English
Criza climatică reprezintă una dintre cele mai mari şi complexe provocări cu care se confruntă omenirea în secolul al XXI-lea. Deşi semnalele avertizatoare au apărut de mai mult timp, ritmul schimbărilor şi amploarea lor au devenit alarmante în ultimii ani, afectând toate continentele, ecosistemele şi comunităţile. Rapoarte ştiinţifice recente, în special cele ale Grupului Interguvernamental de Experţi asupra Evoluţiei Climei (GIEC), arată că timpul pentru acţiuni decisive este limitat, iar consecinţele inacţiunii vor fi catastrofale.
• Context global
Clima Terrei este un sistem complex în continuă schimbare, influenţat atât de fenomene naturale, cât şi de activităţile umane. În ultimele decenii, impactul omului asupra acestui sistem a devenit atât de puternic încât a provocat schimbări accelerate şi destabilizatoare, cu efecte profunde asupra întregului ecosistem global, vieţii umane şi economiilor.
• Ce este criza climatică şi cum s-a ajuns aici?
Criza climatică este procesul accelerat de schimbare a climei globale, cauzat în principal de emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activităţile umane - arderea combustibililor fosili, defrişările, agricultura intensivă şi industrializarea. Aceste emisii captează căldura în atmosferă, ducând la creşterea temperaturii medii globale, cu efecte profunde asupra sistemelor naturale şi umane. În ultimii 150 de ani, temperatura medie a planetei a crescut cu aproximativ 1,2 grade Celsius faţă de perioada preindustrială, iar acest ritm de încălzire este fără precedent în istoria recentă a omenirii. GIEC avertizează că pragul critic de 1,5 grade Celsius ar putea fi depăşit în perioada 2030-2035, cu implicaţii severe pentru echilibrul climatic şi vieţile a miliarde de oameni.
• Efectele încălzirii globale - de la fenomene extreme la schimbări ireversibile
Creşterea temperaturii globale determină o serie de fenomene extreme tot mai frecvente şi intense: secete prelungite şi lipsa apei potabile afectează agricultura şi accesul la resurse vitale; inundaţii devastatoare cauzate de precipitaţii abundente şi creşterea nivelului mării; uragane şi ciclonuri cu intensităţi sporite; incendii forestiere de amploare, ce distrug păduri, habitat şi comunităţi întregi; topirea gheţarilor şi a calotelor polare, cu impact direct asupra nivelului mării.
Aceste schimbări provoacă pierderi de biodiversitate, degradarea solurilor, reducerea productivităţii agricole şi afectează sănătatea umană prin poluare şi răspândirea bolilor.
• Migraţia forţată
Un efect indirect, dar extrem de grav, al crizei climatice este migraţia climatică. Milioane de oameni sunt nevoiţi să-şi părăsească locuinţele din cauza condiţiilor de trai deteriorate de dezastre naturale sau schimbări lente, precum deşertificarea. Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) estimează că peste 220 de milioane de oameni au fost strămutaţi în ultimul deceniu din cauza schimbărilor climatice. Aceştia nu sunt recunoscuţi oficial drept refugiaţi, ceea ce complică accesul lor la protecţie şi asistenţă internaţională. Agenţia ONU pentru refugiaţi a avertizat asupra creşterii numărului de refugiaţi din regiunile care sunt afectate în mod special de schimbările climatice, dacă nu se fac investiţii pentru protejarea mediului. Raportul UNHCR a fost prezentat la Conferinţa ONU privind schimbările climatice sau COP29, de la Baku, în Azerbaidjan. "Pe măsură ce şocurile climatice lovesc mai tare, mai des şi în mai multe locuri, persoanele strămutate sunt din ce în ce mai forţate să se mute din nou şi din nou în căutarea unui spaţiu sigur şi locuibil", a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi. UNHCR a transmis că oamenii fug din multe regiuni din cauza violenţei şi a conflictelor, dar acest lucru este alimentat şi de lupta pentru resurse care se diminuează din cauza schimbărilor climatice. Sursele de apă potabilă se epuizează, pământul devine sterp, nivelul mării creşte, iar oamenii trebuie să-şi caute mijloacele de trai în altă parte, atrage atenţia UNHCR. Majoritatea refugiaţilor fug în ţările vecine, care sunt la rândul lor grav afectate de schimbările climatice. Conform UNHCR, 75% din cele 123 de milioane de persoane care şi-au părăsit casele până la sfârşitul anului trecut şi locuiau în altă parte se aflau în ţări în care riscul de dezastre legate de schimbările climatice era deosebit de mare. În ultimul deceniu, aproximativ 220 de milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească satele şi oraşele cel puţin temporar, din cauza dezastrelor meteorologice legate de schimbările climatice. Principalele cauze ale migraţiei climatice sunt:
1. Creşterea nivelului mării: Comunităţile de coastă din insulele Pacificului, precum Kiribati şi Tuvalu, se confruntă cu o ameninţare existenţială din cauza creşterii nivelului mării. Zonele joase devin nelocuibile, forţând oamenii să migreze;
2. Fenomene meteorologice extreme: Uraganele, inundaţiile şi secetele severe au devenit mai frecvente şi mai devastatoare. De exemplu, ciclonul Idai din 2019 a lăsat zeci de mii de oameni fără adăpost în Mozambic. În această toamnă, SUA, Cuba, Spania au fost grav lovite de fenomene extreme;
3. Deşertificarea şi degradarea terenurilor: În regiunile aride, precum Sahelul din Africa, deşertificarea limitează accesul la resurse esenţiale, cum ar fi apa şi hrana. Locuitorii acestor zone migrează în căutarea unor condiţii de viaţă mai bune;
4. Incendiile de vegetaţie: În Australia, California şi alte părţi ale lumii, incendiile devastatoare distrug comunităţi întregi, determinând evacuări masive. Migraţia climatică pune o presiune semnificativă pe ţările şi comunităţile gazdă. Oraşele supraaglomerate, infrastructura insuficientă şi resursele limitate pot duce la tensiuni sociale şi economice. De asemenea, există riscul ca refugiaţii climatici să fie marginalizaţi sau să nu aibă acces la servicii esenţiale, cum ar fi locuinţe, sănătate şi educaţie.
• Răspunsul ştiinţific şi politic
Raportul GIEC din 2023 reprezintă o sinteză esenţială a ultimelor cercetări şi oferă un ghid clar pentru acţiune. Conform acestuia, deşi încălzirea globală este aproape inevitabilă până la 1,5 grade, există încă o fereastră limitată pentru a reduce emisiile şi a limita efectele cele mai grave. Preşedintele GIEC, economistul Hoesung Lee, a subliniat că tehnologia, cunoştinţele şi resursele financiare sunt disponibile pentru a combate schimbările climatice, însă voinţa politică lipseşte. Aceasta este principala barieră în calea implementării unor politici eficiente şi ambiţioase.
• Controverse şi interese geopolitice
Negocierile climatice internaţionale sunt adesea tensionate din cauza intereselor diferite ale ţărilor. Arabia Saudită şi alte state dependente de petrol au încercat să minimizeze în rapoartele oficiale rolul combustibililor fosili. Acest lucru ridică riscul continuării exploatării intensive a resurselor fosile, care contrazice obiectivele Acordului de la Paris.
La summitul COP28 de la Dubai, care va evalua eforturile naţionale, deciziile privind viitorul combustibililor fosili vor fi critice. Lideri precum Emmanuel Macron au pledat pentru o tranziţie energetică rapidă şi solidaritate internaţională, subliniind necesitatea sprijinului pentru ţările cele mai afectate de criză.
Activiştii de mediu au condamnat lipsa de acţiune concretă a guvernelor, catalogând-o drept o trădare faţă de generaţiile viitoare. Mişcările sociale globale pentru climă au atras atenţia publică şi au cerut măsuri urgente şi responsabile.
• Soluţii şi perspective
Pentru a rezolva, fie şi parţial, criza climatică, experţii recomandă: reducerea rapidă şi susţinută a emisiilor prin tranziţia către surse de energie regenerabilă; investiţii în tehnologii de captare a carbonului şi eficientizare energetică; adaptarea infrastructurilor şi comunităţilor vulnerabile la noile condiţii climatice; reforma cadrului juridic internaţional, pentru a proteja refugiaţii climatici; cooperare globală şi solidaritate financiară pentru a sprijini ţările în tranziţia verde.
Citeşte Criza apei: Seacă izvorul vieţii
Criza climatică nu mai este un subiect al viitorului îndepărtat, ci o realitate imediată care schimbă în mod fundamental lumea în care trăim. Urgenţa acţiunii este mai mare ca niciodată, iar deciziile pe care le luăm astăzi vor determina dacă vom lăsa moştenire generaţiilor viitoare o planetă sănătoasă sau una în pragul colapsului.
Fiecare zi de întârziere adânceşte criza, iar costurile - umane, economice şi ecologice - vor fi incalculabile. Este responsabilitatea tuturor - guverne, companii, comunităţi şi indivizi - să acţionăm acum, cu hotărâre şi unitate, pentru a proteja planeta şi pentru a asigura un viitor sustenabil pentru toţi.
• Concluzie
Criza climatică nu este doar o provocare ambientală, ci o criză multidimensională care pune sub semnul întrebării însăşi capacitatea omenirii de a-şi susţine dezvoltarea pe termen lung. Aceasta afectează toate domeniile vieţii, de la securitate alimentară şi energetică, la sănătate şi stabilitate socială. Pentru a contracara efectele devastatoare, este nevoie de o transformare radicală a modului în care producem, consumăm şi ne raportăm la natură. Abordarea crizei climatice trebuie să fie integrată, incluzând politici globale coerente, inovaţii tehnologice sustenabile şi o conştientizare profundă a interdependenţelor planetare. Doar prin cooperare şi angajament colectiv, cu o înţelegere clară a limitelor planetei, putem spera să construim un viitor echilibrat şi durabil.
• Criza climatică, o criză de sănătate publică
Criza climatică devine din ce în ce mai mult o criză de sănătate publică, relatează Fundaţia Thomson Reuters. Combaterea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea sănătăţii publice reprezintă principalele puncte de interes dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru 2030, în contextul în care guvernele încearcă să găsească o cale către atingerea celor 17 obiective principale, dintre care doar 15% se află pe drumul cel bun într-o lume afectată de crize. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), se estimează că un număr suplimentar de 250.000 de persoane vor muri în fiecare an din cauza schimbărilor climatice, în timp ce statisticile arată că unul din patru decese poate fi atribuit "cauzelor de mediu ce pot fi prevenite". Conform agenţiei ONU, temperaturile în creştere, fenomenele meteorologice extreme, poluarea aerului, incendiile şi rezervele mai puţin sigure de apă şi alimente nu numai că duc la pierderi de vieţi omeneşti, ci şi exacerbează bolile infecţioase şi de altă natură, provoacă probleme de sănătate asociate căldurii şi afectează femeile însărcinate. "Nu vă îndoiţi, utilizarea combustibililor fosili este cea care provoacă schimbările climatice care ne omoară", a declarat Vanessa Kerry, trimisul special pentru schimbări climatice şi sănătate al OMS, în cadrul unui eveniment organizat în cadrul Săptămânii Climei de la New York. Efectele negative cauzate de confluenţa riscurilor climatice şi la adresa sănătăţii ameninţă să submineze şi alte planuri cheie de pe agenda dezvoltării durabile, inclusiv reducerea sărăciei şi promovarea drepturilor femeilor, au avertizat experţii. Banca Mondială estimează că, până în 2030, în jur de 132 de milioane de persoane vor fi afectate de sărăcie, ca urmare a efectelor climei asupra sănătăţii şi circa 1,2 miliarde de oameni vor fi strămutaţi până în 2050. Maliha Khan, preşedintele şi CEO al grupului Women Deliver, a subliniat că povara adaptării la schimbările climatice afectează frecvent fetele şi femeile, care ar putea fi retrase de la şcoală sau vor fi nevoite să muncească mai mult atunci când membri de sex masculin din familie migrează din cauza presiunilor climatice. Khan a făcut apel la drepturi sexuale şi reproductive depline şi la servicii de sănătate pentru a ajuta femeile să facă faţă efectelor schimbărilor climatice. De la o creştere a numărului de cazuri de febră dengue în Asia de Sud până la răspândirea virusului West Nile în Africa de Vest şi Europa, oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de tiparul schimbător al bolilor transmise de ţânţari, pe măsură ce temperaturile medii cresc în multe regiuni ale lumii. Sectorul sanitar în sine, răspunzător de aproximativ 5% din emisiile totale de gaze cu efect de seră, trebuie, de asemenea, să îşi reducă amprenta de carbon şi să se adapteze pe măsură ce presiunile şi cererea cresc, a declarat Vanessa Kerry de la OMS.
----------------------------
• Avertismentul preşedintelui Macron
Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat, la Nisa, că „punerea la îndoială” a priorităţii acordate climei în dezbaterea publică reprezintă „o greşeală uriaşă”, potrivit AFP. Declaraţia a fost făcută în ajunul Conferinţei ONU pentru Oceane (Unoc3), organizată în oraşul francez, unde lideri internaţionali au discutat despre criza ecologică globală care ameninţă ecosistemele marine. „Reducerea fondurilor pentru ştiinţă nu mai este o prioritate. Vom gestiona criză după criză... o greşeală uriaşă”, a spus Macron, referindu-se la vocile care propun renunţarea sau diminuarea eforturilor climatice, inclusiv în Franţa.
----------------------------
• Balcanii în flăcări
Ultimele zile ale lunii iulie au fost de foc pentru zona de Sud - Est a Europei. Valurile de caniculă extremă şi incendiile de vegetaţie au transformat vara 2025 într-un nou punct critic al crizei climatice în regiunea Balcanilor. Bulgaria, Turcia, Grecia şi Albania s-au confruntat simultan cu temperaturi record - unele de peste 50°C - şi cu sute de incendii devastatoare care au pus în pericol comunităţi, păduri, infrastructuri strategice şi ecosisteme naturale protejate.
În Bulgaria, autorităţile au declarat cod roşu de caniculă în 11 regiuni, în timp ce peste 230 de incendii de vegetaţie au fost raportate într-o singură zi. Flăcările, intensificate de vântul puternic, au forţat evacuări şi au afectat mii de hectare de pădure, necesitând intervenţia armatei şi sprijin internaţional din partea UE.
Turcia a înregistrat, pentru prima dată în istorie, temperaturi de 50°C în sud-estul ţării. Zeci de incendii au izbucnit în provinciile Mersin, Antalya, Bursa şi Karabuk, impunând evacuarea a peste 5.000 de persoane. Aproape 2.000 de pompieri, alături de aeronave speciale, sunt mobilizaţi în lupta cu flăcările, care ameninţă şi centre industriale.
În Grecia, incendiile din Peloponez au distrus peste 1.100 de hectare de pădure în doar câteva zile. Codul portocaliu de risc ridicat de incendii a acoperit aproape jumătate din teritoriul ţării, iar autorităţile au evacuat sate întregi.
Nici Albania nu a fost ocolită: cu 34 de incendii înregistrate în 24 de ore şi temperaturi caniculare, autorităţile s-au luptat să ţină sub control flăcările, inclusiv în zone apropiate graniţei cu Grecia.
Balcanii devin, din ce în ce mai vizibil, una dintre cele mai vulnerabile regiuni europene la efectele climatice extreme. Lipsa precipitaţiilor, temperaturile record şi frecvenţa incendiilor indică o tendinţă accelerată de deşertificare şi pierdere a biodiversităţii. Criza climatică nu mai este un risc viitor - este o urgenţă prezentă.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
Opinia Cititorului