English
Ultimele zile au stat sub semnul dezastrului iminent şi al ciclonului Barbara, care a traversat zona Balcanilor. Autorităţile au luat măsuri, anticipat, o parte din populaţie s-a panicat, o alta a ignorat...recomandările, a existat şi un cor care susţine că s-a exagerat, dar din fericire pagubele nu au fost majore. Devine cert că oamenii sunt ceva mai bine pregătiţi pentru întâmpinarea unor dezastre, dar bătălia este una foarte complicată. Dincolo de alarmism gratuit sau de exces de prevenţie, o scurtă istorie recentă ne arată că nu este loc de glumă atunci când natura se dezlănţuie.
În ultimele trei decenii, planeta a părut adesea un laborator al catastrofelor. Fie că vorbim despre valuri uriaşe care au măturat coastele Asiei, cutremure care au dărâmat oraşe întregi, incendii care au transformat păduri în cenuşă sau valuri de căldură care au sufocat Europa, fiecare deceniu a adus o nouă dovadă că forţele naturale nu pot fi ignorate. Schimbările climatice, urbanizarea necontrolată şi fragilitatea infrastructurii au amplificat impactul acestor fenomene. Conform World Meteorological Organization, numărul dezastrelor climatice raportate s-a triplat între 1980 şi 2020, iar costurile economice au depăşit pragul de 3.600 de miliarde de dolari. Însă dincolo de cifre, fiecare catastrofă are o poveste - despre vieţi pierdute, despre comunităţi care se ridică din ruine, despre eroism şi neputinţă.
• Tsunamiul din Oceanul Indian - 26 decembrie 2004
În dimineaţa de după Crăciun, un cutremur de magnitudine 9,1 s-a produs la 30 de kilometri sub fundul Oceanului Indian, în largul insulei Sumatra. În doar câteva ore, valuri de până la 30 de metri au lovit Indonezia, Sri Lanka, India şi Thailanda, ajungând până în Africa de Est. Potrivit World Bank, a fost cea mai mortală catastrofă naturală a secolului XXI: peste 227.000 de oameni au murit sau au dispărut. Pierderile economice, estimate de World Bank la peste 10 miliarde de dolari, au fost eclipsate de trauma colectivă. Imaginile satelor rase de pe faţa pământului şi ale copiilor purtaţi de ape au declanşat o mobilizare globală fără precedent. În următoarele luni, ţările afectate au primit peste 14 miliarde de dolari în ajutoare şi s-au pus bazele Sistemului de Avertizare pentru Tsunami în Oceanul Indian, implementat în 2006.
• Japonia - cutremurul, tsunamiul şi criza nucleară - 11 martie 2011
La ora locală 14:46, Japonia s-a zguduit din temelii. Un seism de magnitudine 9,0 pe scara Richter a lovit coasta nord-estului ţării. Urmările: un tsunami devastator, valuri de peste 15 metri şi, la scurt timp, dezastrul nuclear de la Fukushima Daiichi. Aproape 19.000 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar peste 470.000 au fost evacuate, conform Reconstruction.go.jp. Guvernul japonez a estimat pierderile economice la 235 de miliarde de dolari, cea mai costisitoare catastrofă naturală din istorie. Japonia a demonstrat însă şi un model de rezilienţă: în doar câteva luni, infrastructura de transport era refăcută, iar zonele contaminate intrau într-un proces amplu de decontaminare. Lecţia niponă a devenit reper global pentru gestionarea post-dezastru.
• Haiti, dezastru total - 12 ianuarie 2010
Într-o ţară unde jumătate din populaţie trăia sub pragul sărăciei, lovitura naturii a fost fatală. Cutremurul de magnitudine 7,0 pe scara Richter, produs la doar 25 de kilometri de Port-au-Prince, a distrus capitala în câteva secunde. Aproximativ 200.000 de oameni au murit, iar un milion au rămas fără adăpost. Pierderile economice au fost evaluate la peste 8 miliarde de dolari, echivalentul a 120% din PIB-ul naţional. Ajutoarele internaţionale au venit rapid, însă reconstrucţia a fost lentă, blocată de corupţie şi infrastructura precară. Haiti a rămas un simbol al fragilităţii statelor vulnerabile în faţa dezastrelor.
• Cutremurul din Sichuan, China - 12 mai 2008
O după-amiază obişnuită s-a transformat într-un infern. Cutremurul de magnitudine 7,9 pe scara Richter a zguduit provincia Sichuan, ucigând 69.000 de oameni şi lăsând peste 5 milioane fără adăpost. Pierderile economice: 130 de miliarde de dolari. Imaginile şcolilor prăbuşite, cu mii de copii sub dărâmături, au cutremurat întreaga lume. Răspunsul autorităţilor chineze a fost masiv, cu mobilizarea armatei şi un efort logistic uriaş. A fost şi un moment de deschidere internaţională: China a acceptat pentru prima dată ajutor direct din partea ONG-urilor străine.
• Turcia şi Siria, zguduite - 6 februarie 2023
La 4:17 dimineaţa, un seism de magnitudine 7,8 pe scara Richter a zguduit sudul Turciei, urmat de alte zeci de replici puternice. Regiunile Hatay, Gaziantep şi Kahramanmaraş au fost distruse. Numărul total al morţilor a depăşit 59.000, iar pierderile economice s-au ridicat la peste 148 de miliarde de dolari (raport ONU şi Banca Mondială). În Siria, deja sfâşiată de război, intervenţia a fost îngreunată de lipsa infrastructurii şi sancţiuni. A fost o tragedie care a pus în lumină vulnerabilităţile regiunilor urbanizate haotic, dar şi solidaritatea internaţională: mii de salvatori din 90 de ţări au participat la operaţiuni.
• Uraganul Katrina - SUA, 2005
New Orleans, „oraşul jazzului”, a devenit un oraş sub apă. Uraganul Katrina, cu rafale de 280 km/h, a rupt digurile şi a inundat 80% din oraş. Rezultatul: 1.833 de morţi şi peste 100 miliarde de dolari în daune. Criticile s-au concentrat asupra reacţiei lente a autorităţilor federale. Katrina a expus o realitate dură: sărăcia şi segregarea rasială amplifică impactul dezastrelor.
• Maria a distrus reţeaua electrică a insulei - Puerto Rico, 2017
Uraganul Maria a adus vânturi de 250 km/h şi a distrus complet reţeaua electrică a insulei, potrivit NEJM. Datele oficiale au relevat dezastrul 3.000 de persoane au murit. Pierderile economice: peste 90 miliarde de dolari. Luni de zile, spitalele au funcţionat cu generatoare, iar mii de oameni au părăsit insula. Catastrofa a ridicat întrebări despre capacitatea SUA de a gestiona crizele în teritoriile sale ultraperiferice.
• Valul de căldură european - vara 2003
Europa, obişnuită cu veri blânde, s-a trezit în mijlocul unei călduri sufocante. Termometrele au depăşit 40°C în Franţa şi Italia. Rezultatul: 70.000 de morţi în întreaga Europă, majoritatea persoane în vârstă (nu e vorba de morţi directe). A fost primul mare semnal de alarmă despre efectele schimbărilor climatice. Franţa a introdus ulterior planuri naţionale de protecţie pentru valurile de căldură, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a început să trateze canicula drept un risc major pentru sănătate publică.
• Incendiile din Australia - „Black Summer” 2019-2020
Între flăcări, fumul a colorat cerul în portocaliu timp de luni întregi în Australia.
Peste 12 milioane de hectare au ars, 33 de oameni au murit direct, iar cercetătorii estimează că peste un miliard de animale au pierit. Pierderile economice: peste 100 miliarde de dolari, conform Australian Bureau of Economics and Resources.
Acest episod a marcat începutul unei noi ere - cea a incendiilor uriaşe, alimentate de secetă, temperaturi extreme şi schimbări climatice.
• Ciclonul Nargis - Myanmar, 2 mai 2008
Ciclonul Nargis a reprezentat un dezastru catastrofal pentru o zonă cu deja destule probleme, victime: între 138.000 şi 146.000 de morţi conform ONU şi ReliefWeb. Pierderi economice: peste 10 miliarde dolari. Nargis a lovit delta râului Irrawaddy, distrugând sate întregi şi lăsând milioane de oameni fără adăpost. A fost cea mai gravă catastrofă naturală din istoria Myanmarului şi una dintre cele mai letale furtuni tropicale din lume. Regimul militar de la acea vreme a refuzat iniţial ajutorul internaţional, fapt care a agravat dramatic pierderile de vieţi omeneşti. S-a demonstrat că lipsa transparenţei şi blocarea accesului umanitar pot fi fatale.
• Cutremurul şi tsunamiul din Chile - 27 februarie 2010
Cutremurul a avut o magnitudine de 8,8 pe scara Richter şi s-au înregistrat 525 de morţi.
Pierderi economice: între 15 şi 30 miliarde dolari, conform World Bank şi Reuters. Dezastrul a afectat peste 80% din populaţia ţării; a fost urmat de un tsunami care a lovit coasta centrală chiliană. Chile a demonstrat una dintre cele mai bune gestiuni post-dezastru, datorită construcţiilor antiseismice şi unei culturi solide a pregătirii civice.
• Cutremurul din Pakistan (Kashmir) - 8 octombrie 2005
Cu o magnitudine 7,6 pe scara Richter, cutremurul a dus la peste 86.000 de morţi şi aproape 4 milioane de persoane strămutate. Pierderi economice: 5 miliarde de dolari conform World Bank şi ADB Joint Assessment. Dezastrul s-a produs în regiunea muntoasă a Kashmirului pakistanez, care a distrus peste 400.000 de locuinţe şi 17.000 de şcoli. A fost unul dintre cele mai mortale cutremure din istoria Asiei de Sud.
• Uraganul Dorian - Bahamas, 24 august - 10 septembrie 2019
Cu vânturi de până la 295 km/h (categoria 5), uraganul a dus la moartea a cel puţin 245 de oameni, dar numărul real este probabil mult mai mare. Pierderi economice: peste 3,4 miliarde dolari, conform Inter-American Development Bank. A distrus complet Insulele Abaco şi Grand Bahama şi a fost un exemplu al intensificării uraganelor legată de temperaturile oceanice ridicate.
• Ploile musonice record din Pakistan - vara 2022
Peste 1.700 de oameni au murit şi alte 33 milioane au fost afectaţi. Pierderi economice au depăşit 30 miliarde de dolari potrivit Băncii Mondiale şi ONU. Ploile musonice record, alimentate de schimbările climatice, au acoperit o treime din ţară cu apă.
• Furtunile şi incendiile din Canada - 2023
Suprafaţă arsă a fost de peste 18 milioane de hectare, record istoric la nivel mondial. Victime: câteva zeci directe, dar consecinţele au fost uriaşe asupra sănătăţii din cauza fumului care a afectat SUA şi Europa. Acesta a fost un dezastru transfrontalier: pentru prima dată, fumul dintr-un incendiu nord-american a afectat nivelul de poluare în Europa de Nord.
• Lumea împărţită între continente
Asia este continentul cel mai afectat, concentrând peste 70% dintre victimele dezastrelor din ultimele trei decenii. Densitatea populaţiei, zonele de coastă vulnerabile şi activitatea seismică intensă amplifică riscul. America a plătit cel mai mare preţ economic - SUA au înregistrat, potrivit NOAA, pierderi de peste 2.500 miliarde de dolari între 1990 şi 2023. Europa este scena noilor riscuri climatice: valuri de căldură, inundaţii şi incendii de vegetaţie. Oceania, în special Australia şi insulele Pacificului, trăieşte efectele directe ale încălzirii globale - secete, uragane mai violente, migraţie climatică.
• Costurile unei planete în dezechilibru
Potrivit World Meteorological Organization şi World Bank, între 1995 şi 2024, dezastrele naturale au provocat: peste 2 milioane de morţi; pierderi economice totale de 4.300 miliarde dolari; aproximativ 90% dintre acestea sunt legate de fenomene climatice (inundaţii, furtuni, valuri de căldură, incendii). Concluzia specialiştilor este limpede: nu fenomenele naturale s-au schimbat fundamental, ci condiţiile sociale şi economice care le amplifică efectele - oraşe mai dense, infrastructuri fragile, defrişări, creşterea nivelului mării.
• Lecţiile celor 30 de ani
Prevenţia salvează vieţi. Ţările cu sisteme moderne de avertizare (Japonia, Chile) au redus semnificativ pierderile umane. Inegalitatea ucide. Statele sărace (Haiti, Siria) sunt de zece ori mai vulnerabile la acelaşi tip de dezastru. Schimbările climatice multiplică riscurile. Evenimentele extreme devin mai frecvente şi mai imprevizibile. Rezilienţa se construieşte. De la coduri de construcţie la educaţie civică, măsurile preventive sunt mai ieftine decât reconstrucţia. Dezastrele naturale nu mai sunt excepţii - sunt noua normalitate a unei planete în dezechilibru. Ştiinţa ne oferă avertismente clare, însă soluţiile ţin de voinţa colectivă. Într-o lume în care fiecare grad în plus contează, fiecare decizie politică sau gest individual poate înclina balanţa între supravieţuire şi catastrofă.
După 30 de ani de durere şi pierderi, omenirea are o şansă: să înveţe din ruinele trecutului şi să construiască o lume mai rezilientă.
• Ciclonul Barbara - fără pierderi de vieţi omeneşti
Ciclonul Barabara nu a creat probleme grave în ţara noastră, în ciuda tonului alarmist de dinainte de sosirea acestuia. Pompierii au intervenit, de la emiterea codului de vreme rea (48 de ore) pentru înlăturarea efectelor vremii nefavorabile în 110 de localităţi din 22 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, unde au evacuat apa din mai multe imobile inundate, anexe, curţi şi au îndepărtat copacii căzuţi. ”Intervenţiile au avut loc în judeţele Argeş, Bacău, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Constanţa, Călăraşi, Dolj, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vrancea, Vâlcea şi în municipiul Bucureşti”, informează Biroul de presă al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Salvatorii au acţionat pentru evacuarea apei din 86 imobile inundate (58 case, 11 beciuri, 10 demisoluri ale unor blocuri de locuinţe, un operator economic, cinci instituţii publice), nouă anexe gospodăreşti, 146 curţi şi şapte străzi, îndepărtarea unor elemente de construcţie de la opt imobile şi degajarea a 129 copaci şi a doi stâlpi de electricitate, fiind avariate 71 autovehicule. La nivel naţional, în perioada menţionată au fost salvate patru persoane, trei în Constanţa şi una în Prahova. Din cauza vântului puternic au fost suspendate manevrele în toate porturile din judeţul Constanţa.
Circulaţia rutieră a fost închisă pe DN 2A şi pe DJ 224 în judeţul Constanţa şi a fost temporar afectată pe două drumuri naţionale - DN 1 în judeţul Ilfov şi DN 6 în judeţul Caraş-Severin -, din cauza unui copac căzut pe carosabil, a rocilor desprinse de pe versanţi, precum şi din cauza acumulărilor de apă şi aluviuni pe carosabil. Au fost înregistrate avarii în alimentarea cu energie electrică în 17 localităţi din judeţele Dâmboviţa, Prahova, Vaslui şi Vrancea, însumând un număr de aproximativ 13.100 consumatori finali nealimentaţi.
• Explicaţiile lui Raed Arafat
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a afirmat într-o intervenţie pentru media, că atunci când experţii de la ANM emit coduri roşu sau portocaliu, ele trebuie luate în serios: ”Codurile nu le stabileşte Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă sau Ministerul Afacerilor Interne. Le stabilesc experţi ai Agenţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) şi, bineînţeles, ai celor de la Apele Române şi ai Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor. Ce înseamnă aceste coduri? Experţii din ANM stau, analizează modele, fac calcule, văd cantităţile de apă care se bănuieşte că urmează să cadă, cele prognozate, ce înseamnă că nu va fi farmacie, 100%, atât va cădea, dar este o prognoză, deci vor fi apropiate de cantităţile respective, analizează ce impact poate să aibă pe perioada de timp în care va cădea cantitatea respectivă de apă, o combină cu o analiză pe vânt, pe alţi parametri, care e de specialitatea dânşilor. După aceea, ei emit codul”.
Arafat s-a referit şi la măsura închiderii şcolilor: ”Primele măsuri luate pe închiderea şcolilor au fost la Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa, urmat de Ialomiţa, urmat de Călăraşi, Giurgiu, după care Ilfov şi Bucureşti. Acum, haideţi să luăm ipotetic situaţiile. Spunem că nu s-a întâmplat nimic. STS-ul ne dă nişte date că până la ora 10:00, doar de la 21:00 ieri seara până la 10 dimineaţă, pe Bucureşti-Ilfov au fost peste 1.500 de apeluri pe 112, corelate cu codul meteo. Nu ştiu cifra finală care o să fie şi care o să ne-o dea mai târziu. În Bucureşti au căzut copaci, inclusiv peste o maşină în deplasare, unde, din fericire, nu s-a întâmplat nimic cu pasagerii din maşină. Aici nu putem să venim să ne cerem scuze că nu s-a întâmplat nimic. Noi putem să spunem, probabil, că dacă nu se dădeau avertismentele şi oamenii umblau toţi pe stradă fără nicio problemă, fără să ia în considerare că este Cod roşu, cei aproape de 30 de copaci care au căzut în Bucureşti puteau să cadă peste mai multe maşini în deplasare şi să avem şi răniţi sau poate şi morţi. Asta n-avem cum să o spunem. Probabil că am prevenit. Dar acest lucru, din nou, nu ai cum să-l cuantifici sau să-l calculezi”. Şeful DSU a susţinut însă că populaţia trebuia să fie avertizată: ”Ce putem să spunem? Că aveam datoria să avertizăm populaţia! Populaţia putea şi nu putea să ne asculte. Noi n-am închis oamenii în casă, noi am sfătuit oamenii ce să facă. Oamenii, cine a dorit să iasă din casă, a ieşit, cine a dorit să meargă la plimbare pe stradă, a putut. Deci nimeni nu i-a oprit. Din nou, noi dăm avertismente. Avertismentele pe care le dăm au un rol şi acesta este de a preveni populaţia asupra posibilului impact al unui cod care apare”
El a arătat că, după ce ANM-ul a emis aceste coduri, există proceduri, planuri, modalităţi de pregătire pentru impactul care poate să se producă, dar nu e obligatoriu să se producă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Adrian în data de 10.10.2025, 06:41)
Bun, periplul istoric in ultimii 30 de ani.
Noi, doar cu bascalia ramanem.
In loc sa ne bucuram ca in sfarsit avem macar o institutie ce actioneaza preventiv, o blamam ca a exagerat.
Poate eram mai bine pentru a ne trezi sa avem zeci de romani in suferinta sub ape si cu casele distruse, datorita ciclonului precum in staltele unite.