Noua strategie de apărare a Americii lasă Europa singură şi descoperită

Priorităţile noii strategii de apărare a Statelor Unite vor fi teritoriul naţional şi emisfera occidentală, conform unui document obţinut de publicaţia online Politico.

Acţiunile şi politicile de limitare a influenţei Rusiei şi Chinei trec pe plan secund, la fel cum trece şi cooperarea cu Europa, cu toate că, în partea introductivă, se arată că "este din ce în ce mai clar că China şi Rusia doresc să modeleze o lume în concordanţă cu modelul lor autoritar”.

"Aceasta va fi o schimbare majoră pentru SUA şi aliaţii săi de pe mai multe continente”, a declarat una dintre persoanele informate cu privire la proiectul strategiei, iar "vechile promisiuni de încredere ale SUA sunt puse sub semnul întrebării".

Politico aminteşte că mai pot apărea modificări până când strategia va fi trimisă preşedintelui Trump, însă primele schimbări au apărut deja, după cum arată trimiterea Gărzii Naţionale pentru restabilirea ordinii în Los Angeles şi Washington, acţiunile anti-drog din Caraibe sau instituirea unei zone militarizate la graniţa cu Mexicul.

O declaraţie recentă a secretarului apărării la Fox News confirmă principalele puncte ale noii strategii de apărare. "Vom pune America pe primul loc. În acest caz, Americile pe primul loc, emisfera noastră, securitatea patriei noastre", a subliniat Pete Hegseth, după ce a ignorat întrebările referitoare la invocarea Articolului IV din Tratatul NATO de către Polonia.

Pe lângă surpriza extrem de neplăcută oferită aliaţilor SUA, este foarte curioasă şi schimbarea radicală de atitudine a celui care coordonează elaborarea strategiei, Elbridge Colby, şeful departamentului de politici al Pentagonului.

În 2021, Colby a publicat o carte de referinţă despre descurajarea Chinei sub titlul "Strategia negării: apărarea americană într-o epocă a conflictelor între marile puteri".

"Obiectivele SUA se limitează la împiedicarea Beijingului să obţină hegemonia regională, deoarece acest lucru ar pune în pericol interesele critice ale Americii", subliniază autorul. Pentru aceasta "Statele Unite caută să stabilească şi să menţină o linie în spatele căreia să se poată aduna suficiente state pentru a contrabalansa China şi orice alianţe pe care aceasta le-ar putea forma pentru a ajuta Beijingul să obţină hegemonia în Asia".

În opinia lui Colby, cea mai bună strategie ar fi dominarea, însă aplicarea acesteia nu mai era considerată posibilă nici în anul apariţiei cărţii, deoarece "Beijingul are capacitatea de a aplica o strategie concentrată şi secvenţială împotriva coaliţiei anti-hegemonice".

De atunci balanţa raportului de forţe din Pacificul de Vest s-a înclinat şi mai mult în favoarea Chinei, în special pe fondul capacităţii industriale masive.

În aceste condiţii, Colby scrie că "apărarea prin negare" ar fi cea mai bună strategie, iar aceasta presupune "concentrarea pe negare decât pe dominare - mai precis, pe negarea capacităţii Chinei de a îndeplini condiţiile cruciale pentru aplicarea celei mai bune strategii pentru obţinerea victoriei".

Politico mai arată că "în ciuda lungii sale experienţe ca susţinător al unei politici dure faţă de China, Colby este de acord cu vicepreşedintele JD Vance în ceea ce priveşte dorinţa de a elibera SUA de angajamentele externe".

Antreprenorul Arnaud Bertrand, care s-a angajat în numeroase polemici pe Twitter cu Elbridge Colby, arată că schimbarea opiniei sale a fost determinată de accesul la informaţiile reale, care i-ar fi arătat "cât de inutil ar fi fost efortul de descurajare a Chinei".

Bertrand aminteşte că strategul militar Hugh White, fost oficial în ministerul apărării din Australia, a publicat recent o analiză cu titlul "Hard New World: Our Post American Future", în care arată că toată lumea dezbate dacă America va permite Chinei să devină putere regională dominantă în Pacificul de Vest, fără să realizeze că America s-a retras deja.

Antreprenorul francez mai scrie pe Twitter că "retragerea strategică a Americii din Asia a fost acum oficializată", iar o astfel de decizie era inevitabilă, deoarece "nu poţi nega realităţile structurale la nesfârşit şi faptul că proiectarea puterii la nesfârşit la 7.000 de mile distanţă de casă, în curtea naţiunilor care te depăşesc din ce în ce mai mult în toţi indicatorii care contează este o misiune imposibilă".

În opinia lui Arnaud Bertrand, chiar dacă Donald Trump nu va reuşi să facă America din nou măreaţă, ar putea rămâne în istorie pentru că "a făcut America din nou realistă şi a forţat-o să-şi accepte locul ca una dintre multele puteri".

Pe lângă strategia de apărare, echipa lui Colby mai lucrează la alte două documente extrem de importante, respectiv revizuirea poziţiei globale, care prezintă locurile în care sunt staţionate forţele americane în întreaga lume, şi revizuirea apărării aeriene şi antirachetă, care face bilanţul apărării aeriene a SUA şi a aliaţilor şi face recomandări cu privire la amplasarea sistemelor americane.

Cele trei documente vor fi interconectate în multe feluri, după cum mai subliniază Politico, în condiţiile în care "fiecare dintre ele va sublinia necesitatea ca aliaţii să-şi asume mai multă responsabilitate pentru propria lor securitate".

Revizuirea poziţiei globale reprezintă cel mai serios motiv de îngrijorare pentru aliaţii Americii, deoarece ar putea conduce la retragerea masivă a trupelor americane din Europa şi Orientul Mijlociu, precum şi "reducerea programelor critice de asistenţă în domeniul securităţii".

Deocamdată doar Polonia a primit asigurări de la preşedintele Trump cu privire la menţinerea trupelor americane în ţară.

Restul aliaţii europeni ar trebui să se aştepte, probabil, la numeroase condiţii din partea americană, în special din punct de vedere al asumării costurilor.

După publicarea versiunii oficiale a strategiei de apărare a Statelor Unite, autorităţile din Europa vor merge îngrijorate la culcare, pentru că fiecare nouă dimineaţă ar putea transforma în realitate "coşmarul" împărţirii lumii în noi sfere de influenţă între SUA şi Rusia, cu participarea directă a Chinei.