Ministrul Educaţiei susţine că toate problemele sistemului sunt sub control la startul noului an şcolar

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Mihai Dimian, respinge imaginea „haosului din educaţie” vehiculată în spaţiul public şi susţine că dificultăţile existente trebuie privite în contextul dimensiunii şi complexităţii sistemului. Într-o postare pe Facebook, ministrul afirmă că peste 97% dintre şcoli au organizat simulările pentru Evaluarea Naţională în prima etapă, în timp ce proiectele educaţionale din PNRR şi examenul de Bacalaureat au fost, în opinia sa, exemple în care temerile privind apariţia unui „haos” nu s-au confirmat.

Dimian afirmă că încă din prima zi de mandat a întâlnit în spaţiul public imaginea unui „haos din educaţie”, pornind de la informaţia potrivit căreia aproximativ jumătate dintre şcoli nu ar fi urmat să organizeze simulările pentru Evaluarea Naţională. Ministrul spune că, în loc să renunţe la organizarea simulărilor, a ales dialogul cu reprezentanţii sindicatelor, profesorii şi elevii şi a pregătit, împreună cu echipa sa, măsuri adaptate situaţiei. Potrivit lui Mihai Dimian, rezultatul a fost diferit de scenariile vehiculate iniţial: peste 97% dintre şcoli au organizat simulările în prima etapă, iar o a doua etapă a permis participarea altor aproximativ 1,5% dintre şcoli. „Prefer însă această realitate «plictisitoare», construită prin muncă, fapte şi rezultate, în locul scenariilor spectaculoase despre ceea ce urmează să se întâmple”, afirmă ministrul.

• PNRR şi Bacalaureatul, invocate ca exemple

Mihai Dimian aminteşte şi alte situaţii în care, susţine el, au fost anticipate probleme majore în educaţie. Printre acestea se află implementarea proiectelor din PNRR pentru educaţie, despre care ministrul spune că se apropie de finalizare cu rezultate bune, în urma efortului celor implicaţi. Un alt exemplu este examenul de Bacalaureat. Dimian afirmă că acesta s-a încheiat cu „cele mai bune rezultate din ultimul deceniu”, în condiţiile în care au existat avertismente privind apariţia unor probleme majore. Ministrul subliniază însă că existenţa unor probleme în sistem nu trebuie negată. „Probleme există în educaţie. Unele sunt vechi, altele sunt mai noi, dar la fel de serioase şi nu am nicio intenţie să le minimalizez. Dar problemele nu sunt sinonime cu haosul”, afirmă Mihai Dimian.

• Un sistem cu peste 300.000 de angajaţi

În argumentaţia sa, ministrul pune accent pe dimensiunea sistemului educaţional.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării coordonează, potrivit datelor prezentate de Dimian, peste 6.000 de ordonatori de credite, aproximativ jumătate din numărul total de ordonatori de credite din Guvernul României. Sistemul include peste 300.000 de angajaţi, mai mult de un sfert din totalul angajaţilor din instituţiile şi autorităţile publice, precum şi aproximativ 3,5 milioane de copii şi tineri din învăţământul preuniversitar şi universitar.

Dacă sunt incluşi şi părinţii, ministrul estimează că mai mult de jumătate din populaţia României este implicată direct în sistemul educaţional. În acelaşi timp, Ministerul este implicat în implementarea a aproximativ 7.000 de proiecte finanţate prin PNRR, reprezentând circa o treime din numărul total al proiectelor PNRR derulate în România.

„Într-un sistem de asemenea dimensiuni şi complexitate, în care milioane de oameni interacţionează zilnic, vor exista în fiecare zi probleme, nemulţumiri sau situaţii care trebuie corectate”, afirmă Dimian.

• „Nu este nevoie să previzionăm uragane la fiecare bătaie de aripi”

Ministrul foloseşte „efectul fluturelui”, concept asociat teoriei sistemelor complexe, pentru a explica de ce o problemă punctuală nu trebuie transformată automat într-o predicţie privind prăbuşirea întregului sistem. „În educaţie există suficiente probleme reale pe care trebuie să le rezolvăm. Totuşi, nu este nevoie să previzionăm uragane la fiecare bătaie de aripi”, afirmă Dimian. El susţine că reforma educaţiei nu poate fi realizată într-o perioadă scurtă, însă sistemul poate fi îmbunătăţit prin continuitate şi măsuri aplicate consecvent. „Educaţia nu poate fi reconstruită într-o lună sau într-un an. Dar poate fi îndreptată, dacă avem continuitate, înţelegere şi răbdare”, mai spune ministrul.

Structura anului şcolar păstrează organizarea pe module, separate prin intervale de vacanţă. Prima pauză va avea loc între 24 octombrie şi 1 noiembrie 2026, după încheierea primului modul de învăţare. Vacanţa de iarnă este programată în perioada 23 decembrie 2026 - 10 ianuarie 2027, iar activitatea va fi reluată pe 11 ianuarie 2027. Vacanţa mobilă din luna februarie, care va fi stabilită de fiecare inspectorat şcolar judeţean şi de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Aceasta va fi programată, în funcţie de decizia autorităţilor locale, în intervalul 15 februarie - 7 martie 2027, după consultarea elevilor, părinţilor şi profesorilor. Vacanţa de primăvară este prevăzută între 24 aprilie şi 4 mai 2027, iar vacanţa de vară începe după încheierea cursurilor, în funcţie de categoria de elevi din care face parte fiecare clasă. Ultima zi de cursuri va fi vineri 18 iunie 2027, pentru majoritatea elevilor.