncit de la 2,4% la 4,02% din PIB, la şapte luni

Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 71,04 miliarde lei, respectiv 4,02% din PIB faţă de deficitul de 38,60 miliarde lei, respectiv 2,40% din PIB aferent celor şapte luni ale anului 2023, conform datelor transmise de Ministerul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, veniturile totale au însumat 331,56 miliarde lei în primele şapte luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 15,1% (an/an), susţinută de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii, impozit pe profit şi venituri nefiscale.

Încasările din impozitul pe salarii çi venit au totalizat 29,10 mld lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,0% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,6%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,2%1), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/20232 şi Legea nr. 296/20233) şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/20234, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/20245). Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (63,5%6) şi aferente declaraţiei unice (12,4%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne încă în teritoriul negativ (-5,5%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 109,28 mld lei, în creştere cu 20,7% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 H.G. nr. 598/2024) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023), arată sursa citată.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 23,57 mld lei, consemnând o creştere de 22,0% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale (+23,6%). Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,4 mld lei).

Încasările nete din TVA7 au înregistrat 66,19 mld lei, în creştere cu 14,8% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 8,7% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (18,51 mld. lei în ian-iul 2024, comparativ cu 17,04 mld lei în ian-iul 2023). Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte apoliticii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.

Veniturile din accize au însumat 23,56 mld lei, înregistrând o creştere de 13,9%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+21,9%), în contextul unei evoluţii favorabile a consumului de carburanţi. Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele din tutun a reintrat în teritoriul pozitiv (2,3%), pe fondul avansului semnificativ din ultimele trei luni. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 402,60 mld lei au crescut în termeni nominali cu 23,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele şapte luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 2,44 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 20,34% din PIB la 22,78% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 92,40 mld lei, în creştere cu 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,2% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.

Cheltuielile cu bunuri çi servicii au fost de 53,30 mld lei, în creştere cu 25,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 18,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 28,2% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,88 mld lei, cu 3,19 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 128,67 mld lei în creştere cu 13,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele şapte luni ale anului 2024, au fost în sumă de 2,97 mld lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 12,08 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,10 mld lei) care reprezintă 25,65% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 9,84 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,16 mld lei.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 56,99 mld lei, în creştere cu 46,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 38,94 mld lei.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Suntem bombardați de presa corupta cu orice nu ne interesează (Ucraina, ciuci, ciolaci, etc), în timp ce politrucii PSDNL duc țară cu capul în zid, în liniște...rețineți, în 2025 începe cea mai gravă criza economica din 2000 încoace...Comisia va prelua guvernarea și va tăia și spânzura pe model FMI.

    1. “Romania refuza sa intre in criza”:-)…sa-i aduceti repede pe basescu-petrov si catu, acesti mari “economisti” care ne vor salva de o criza…de rinichi…cu niste pahare de whisky si niste gheata:-)

    In ritmul asta o sa ajungem pana la sfarsotul anului la 7-8%.

    Asa a fost ordinul stăpânilor: sa ne amaneteze

    1. numai pe noi? avem cel mai mare deficit din Europa. cea mai mare inflatie din Europa. Bulgarii au 3%. nu , asta e psdnl de la ei putere.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

11 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9752
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5471
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3043
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9437
Gram de aur (XAU)Gram de aur385.5996

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
energyexpo.ro
cnipmmr.ro
rommedica.ro
hipo.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb