Părintele consiliului monetar din Bulgaria spune că trebuie evitată trecerea la euro

Bulgaria urmează să primească, astăzi, evaluarea din partea Băncii Centrale Europene (BCE) şi a Comisiei Europene (CE) cu privire la cât de pregătită este treacă la euro. Dacă cele două instituţii vor veni cu o evaluare pozitivă, atunci Bulgaria ar putea obţine aprobarea tuturor statelor membre, încă de luna viitoare, pentru a renunţa la moneda naţională, leva, şi a deveni cea de a 21-a ţară membră a zonei euro.

Procesul de aderare la zona euro este contestat de partidul de extremă dreapta "Renaşterea”, a treia mare formaţiune din Parlamentul bulgar, care a promis că va scoate Bulgaria din NATO şi că va renegocia calitatea de ţară membră a UE. În acest contest, sâmbătă, câteva mii de protestatari s-au adunat pe străzile din capilala bulgară Sofia.

Deşi Guvernul din Bulgaria susţine că aderarea la zona euro va ajuta ţara să nu fie ocolită în luarea deciziilor în UE şi va integra şi mai mult economia bulgară orientată spre export în blocul comunitar, totuşi îngrijorările cu privire la creşterea preţurilor au creat diviziuni în rândul populaţiei pe subiectul trecerii la euro. Cele mai recente sondaje, citate de Agerpres, arată că mai puţin de jumătate dintre bulgari sprijină trecerea la euro din 2026. Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, care a cerut organizarea unui referendum cu privire la data aderării, susţine că lipsa de pregătire a Bulgariei în ceea ce priveşte trecerea la euro ar putea agrava sărăcia, exprimându-şi sprijinul pentru manifestaţiile de protest.

Marea criză economică şi financiară prin care a trecut Bulgaria în 1997 a determinat autorităţile de la Sofia să adopte măsuri extraordinare, printre care şi transformarea Băncii Naţionale în Consiliu Monetar (CM).

Pe fondul unei creşteri lunare a preţurilor de 242% în februarie 1997, preşedintele şi guvernul au apelat la serviciile profesorului american Steve Hanke pentru înfiinţarea unui Consiliu Monetar.

Acest cadru de politică monetară presupune fixarea monedei naţionale faţă de o monedă străină şi eliminarea atribuţiilor băncii centrale în ceea ce priveşte stabilirea dobânzilor de referinţă sau a intervenţiilor asupra cursului valutar.

Conform definiţiei din Investopedia, Consiliul Monetar este o formă extremă a regimului valutar prin care moneda naţională este ancorată de o monedă străină.

Un regim de curs fix, care presupune vânzarea şi cumpărarea de monedă de către banca centrală pentru păstrarea parităţii, este vulnerabil în faţa atacurilor speculative pe fondul degradării situaţiei economice şi financiare.

Cu astfel de atacuri speculative s-au confruntat Marea Britanie şi Suedia la începutul anilor "90, după intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM), precum şi Argentina de mai multe ori în perioada postbelică.

Consiliul Monetar este diferit de un simplu regim al ratelor fixe prin aceea că moneda naţională în circulaţie trebuie acoperită complet de rezervele în moneda străină. De asemenea, nu există limite la schimbarea monedei locale în moneda străină.

În condiţiile în care moneda locală este acoperită 100% cu rezerve valutare, dobânda internă este foarte apropiată de dobânda pentru moneda de care este ancorată.

Acest regim monetar mai are şi avantajul impunerii unor limite severe asupra capacităţii guvernului de a se împrumuta şi de a funcţiona pe baza unor deficite bugetare mari. Controlul exercitat asupra deficitului bugetar determină şi controlul strict al deficitului de cont curent, în condiţiile în care această variabilă macroeconomică este determinată aproape exclusiv de dimensiunea deficitului bugetar.

O comparaţie între Bulgaria şi România arată avantajele majore ale acestui regim monetar în controlarea dezechilibrelor economice, pe fondul unei influenţe reduse asupra creşterii economice (vezi tabelul).

Conform datelor de la FMI, creşterea economică medie anuală a celor doi vecini de la intrarea în UE a fost de 2,4% în cazul Bulgariei, respectiv 2,8%, pe fondul unei inflaţii medii şi a unui deficit bugetar mult mai reduse în Bulgaria.

Mediile multianuale ascund, însă, diferenţe mult mai mari din punct de vedere al creşterii dezechilibrelor macroeconomice, care vor influenţa inevitabil sustenabilitatea creşterii economice.

Astfel, Bulgaria a înregistrat excedent bugetar în cinci ani din intervalul 2007 - 2024, iar deficitele nu au depăşit niciodată 4% din PIB, nici măcar în perioada pandemiei (vezi graficul Deficitul bugetar).

După temperarea care a urmat crizei financiare globale, deficitele bugetare de la noi şi-au reluat rapid creşterea accelerată şi reprezintă o dovadă clară că autorităţile monetare şi fiscale ale statului nu au învăţat nimic din acea criză.

Dezechilibrele bugetare reduse ale Bulgariei au permis menţinerea sub control a datoriei publice, care a crescut de la 17,6% din PIB în 2007, până la 23,4% din PIB anul trecut (vezi graficul Datoria publică).

În aceeaşi perioadă, datoria publică a României a crescut de la 12,4% din PIB, până la 57,2% din PIB, un nivel care nu mai oferă BNR marje suficiente de manevră pentru reducerea dobânzilor de politică monetară, mai ales pe fondul crizelor bugetare şi ale datoriilor publice din UE şi Statele Unite. Mai mult, în SUA randamentele titlurilor de stat pe termen lung îşi continuă creşterea, în ciuda reducerii dobânzii de politică monetară.

Divergenţe masive se înregistrează şi din punct de vedere al deficitelor externe (vezi graficul Dezechilibrele externe).

Părintele consiliului monetar din Bulgaria spune că trebuie evitată trecerea la euro

Odată cu intrarea în zona euro, Bulgaria va renunţa la regimul monetar care a permis o creştere economică sustenabilă şi limitarea efectelor negative în perioadele de criză. Mai mult, vor dispărea şi pârghiile care au condus la controlul deficitului bugetar, care va fi utilizat tot mai mult de politiceni sub pretextul stimulării economiei. Efectele unor astfel de politici se văd astăzi peste tot în zona euro.

Profesorul Hanke susţine că actualul regim monetar din Bulgaria trebuie menţinut, iar una dintre justificările principale este că "trecerea la euro limitează opţiunile în cazul instabilităţii economice".

Mai mult, adoptarea monedei euro ar conduce la creşterea inflaţiei, după cum mai avertizează profesorul american, în timp ce "suveranitatea monetară actuală a Bulgariei îi permite să ajusteze ancorarea monedei în cazul în care euro se confruntă cu provocări, o flexibilitate care ar fi pierdută prin aderarea la zona euro".

Niciunul dintre aceste argumente nu este luat în considerare de autorităţile de la Sofia, care se pregătesc să treacă la euro de la începutul anului viitor, în condiţiile în care vor fi publicate evaluări pozitive de la BCE şi Comisia Europeană.

Guvernul bulgar susţine că adoptarea monedei euro va ajuta ţara să nu mai fie marginalizată în procesul decizional al UE şi va susţine o mai bună integrare a economiei în blocul comunitar, după cum arată Bloomberg. Din păcate, există numeroase exemple în UE şi în zona euro care arată că aceste argumente nu au nicio bază reală şi pot fi încadrate uşor în categoria dezinformărilor.

Apelul preşedintelui Rumen Radev pentru organizarea unui referendum a fost respins de Parlament, cu justificarea că ar viola Constituţia ţării şi ar încălca prevederile mai multor tratate europene, pe fondul unor demonstraţii organizate la nivel naţional.

Modul în care autorităţile de la Sofia au abordat comunicare publică a trecerii la euro a fost criticat deosebit de dur de profesorul Hanke pe contul său de Twitter, unde şi-a exprimat şi susţinerea pentru protestatari.

"Oficialităţile susţin cu aroganţă că trecerea de la leva la euro este prea tehnică pentru a fi înţeleasă de public", scrie Steve Hanke, în opinia căruia un astfel de argument este o prostie. În sprijinul acestei afirmaţii, profesorul american îl citează pe filosoful francez Michel Foucault, care spunea odată că "masele nu au nevoie de intelectuali pentru a înţelege lucrurile; ele au o cunoaştere completă, clară şi mai bună decât intelectualii".

O minimă prudenţă a autorităţilor Bulgariei ar trebui să conducă la amânarea aderării la zona euro, chiar dacă vin evaluări pozitive de la BCE şi CE, pe baza exemplului oferit de Cehia şi Polonia, care susţin, de mai mulţi ani, că vor evalua oportunitatea aderării odată cu stabilizarea situaţiei financiare din zona euro.

Opinia Cititorului ( 30 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 08:35)
Stimate cetățene 'jurnalist',
Nu știu unde ai găsit matale citatul atribuit lui Foucault cu o explicație bizară demnă de socialismul științific cu derivată ulterioară în sloganul 'moarte intelectilualilor'
Foucault a fost un critic acerb al rolului tradițional al intelectualului universal, cel care se pretindea a deține adevărul și a vorbi în numele tuturor sau al rațiunii. El spunea că această poziție de autoritate a intelectualului, adesea, se aliniază cu structurile de putere existente, contribuind la menținerea și legitimarea acestora.
3.Foucault a vorbit despre "cunoașterile subjugate" (savoirs assujettis), care includ:
* Cunoașteri istorice neoficiale: Acestea sunt cunoștințe care au fost descalificate ca fiind naive, ierarhic inferioare sau insuficient elaborate științific, dar care dețin o memorie istorică a luptelor și rezistențelor.
* Cunoașteri locale sau "științe populare": Acestea sunt cunoștințe practice, empirice, adesea produse la nivel local, în afara discursurilor instituționalizate ale puterii.
că experiențele directe, cunoștințele empirice și memoria istorică a celor care sunt direct afectați de mecanismele puterii (adică "masele") pot oferi o perspectivă mai profundă și mai critică asupra realității decât teoriile abstracte ale intelectualilor tradiționali.
4. Foucault nu a negat valoarea oricărei forme de intelectualitate, ci a pledat pentru un nou tip de intelectual: "intelectualul specific". Acesta nu mai vorbește în numele universalului, ci se implică în lupte specifice, punându-și expertiza în slujba celor marginalizați.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 09:55)
Banuiesc ca (o)pozitia stimabilului Steve Hanke, privind trecerea unei tari membru UE la moneda unica europeana, nu are nimic de a face cu revenirea establishmentului american la conservatorism/suveranism/MAGA /imperialism fatis, nici cu atacurile constante ale administratiei Trump la "aliatii" europeni, nici cu dedolarizarea tot mai accelerata a comertului mondial, nici cu ...
Singura preocupare a bunului parinte Hanke e bunastarea poporului bulgar.
1. 2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 23:51)
  Frate, nu v-a ajuns exemplul Greciei? Nu si-au bagat ei tara in gard trecand la euro? De atunci , cea mai mare tara care a trecut la euro a fost Slovacia, 5,6 milioane de locuitori. E rea datoria publica a Bulgariei, deficitul, presarat cu ani cu excedent? Au probleme din cauza asta tarile care nu trec la euro? Romania ar da urgent faliment daca ar trece la euro, ar fi o catastrofa uriasa. Deficitul si datoria ar creste nebuneste, la dobanzile de la euro. Ca psdnlusrdmr nu au nici un fel de disciplina.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 10:01)
Foucault nu a formulat exact așa, dar ideea generală a fost exprimată în interviuri și conferințe, mai ales în discuțiile sale cu Gilles Deleuze (1972), unde a spus aproximativ:
„Poporul nu are nevoie de intelectuali ca să știe; el știe deja, perfect și clar. Ceea ce îi lipsește este exprimarea acestui adevăr în lupta politică.”
Așadar:
- Masele nu au nevoie de cineva care să le spună „adevărul” despre propria lor experiență.
- Ele trăiesc direct realitatea opresiunii, a exploatării, a marginalizării.
- Intelectualul nu trebuie să „aducă lumină”, ci să ajute eventual la articularea sau vizibilizarea acestor experiențe.
Ideea centrală aici:
- Foucault respinge ideea veche (marxistă clasică, iluministă) că poporul e „neștiutor” și are nevoie de o elită intelectuală care să-l lumineze.
- Dimpotrivă: oamenii își cunosc foarte bine realitatea.
- Problema e că sistemele de putere le blochează capacitatea de a transforma această cunoaștere în acțiune politică.
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 10:17)
Ca s o facem mai simpla si pe intelesul tuturor:
trecerea la euro ar slabi Bulgaria aducand o la mana dictatorială a găştii de la Bruxel care i ar intoarce cum vor ei, i ar sărăci si le ar lua si lor de la gura ca sa dea ucrainei in nestire,
pai ia pune ţi simpla intrebare te de ce ţări puternice ca Cehia, Polonia, Ungaria refuză pănă azi sa treacă la euro, asta nu vede propaganda neomarxistă ?
restul manipulări şi minciuni
1. 4.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 10:52)
  Hai ca îmi pun întrebarea, dacă tot ma provoci : de ce tari și mai puternice decât cele enumerate de tine, Germania, Franța, Austria, etc, au decis sa treacă la euro dacă e asa rău?
  4.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 11:01)
  Pai fiindca ele sant alt calibru, sant "occidentul", fac parte din jumulitori, nu din potentialele victime proaspeţii noii veniti, ca celelalte,
  ce o fi asa greu
  4.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de Doru în data de 04.06.2025, 11:06)
  Iar bați câmpii dar știm toți că ești plătit în ruble așa că opiniile tale au o direcție clară: doar comentarii anti UE și anti NATO!
  4.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 11:48)
  Nu faci sens amice. Deci trecerea la euro, cu dobânzi la credite de 2-3% e jumulire, deci e mai bine sa rămânem asa, cu dobânzile noastre de 8-20%, e mult mai bine, da.
  4.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de Mariapan în data de 04.06.2025, 13:19)
  Santem sătui de sabotorii asasini agenţi ucrainieni ca la 4.3,
  stim ca doare dar nu mai urla aici ca ne improsti
  4.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 13:24)
  Baţi câmpii amice la 4.4, sper ca nu vrei sa ne explici ca eşti mai "isteţ" decât toţi polonezii, cehii, ungurii, bulgarii, etc. la un loc,
  vai ce penibil
  4.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 14:04)
  Nu hrăni trollul! Primește punctaj doar dacă are reacții la prostiile debitate.
  4.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 23:56)
  Cat de bine a fost cu dobanzi de 2-3% pentru Grecia? La noi sunt dobanzi mari pentru ca sunt potrivite riscului de tara. Daca trecem la euro, o parte din risc e preluat de restul zonei euro. Dar pana la un punct. Iar punctul ala ar fi situatia Greciei. Si a Ciprului, sa nu uitam nici ce a fost acolo. Cu leu, trebuie sa iei masuri de corectie inainte sa ajungi foarte rau. Daca ai euro, ajungi foarte rau inainte sa-ti puna frana limitele monedei nationale.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 11:01)
Din perspectiva echidistantei jurnalistice, nu ar fi trebuit sa arătați și avantajele? Sau cu intenție sugerați ca nu ar fi nici un avantaj?
1. 5.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 14:10)
  Avantaje au fost doar pentru Germania, care a beneficiat de o moneda slaba pentru a-si creste exporturile. Ati vazut cum arata industria din Italia si Franta acum in comparatie cu era pre-euro?
  5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 23:57)
  E editorial, nu e relatare a unei stiri.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 11:03)
Exceptionala analiza,
tot respectul Calin Rechea
1. 6.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
  (mesaj trimis de Kiru în data de 04.06.2025, 11:08)
  Excepțională analiză pentru trolii din Transnistria și "măreața" Rusie!
  6.2.  Comentariu eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 6.1)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 04.06.2025, 14:05)
  ...
  6.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 23:59)
  Daca ceva e pe placul Rusiei , nu inseamna ca nu e adevarat.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 11:25)
Zero Hedge. Daniel Ivandjiiski, bulgarian-born, US-based former investment banker and capital-markets trader, and currently financial blogger.
Opiniile diverse, chiar divergente, sint un ingredient vital al sanatatii mentale. Cum spuneau stramosii nostri geto-daci, "Audiatur et altera pars!".
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 13:21)
Mulţumim Calin Rechea ca prin Dvs. aflam nişte adevaruri interesante
9. Aderarea la euro e o decizie buna
(mesaj trimis de Dan_Bruma în data de 04.06.2025, 13:48)
Talia tarii, structura economica bazata pe servicii (turism, etc.) si problemele politice cu care se confrunta in mod regulat, impun ancorarea Bulgariei la euro.
1. 9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 14:23)
  Bulgaria este deja ancorata la euro prin consiliul monetar. Nu vor exista beneficii suplimentare prin adoptarea euro, ci doar efecte adeverse care se vor amplifica in timp. Aceste efecte sunt garantate de o clasă politică iresponsabila, situație generalizată în toată Europa. Tocmai din acest motiv sunt necesare restrictii bugetare extrem de dure pentru clasa politica din toate țările europene.
10. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 14:00)
Un consiliu monetar in Romania ar fi blocat politicienii iresponsabili, care se lauda cu cresterea economica, fara sa spuna ca este pe o datorie tot mai mare. Astazi nu am fi fost in pragul falimentului suveran. Ce va mai ramine din tara pina in 2030 va fi dat in plata creditorilor externi. Ura! Ura! Ura!
1. 10.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10)
  (mesaj trimis de anonim în data de 05.06.2025, 00:06)
  Nu e nici un prag de faliment, o mare parte din datoria asta e fata de banci din Romania si e finantata din surse din Romania. Ce e grav e ca tendinta e intr-acolo, la un moment dat se poate intampla ceva si toata schema sa pice, sa fie nevoie si de surse externe. Iar si mai grav e ca statul roman e un parazit simbiont al economiei. S-a atasat de economie pe care o hraneste cu banii pe care-i suge tot din ea. Si-a facut dependenta o parte mare a sectorului privat si are rol de dirijare a banilor pe care ii ia de la banci si fonduri de investitii catre cine decide el , nu catre cine ar decide o piață sanatoasa.
11. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 14:13)
Profesorul Hanke tocmai a scris pe Twitter ca doar politicienii corupti vor sa treaca la euro. Stiu ei de ce. Si de ce nu ar face propaganda pentru euro, cind responsabilitatea pentru efectele negative este zero? Daca ar plati pentru minciuni, alta ar fi situatia.
12. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 14:37)
De trecerea la euro a noilor veniti care se lasa pacaliti se bucura doar tarile industriale mari care sant alt calibru, sant "occidentul", fac parte din jumulitori, nu din potentialele victime proaspeţii noii veniti, ca celelalte,
Este foarte simplu
13. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 14:41)
problema nu e euro sau leva. problema e mentinerea deficitelor sub 3%. Asa cum recomanda EU.
chiar mai putin in perioade de crestere economica.
Orice politician ce nu-i in stare sa se incadreze in buget ar trebui concediat imediat la sfarsitul anului. Ideea lui Buffet nu a mea.
14. Publicul bulgar stie ca urmeaza o devalorizare mas
(mesaj trimis de anonim în data de 04.06.2025, 15:23)
Croatii s au fript cu trecerea la euro ,si nu aui castigat nimic ca si reprezentare in EU sau influenta decizionala .Ce se intimpla dupa mult cantata trecere la Euro este ca brusc puterea de cumparare loca;la scade si toate activele devin ieftine si usor de acaparat de investitorii externi ( care sunt de fapt cei mai interesati de aceasta trecere ). Euro e bun ,dar sunt constringeri severe pentru guvern si trecerea asta nu e benefica in situatii de criza economica asa cum e acum !