Muzica, scut împotriva demenţei

Muzica, ascultată sau interpretată la un instrument, ar putea deveni una dintre cele mai simple şi accesibile metode de protejare a creierului la vârste înaintate, potrivit unui studiu amplu realizat în Australia. Cercetarea, coordonată de Universitatea Monash din Melbourne şi publicată în prestigioasa revistă International Journal of Geriatric Psychiatry, arată că persoanele care ascultă muzică frecvent prezintă un risc cu 39% mai mic de a dezvolta demenţă. Studiul, realizat pe un eşantion de peste 10.800 de persoane cu vârste de peste 70 de ani, a analizat obiceiurile muzicale ale participanţilor şi evoluţia funcţiilor lor cognitive pe parcursul mai multor ani. Rezultatele au fost convingătoare: cei care ascultau muzică în mod constant aveau cu 17% mai puţine şanse să sufere tulburări cognitive şi au obţinut scoruri mai mari la testele de memorie episodică, abilitatea care ne permite să ne amintim evenimentele zilnice. De asemenea, cântatul la un instrument muzical a fost asociat cu o scădere de 35% a riscului de demenţă, iar participanţii care atât ascultau, cât şi interpretau muzică în mod regulat au înregistrat o reducere de 33% a riscului de demenţă şi o rată cu 22% mai mică de deteriorare cognitivă.

„Activităţile muzicale pot fi o strategie accesibilă şi plăcută pentru menţinerea sănătăţii cognitive la persoanele în vârstă, chiar dacă nu putem vorbi încă despre o relaţie cauzală directă”, a explicat Emma Jaffa, cercetătoare la Universitatea Monash şi coautoare a studiului. Studiul s-a bazat pe datele proiectului de cercetare ASPirin in Reducing Events in the Elderly (ASPREE) - una dintre cele mai ample investigaţii privind sănătatea vârstnicilor - şi ale sub-studiului ASPREE Longitudinal Study of Older Persons, care urmăreşte legătura dintre stilul de viaţă şi îmbătrânirea creierului.

• Îmbătrânirea nu este doar o chestiune de vârstă

„Îmbătrânirea creierului nu depinde doar de vârstă şi genetică, ci poate fi influenţată şi de propriile alegeri - mediul în care trăim, activităţile pe care le facem şi obiceiurile noastre zilnice”, a subliniat profesoara Joanne Ryan, coordonatoarea principală a cercetării. Potrivit acesteia, în condiţiile în care nu există un tratament curativ pentru demenţă, intervenţiile bazate pe stilul de viaţă, precum muzica, exerciţiile cognitive şi activitatea socială, pot încetini declinul cognitiv şi întârzia apariţia simptomelor.

Demenţa afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că numărul cazurilor se va tripla până în 2050. În acest context, specialiştii subliniază importanţa strategiilor de prevenţie şi a intervenţiilor non-farmacologice.

„Muzica are capacitatea unică de a stimula simultan mai multe zone ale creierului - memorie, emoţie, atenţie, mişcare. Poate că nu putem opri timpul, dar putem cânta împotriva lui”, susţine profesoara Joanne Ryan. Pe lângă efectele benefice asupra creierului, ascultarea muzicii are un impact pozitiv şi asupra sănătăţii emoţionale. Studiile anterioare au arătat că muzica reduce stresul, reglează tensiunea arterială, îmbunătăţeşte calitatea somnului şi sporeşte conexiunile sociale - toţi factori importanţi în menţinerea unei minţi sănătoase.