OPINIE Simion e gol!

Suntem în faza poveştii în care împăratul merge gol prin cetate, iar votanţii lui încă sunt convinşi că ceea ce poartă el sunt hainele invizibile promise de falşii croitori. Singurul care n-a înţeles acest joc sinistru al supuşilor care nu au curajul să-i spună împăratului că n-are haine pe el a fost un copil care a strigat: "Împăratul e gol!". Copilul acela trebuie să fim toţi cei care trăim în cetate!

Recitind celebra poveste a lui Hans Christian Andersen, "Hainele cele noi ale împăratului", la doar câteva zile după alegerile pentru Preşedintele României, putem găsi un substrat extrem de asemănător.

George Simion a pierdut alegerile. Aceasta este prima premisă a raţionamentului. A doua premisă este "No time for losers". Adică, în orice sistem politic şi electoral din lumea asta, pierzătorii rămân fără puteri. Concluzia care rezultă din premise este că Simion va rămâne fără puteri. Dacă aceasta este o certitudine a logicii formale elementare, atunci incertitudinea este adusă în povestea noastră de câteva variabile: În cât timp va pierde puterea? Cine va râvni la ea? Cum ne afectează asta pe noi, indiferent dacă l-am votat sau nu?

• Hainele cele vechi ale împăratului

Prima întrebare este de ce a pierdut Simion? Cum a ajuns împăratul obsedat de haine scumpe să defileze gol prin cetate? Cele mai flagrante... motive par a fi următoarele:

1.Gafele diplomatice: în primul rând, în relaţie cu Franţa, a doua economie a continentului şi al treilea cel mai mare investitor în economia României. Aroganţa şi dispreţul arătate faţă de o ţară care a susţinut istoric România (încă de când nu se numea aşa, iar Mircea cel Bătrân se bătea cu Baiazid I la Nicopole, cu ajutorul burgunzilor), l-a costat atât voturi în Diaspora, cât şi titulatura de furculisionist-şef. Hăul intelectual dintre el şi Nicuşor se formase instantaneu! Chiar şi copiii care învaţă limba franceză la şcoală l-au mirosit că ar putea veni la vară pentru corigenţă...

Cu Simion la butonul principal, România ar fi avut relaţii glaciale cu cel puţin trei din cinci ţări vecine. Suspiciuni întemeiate că Simion ar avea legături cu serviciile secrete ruseşti (după vizitele conspirative descoperite de ucraineni şi moldoveni pe teritoriul statelor lor) au făcut ca Ucraina şi Moldova să-i interzică intrarea în aceste state. Nici relaţiile cu Ungaria nu ar fi fost mai bune. Chiar dacă pe linia ideologică suveranistă cei doi (Orban şi Simion) ar fi bătut cinciu', extremismul lui Simion antagonizase deja secuimea din Covasna şi Harghita (s-a văzut reacţia în numărul de votanţi pro-Nicuşor Dan din Harghita şi Covasna, din turul doi).

2.Gafele în relaţia cu presa, prin antagonizarea ei şi a unor posturi cu public divers, precum Antena 3, Pro TV, Digi 24. Simion s-a bazat exclusiv pe impactul social-media în ascensiunea lui şi a partidului AUR. Fiind un produs al live-urilor din online şi tributar algoritmilor din platformele de socializare, Simion a uitat să ia în calcul (deh, matematică!) şi ratingul presei tradiţionale. Tot aroganţa împăratului gol, obsedat de hainele sale, s-a văzut şi aici!

Suveranul lui, adică Georgescu Călin, se născuse tot din pixelii smartphonului, iar la interviurile cu presa clipea des şi îţi păstra cu greu focusul pe cuvintele pompoase, atunci când jurnaliştii îl aduceau cu picioarele pe pământul sacru al gliei strămoşeşti.

3.Gafele din campania electorală, prin refuzarea confruntărilor cu Nicuşor Dan în urma K.O ului intelectual pe care l-a primit la Euronews România. Tot aici ar intra şi frustrarea din nefericitul "e autist, săracul", bucuria anti-românească pentru ridicarea accesului la programul de vize american sau casele la 35.000 de euro ca formă de marketing. Apoi, când a vrut să o facă pe prezidenţiabilul care are strategie pentru ieşirea României din deficit, a şters cu buretele 500.000 de joburi de la stat, pe care le-a pus, suveranist, pe umerii veşnicului sistem cu care se lupta doar în declaraţii. Ceva mai subtil, în ţesătura mai profundă a politicii, AUR se ridicase pe retorica anti-sistem, după ce acelaşi partid reprezenta esenţa oportunismului politic, al migrării membrilor din PSD, cel mai mare partid din România. De altfel, această hemoragie a fost subestimată chiar de conducerea PSD, care şi-a calculat greşit (iarăşi, matematica!) susţinerea pentru AUR pe care îl vedea în poziţia de pârtie spre putere. Mai mult, harta alegătorilor PSD se suprapune perfect peste cea a alegătorilor lui Simion din turul al doilea. Cu alte cuvinte, votanţii şi liderii locali ai PSD s-au poleit în AUR şi în cojocul suveranist ca să nu mai ştie nimeni cine e lupul, oaia şi păstorul.

4.Gafele din trecutul lui îndepărtat şi foarte apropiat manifestate prin violenţă fizică şi de limbaj. Aici ar intra profilul lui de băiat de cartier şi de galerie, agitator în proteste pseudo-unioniste în Republica Moldova şi naţionaliste din Ţinutul Secuiesc (de la Cimitirul militar din Valea Uzului, Harghita), limbajul vulgar din Parlamentul României şi de pe reţelele sociale în care cel mai folosit argument era că: greşeşti doar pentru că eşti împotriva mea! Internetul geme de clipurile cu el înjurând, urlând şi ameninţând simpli oameni care îl filmau sau colegi din Parlament.

• Lepădarea de Simion

Am ajuns în momentul în care tragem linie şi ne gândim dacă acest om a venit cu ceva concret, realizabil, sustenabil, democratic, economic la masă. Răspunsul este evident: Simion este gol pe dinafară, gol pe dinauntru! Principala consecinţă pentru ochii care îl văd este prăbuşirea lui ca personaj şi a partidului-tiktok AUR. Dar, ne întoarcem la întrebările de mai sus: cât de repede şi cu ce costuri?

Răspunsul la întrebarea care ţine de timpul până când cometa se va stinge este, în mare parte, la autorităţile statului. Agitatori ca el au s-au trezit cu partidul scos în afara legii în alte state. Ştiţi vorba neaoşă românească că "Gura bate durul?" Simion, deşi este durul din această poveste, a emis atât de multe instigări şi judecăţi... de valoarea lui, încât are ditamai antecedentele. Cu alte cuvinte, estimez că va fi lăsat să se dea singur în spectacol, ca să-l vadă toţi locuitorii cetăţii şi diasporei aşa cum este!

Dar ce va face bazinul electoral de 5 milioane de votanţi ai lui Simion? Păi, o bună parte sunt ai lui Georgescu, iar gurul suveraniştilor îi va dori înapoi. Dar, ca să-i ia, trebuie să se lepede de Simion. Apoi, o altă felie e dorită de Ponta, care a jucat şi el cartea trumpismului şi putinismului, cu ajutorul tovarăşului-fugar-voevod Ghiţă de la Belgrad. O altă felie din acest electorat i-ar plăcea şi Anei-Maria Gavrilă, care vede că unii dintre parlamentarii ei nu mai POT şi pleacă din partid. Tot dintre aceşti 5 milioane va lua şi Şoşoacă sau un viitor partid suveranist la care se gândeşte Gigi Becali. Deja Becali a cântat prohodul AUR, l-a atacat dur pe Simion, i-a criticat extremismul şi a sugerat că suveranismul trebuie făcut de suveranişti deştepţi. Probabil că suveranismul lui Becali va miza pe ortodoxism. Cu alte cuvinte, din trupul crocodilului în putrefacţie muşcă fără scârbă ceilalţi crocodili!

Mai rămâne o întrebare: Cum ne afectează pe noi că împăratul este gol, indiferent dacă l-am votat sau nu? Cei care nu l-au votat au datoria civică de a-i arăta micimea şi impotenţa. Vocile din societatea civilă se aud tot mai puternic. Foşti colegi de liceu (Dana Rogoz, de exemplu) încep să-şi amintească cum a fost huiduit la adunarea foştilor absolvenţi ai liceului Gheorghe Lazăr, iar el a pus aplauzele din montaj. Alţii încep să se uite spre autorităţi, mai ales atunci când declaraţiile şi ameninţările lui nu mai pot fi calificate drept accidente din galerie, ci instigare şi atac la constituţie. Cum zicea Holograf: "Banii vorbesc! Unii te ridică, alţii te lovesc!"

Cum va arăta viitorul lui Simion depinde în prima etapă de cât de flămânzi şi grăbiţi sunt crocodilii Georgescu, Ponta, Şoşoacă, POT. Unii dintre ei fac deja paşi de defilare cu băţul prin gard. Câţi dintre ei vor spune că împăratul neîncoronat n-are haine pe el? Câte buletine se vor mai tăia în gluma aceasta a micro-istoriei?