Ofensiva israeliană din Gaza nu are nimic de-a face cu "Riviera" lui Trump

Ofensiva totală demarată de Israel în oraşul Gaza, motivată oficial de premierul Benjamin Netanyahu şi membrii Cabinetului de la Tel Aviv drept o acţiune necesară distrugerii grupării teroriste Hamas, pare a corespunde planului enunţat de preşedintele american Donald Trump de transformare a Gazei într-o Rivieră a Orientului Mijlociu. Amintim că, imediat după preluarea celui de-al doilea mandat de preşedinte al SUA, Donald Trump s-a întâlnit, în februarie 2025, la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. În cadrul întâlnirii, potrivit relatărilor mass-media (Associated Press, Reuters, CNN, Fox News, NBC News, etc.), Donald Trump a afirmat că doreşte ca SUA să preia controlul „pe termen lung” asupra Gazei şi să o redezvolte după ce palestinienii vor fi relocaţi în alte părţi. Întrebat dacă acest lucru ar putea implica forţe militare americane, Trump a răspuns: „În ceea ce priveşte Gaza, vom face tot ce este necesar”.

Preşedintele american a spus că îşi imaginează că „oamenii lumii” vor putea să trăiască într-o Gaza reamenajată, despre care a spus că ar putea arăta ca „Riviera Orientului Mijlociu”.

„Ar putea fi ceva atât de valoros! Ar putea fi atât de magnific!”, a spus Donald Trump, adăugând că „cel mai important” este că oamenii care locuiesc acolo vor putea trăi în pace şi „ne vom asigura că ceea ce vom construi în acea zonă va fi realizat la standarde înalte”.

Preşedintele american a mai spus, în ocazie, că intenţionează să viziteze Israelul în timpul celui de-al doilea mandat şi chiar a sugerat că ar putea merge în Gaza - o călătorie care ar prezenta provocări logistice şi de securitate fără precedent.

Washington Post nota că Donald Trump a propus nu doar o Gaza demilitarizată, ci o Gaza reconstruită sub noi parametri de control extern şi investiţii. Iar partea de investiţii ar urma să implice, potrivit presei americane, 100 miliarde dolari în proiecte realizate pe baza parteneriatului privat, cu dezvoltări pe termen lung, clădiri modernizate, infrastructură tehnologică, facilităţi pentru turişti, etc.

În cadrul aceleeaşi întâlniri, Benjamin Netanyahu a susţinut planul lui Trump şi a declarat că este pe deplin angajat pentru îndeplinirea acestuia.

La opt luni de la întâlnirea de la Washington, visul lui Donald Trump este pe cale să prindă contur, ţinând cont de recenta ofensivă lansată de forţele israeliene - IDF - asupra oraşului Gaza. Mai ales că luni, înaintea lansării atacului, ministrul Securităţii Naţionale, Itamar Ben Gvir, a declarat că doreşte să construiască un cartier „luxos” pentru ofiţerii de poliţie israelieni peste ruinele Fâşiei Gaza.

„Vom termina misiunea, vom ocupa Gaza. Odată ce acest lucru va fi realizat, vrem să înfiinţăm o comunitate de ofiţeri de poliţie şi în Gaza, cu clădiri înalte pe ţărmul mării, unde totul va fi perfect”, a adăugat Itamar Ben Gvir, potrivit cotidianului The Times of Israel.

„A venit momentul să stabilim noi colonii evreieşti, a venit momentul să încurajăm emigrarea voluntară a locuitorilor din Gaza, a venit momentul să aplicăm pedeapsa cu moartea pentru terorişti”, a continuat Ben Gvir.

• Zeci de mii de militari israelieni au luat cu asalt oraşul Gaza

În noaptea de luni spre marţi (14-15 septembrie), diviziile 162 şi 98 ale IDF, alcătuite din zeci de mii de soldaţi, au pătruns în oraşul Gaza după un val masiv de bombardamente aeriene, urmând ca în aceste zile să li se alăture şi Divizia 36. Operaţiunea, denumită „Carele lui Ghedeon II”, a fost pregătită prin atacuri asupra clădirilor rezidenţiale înalte din oraşul Gaza şi prin incursiuni la periferie şi în cartierele estice ale oraşului, după care a intrat în faza sa centrală, cu lupte urbane directe şi încercuirea completă a oraşului.

Potrivit presei israeliene, aproximativ 60.000 rezervişti au fost chemaţi pentru operaţiune, pe lângă cei 70.000 deja activi, iar IDF susţine că rata de prezentare este de 75%-85% în majoritatea unităţilor. În paralel, Divizia 99 desfăşoară misiuni defensive în nord, iar Divizia Gaza operează în sudul Fâşiei, în timp ce armata declară că „a început să distrugă infrastructura Hamas din oraşul Gaza”.

„Oraşul Gaza este considerat o zonă de luptă periculoasă, iar dacă stai în zonă te pui în pericol”, a avertizat purtătorul de cuvânt al IDF în limba arabă, colonelul Avichay Adraee, îndemnând civilii să evacueze spre sud, în zona desemnată umanitară. Potrivit IDF, peste 40% din populaţia estimată la un milion de locuitori a oraşului a părăsit zona, ceea ce înseamnă peste 350.000 de persoane evacuate până ieri.

Presa palestiniană şi corespondenţii Al Jazeera au relatat despre detonarea mai multor transportoare blindate încărcate cu explozibili, dirijate prin telecomandă, în cartierele Tel al-Hawa şi Rimal. IDF a recurs la vehicule M113 scoase din uz, transformate în arme masive pentru a distruge infrastructura Hamas şi capcanele. Exploziile uriaşe au zguduit oraşul, în timp ce bombardamentele aeriene au continuat toată noaptea.

Ministrul Apărării, Israel Katz a afirmat pe pagina sa din reţeaua X: „Gaza arde. IDF atacă infrastructura teroristă cu o mână de fier. Nu vom ceda şi nu vom da înapoi până când misiunea nu va fi îndeplinită”.

• 68 de morţi în prima zi de ofensivă

Presa din Israel anunţa, ieri, că unităţile medicale din oraşul Gaza au anunţat că, între miezul nopţii de luni şi până ieri la prânz, au murit 39 de oameni, dintre care 23 la Spitalul Shifa. Conform Al Jazeera, bilanţul zilei a ajuns la cel puţin 68 de morţi, dintre care 52 doar în oraşul Gaza.

În plan diplomatic, situaţia a devenit tensionată după ce, ieri, o comisie de anchetă a ONU a concluzionat că Israelul a comis în Gaza patru dintre cele cinci acte de genocid prevăzute în Convenţia din 1948: uciderea, vătămarea corporală sau mentală gravă, impunerea de condiţii de viaţă menite să ducă la distrugere şi măsuri care împiedică naşterile.

„Comisia constată că Israelul este responsabil pentru comiterea genocidului din Gaza”, a declarat Navi Pillay, preşedinta comisiei, adăugând că există „intenţia de a distruge, în totalitate sau parţial, palestinienii din Fâşia Gaza”.

Raportul îi acuză pe premierul Benjamin Netanyahu, pe preşedintele Isaac Herzog şi pe fostul ministru al Apărării Yoav Gallant de incitare la genocid şi documentează crime precum uciderea în masă, înfometarea, violenţa sexuală şi ţintirea copiilor. Comisia îndeamnă Israelul să „pună capăt genocidului din Gaza” şi solicită statelor membre ale ONU să oprească transferurile de arme către Israel şi să urmărească penal persoanele sau corporaţiile aflate sub jurisdicţia lor care sunt complice la genocid.

Oficialii de la Tel Aviv au respins ferm acuzaţiile şi au acuzat comisia din cadrul ONU că s-a transformat în „intermediar al Hamas”.

„Raportul se bazează în întregime pe minciuni Hamas, spălate şi repetate de alţii”, a transmis Ministerul de Externe, cerând dizolvarea comisiei ONU.

Fostul diplomat Alon Pinkas a declarat pentru Al Jazeera că majoritatea israelienilor neagă ceea ce se întâmplă în Gaza, dar că raportul are implicaţii morale şi politice majore.

• Bursa din Tel Aviv s-a clătinat după începerea ofensivei din Gaza

Ofensiva demarată în oraşul Gaza a avut efect negativ în privinţa acţiunilor tranzacţionate la Bursa de Valori din Tel Aviv, a căror valoare a scăzut, potrivit presei israeliene.

Astfel, indicele de referinţă TA-125 al Bursei de Valori din Tel Aviv s-a diminuat ieri la un moment dat cu 1,8%, în timp ce indicele TA-35 al companiilor de top a contabilizat un recul de 1,6%. Indicele TA-90, care urmăreşte acţiunile cu cea mai mare capitalizare care nu sunt incluse în indicele TA-35 a scăzut cu 2,3%, iar indicele TA-Insurance s-a diminuat cu 2,9%.

„Începutul ofensivei din Gaza este o dezamăgire pentru investitori, după ce aşteptările privind un posibil armistiţiu au alimentat indicii bursieri de la Tel Aviv la niveluri record în august”, a declarat economistul-şef al Leader Capital Markets, Jonathan Katz, pentru The Times of Israel. „Ofensiva înseamnă că vor continua costurile războiului, cheltuielile vor trebui crescute, iar deficitul bugetar va fi mai mare, ceea ce este negativ pentru ratingul de credit al Israelului”, a mai precizat Katz.

Peste toate acestea au intervenit şi declaraţiile premierului Benjamin Netanyahu care a spus că Israelul se confruntă cu ameninţarea izolării diplomatice din cauza războiului din Gaza şi trebuie să devină o „Super Sparta” şi să fie independent. Afirmaţiile şefului guvernului de la Tel Aviv au fost criticate de reprezentanţii mediului de afaceri la Forumul High-Tech pentru Israel, care se desfăşoară în aceste zile, critici preluate şi de Jonathan Katz care a spus: „Sentimentul negativ al investitorilor este influenţat şi de declaraţiile lui Netanyahu, care au implicaţii privind potenţiale majorări ale cheltuielilor bugetare pentru achiziţionarea de echipamente militare şi armament furnizate de industria de apărare”.

• UE pregăteşte suspendarea acordurilor comerciale cu Israelul

Comisia Europeană ar urma să anunţe astăzi noi sancţiuni împotriva Israelului din cauza războiului din Gaza, a declarat ieri un purtător de cuvânt al Executivului comunitar.

„Comisarii vor adopta un pachet de măsuri privind Israelul. Este vorba mai exact despre o propunere de suspendare a anumitor prevederi comerciale din acordurile dintre UE şi Israel”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, citată de Reuters.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a condamnat escaladarea ofensivei Israelului asupra oraşului Gaza, numind-o „un pas într-o direcţie complet greşită”.

„Respingem acest lucru şi l-am comunicat clar guvernului israelian”, a declarat oficialul german în timpul unei conferinţe de presă, în care a apelat la guvernul israelian să revină „la calea negocierilor pentru un armistiţiu şi un acord” privind eliberarea captivilor deţinuţi în Gaza.

Yvette Cooper, secretar de externe al Marii Britanii, a declarat că atacul armatei israeliene asupra Gazei „va aduce doar şi mai multă vărsare de sânge”.

Fostul lider al Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, a declarat într-o postare pe reţeaua X că „moştenirea guvernului britanic va fi complicitatea sa la una dintre cele mai mari crime ale timpurilor noastre”. „Acest genocid aparţine şi Marii Britanii”, a scris el pe X.

Într-o altă postare pe X, fosta deputată laburistă Zarah Sultana a pus, de asemenea, sub semnul întrebării implicarea Marii Britanii în războiul Israelului împotriva Gazei, cerând guvernului să „înceteze vânzarea de arme către Israel”.

Acelaşi lucru l-a solicitat guvernului britanic şi organizaţia neguvernamentală Amnesty International, în timp ce organizaţiile neguvernamentale din domeniul protecţiei drepturilor omului şi sănătăţii din Israel au cerut guvernului de la Tel Aviv să oprească ofensiva din Gaza afirmând că evacuarea forţată a civililor palestinieni reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor omului.