Parlamentul European măreşte miza: impozite suplimentare de 60 miliarde euro anual pentru 2028-2034

Parlamentul European a aprobat, ieri, poziţia de negociere cu Consiliul UE şi Comisia Europeană privind cadrul financiar bugetar multianual pentru perioada 2028-2034. Eurodeputaţii vor ca viitorul buget să fie stabilit la 1,27% din venitul naţional brut (VNB) al Uniunii Europene, cu o condiţie esenţială: costurile de rambursare a datoriei generate de fondul de redresare NextGenerationEU, estimate la 0,11% din VNB, să fie ţinute în afara plafoanelor bugetare. Această poziţie, adoptată cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă şi 84 de abţineri, marchează un semnal clar către statele membre că ambiţiile Uniunii nu mai pot fi susţinute cu resurse limitate.

Propunerea Parlamentului înseamnă o creştere de aproximativ 10% faţă de varianta Comisiei Europene din iulie 2025, o majorare care ar urma să fie distribuită uniform între principalele direcţii de finanţare ale UE, excluzând administraţia şi agenţiile, pentru a absorbi şocurile inflaţioniste şi a menţine capacitatea de investiţie. În termeni concreţi, aceasta se traduce printr-un plus de 197,30 miliarde euro, fără a include rambursarea NextGenerationEU. În total, Parlamentul mizează pe un buget 2,01 trilioane euro, sumă menită să susţină obiectivele strategice şi priorităţile politice ale Uniunii. Pe partea de venituri, Parlamentul îşi reafirmă angajamentul de a introduce noi resurse proprii pentru a acoperi datoria NextGenerationEU şi pentru a susţine bugetul viitor. Eurodeputaţii susţin abordarea de tip „coş” propusă de Comisie şi estimează că noile surse ar trebui să genereze aproximativ 60 de miliarde de euro anual. În cazul în care unele propuneri vor fi abandonate, sunt luate în calcul alternative precum o taxă pe serviciile digitale, o taxă pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajustare la frontieră pentru carbon sau o taxă pe câştigurile de capital din criptoactive.

După aprobarea poziţiei de negociere a Parlamentului European, coraportorul Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al Partidului Popular European, a declarat: „Este un buget care garantează fondurile României pentru agricultură şi coeziune şi care anulează tăierile propuse. Raportul de astăzi finalizează munca pe care am coordonat-o în ultimii doi ani în Parlamentul European. Am ajuns la cea mai bună propunere de buget posibilă pentru contextul european actual. Una care să finanţeze atât noile priorităţi, precum apărarea şi competitivitatea, cât şi priorităţile tradiţionale, precum agricultura şi coeziunea. Concret, bugetul propune o alocare record pentru întărirea apărării, în faţa tuturor provocărilor de securitate de la graniţele noastre. În acelaşi timp, alocăm mai multe resurse pentru întărirea economiei noastre. Vrem să fim mai competitivi pe plan global şi să combatem mai bine concurenţa dinspre ţări terţe, precum China. Totodată, protejăm şi politicile tradiţionale: agricultura şi coeziunea. Pentru noi, România, ca unul dintre cei mai mari producători agricoli din Europa, este important să ştim că fermierii noştri se vor baza în continuare pe fonduri dedicate agriculturii şi dezvoltării rurale. Garantăm acest lucru prin raportul negociat de mine. În acelaşi timp, salvăm şi politica de coeziune. În propunerea iniţială a Comisiei, această politică, foarte importantă pentru România, nu mai avea finanţare dedicată. Noi, Parlamentul European, considerăm că politica de coeziune este cel mai bun antidot la creşterea curentului antieuropean şi eurosceptic în Europa. Politica de coeziune garantează reducerea diferenţelor economice dintre ţările mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate din Europa şi combate, prin rezultatele vizibile, falsele discursuri ale antieuropenilor. Este politica ce finanţează drumuri, şcoli şi spitale în România şi în multe alte ţări. Am lucrat intens tocmai pentru a ne asigura că poziţia noastră este adoptată la timp. Aşteptăm acum şi din partea Consiliului să accelereze procesul şi să aibă o poziţie oficială pe buget. Obiectivul este să ajungem la un acord pe buget până la finalul anului în curs. Astfel, statele membre vor avea încă un an la dispoziţie pentru a pregăti programele de finanţare şi să permită beneficiarilor să înceapă absorbţia fondurilor la timp, nu cu întârziere, cum s-a întâmplat în exerciţiile anterioare”.

La rândul său, coraportoarea Carla Tavares, din partea Alianţei Socialiştilor şi Democraţilor europeni, a subliniat miza profundă a acestor negocieri: „Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Horizon Europe şi Erasmus+ nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarităţii europene şi factorii care ne modelează viitorul. Ambiţia fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziţie puternică privind viitorul buget, echilibrând noile şi vechile priorităţi cu o creştere moderată şi cu noi resurse proprii autentice. Acum este rândul Consiliului European să fie la înălţimea ambiţiei noastre, să dezvolte propunerile noastre şi să asigure un buget solid şi la timp, unul care funcţionează pentru regiuni, pentru beneficiari şi pentru cetăţeni. Aşteptăm negocieri constructive”.

Mesajul eurodeputaţilor este tranşant: bugetul UE trebuie să rămână un instrument de investiţii, nu un mecanism diluat prin renaţionalizare sau fragmentare. Ideea unui model „un plan pentru fiecare stat membru” este criticată dur, fiind considerată un risc major pentru coerenţa politicilor europene, pentru transparenţă şi pentru echitatea între beneficiari. Parlamentul insistă că valoarea adăugată a UE trebuie să fie clară şi superioară cheltuielilor naţionale.

În acelaşi timp, eurodeputaţii cer finanţări distincte şi consolidate pentru programele esenţiale, de la politica agricolă comună şi pescuit până la politica de coeziune, Fondul Social European şi domeniul afacerilor interne, inclusiv pentru regiunile ultraperiferice. Autorităţile locale şi regionale trebuie să fie implicate direct în planificarea şi implementarea acestor programe, pentru a asigura eficienţă şi adaptare la realităţile din teren. Sprijinul este extins şi către domenii considerate vitale pentru viitorul Europei: competitivitate, apărare, inovare, tranziţia digitală şi verde, infrastructură, sănătate, educaţie şi cultură, în linie cu propunerea Comisiei de a dubla finanţarea acestor sectoare. Programe precum Fondul european pentru competitivitate, Horizon Europe, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU sau mecanismul de protecţie civilă sunt identificate drept piloni esenţiali care necesită resurse suplimentare, la fel ca iniţiativele EU4Health şi cele din sfera programului LIFE.

Pe plan extern, Parlamentul avertizează că nivelul propus de finanţare este insuficient şi solicită alocări mai consistente pentru extindere, dezvoltare, sprijinul acordat Ucrainei, cooperarea multilaterală şi ajutorul umanitar, într-un context geopolitic din ce în ce mai tensionat. În paralel, eurodeputaţii atrag atenţia că orice simplificare a mecanismelor bugetare nu trebuie să submineze transparenţa, responsabilitatea sau controlul democratic, avertizând că utilizarea pe scară largă a finanţărilor care nu sunt legate direct de costuri ar putea afecta capacitatea de audit şi verificare. Respectarea valorilor europene şi a statului de drept rămâne o condiţie fermă pentru accesarea fondurilor, dar fără a penaliza beneficiarii finali pentru eventualele derapaje ale guvernelor lor.

După stabilirea acestei poziţii, Parlamentul a finalizat cadrul de negociere pentru regulamentul care va defini structura şi principalele cifre ale bugetului 2028-2034. Urmează etapa decisivă: acordul statelor membre şi negocierile interinstituţionale care vor determina forma finală a celui mai ambiţios buget european de până acum.