Criza climatică: Schimbările de mediu ne pun în pericol

Criza climatică reprezintă una dintre cele mai mari şi complexe provocări cu care se confruntă omenirea în secolul al XXI-lea. Deşi semnalele avertizatoare au apărut de mai mult timp, ritmul schimbărilor şi amploarea lor au devenit alarmante în ultimii ani, afectând toate continentele, ecosistemele şi comunităţile. Rapoarte ştiinţifice recente, în special cele ale Grupului Interguvernamental de Experţi asupra Evoluţiei Climei (GIEC), arată că timpul pentru acţiuni decisive este limitat, iar consecinţele inacţiunii vor fi catastrofale.

Citeşte Scrisoare către cititorii care nu mai cred că o criză vine singură

• Context global

Clima Terrei este un sistem complex în continuă schimbare, influenţat atât de fenomene naturale, cât şi de activităţile umane. În ultimele decenii, impactul omului asupra acestui sistem a devenit atât de puternic încât a provocat schimbări accelerate şi destabilizatoare, cu efecte profunde asupra întregului ecosistem global, vieţii umane şi economiilor.

• Ce este criza climatică şi cum s-a ajuns aici?

Criza climatică este procesul accelerat de schimbare a climei globale, cauzat în principal de emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activităţile umane - arderea combustibililor fosili, defrişările, agricultura intensivă şi industrializarea. Aceste emisii captează căldura în atmosferă, ducând la creşterea temperaturii medii globale, cu efecte profunde asupra sistemelor naturale şi umane. În ultimii 150 de ani, temperatura medie a planetei a crescut cu aproximativ 1,2 grade Celsius faţă de perioada preindustrială, iar acest ritm de încălzire este fără precedent în istoria recentă a omenirii. GIEC avertizează că pragul critic de 1,5 grade Celsius ar putea fi depăşit în perioada 2030-2035, cu implicaţii severe pentru echilibrul climatic şi vieţile a miliarde de oameni.

Citeşte O radiografie a transformării globale; de ce crizele nu mai pot fi tratate izolat

• Efectele încălzirii globale - de la fenomene extreme la schimbări ireversibile

Creşterea temperaturii globale determină o serie de fenomene extreme tot mai frecvente şi intense: secete prelungite şi lipsa apei potabile afectează agricultura şi accesul la resurse vitale; inundaţii devastatoare cauzate de precipitaţii abundente şi creşterea nivelului mării; uragane şi ciclonuri cu intensităţi sporite; incendii forestiere de amploare, ce distrug păduri, habitat şi comunităţi întregi; topirea gheţarilor şi a calotelor polare, cu impact direct asupra nivelului mării.

Aceste schimbări provoacă pierderi de biodiversitate, degradarea solurilor, reducerea productivităţii agricole şi afectează sănătatea umană prin poluare şi răspândirea bolilor.

Citeşte Criza financiară: Supraîndatorarea creşte neîncetat, din 2007

• Migraţia forţată

Un efect indirect, dar extrem de grav, al crizei climatice este migraţia climatică. Milioane de oameni sunt nevoiţi să-şi părăsească locuinţele din cauza condiţiilor de trai deteriorate de dezastre naturale sau schimbări lente, precum deşertificarea. Agenţia ONU pentru refugiaţi (UNHCR) estimează că peste 220 de milioane de oameni au fost strămutaţi în ultimul deceniu din cauza schimbărilor climatice. Aceştia nu sunt recunoscuţi oficial drept refugiaţi, ceea ce complică accesul lor la protecţie şi asistenţă internaţională. Agenţia ONU pentru refugiaţi a avertizat asupra creşterii numărului de refugiaţi din regiunile care sunt afectate în mod special de schimbările climatice, dacă nu se fac investiţii pentru protejarea mediului. Raportul UNHCR a fost prezentat la Conferinţa ONU privind schimbările climatice sau COP29, de la Baku, în Azerbaidjan. "Pe măsură ce şocurile climatice lovesc mai tare, mai des şi în mai multe locuri, persoanele strămutate sunt din ce în ce mai forţate să se mute din nou şi din nou în căutarea unui spaţiu sigur şi locuibil", a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi. UNHCR a transmis că oamenii fug din multe regiuni din cauza violenţei şi a conflictelor, dar acest lucru este alimentat şi de lupta pentru resurse care se diminuează din cauza schimbărilor climatice. Sursele de apă potabilă se epuizează, pământul devine sterp, nivelul mării creşte, iar oamenii trebuie să-şi caute mijloacele de trai în altă parte, atrage atenţia UNHCR. Majoritatea refugiaţilor fug în ţările vecine, care sunt la rândul lor grav afectate de schimbările climatice. Conform UNHCR, 75% din cele 123 de milioane de persoane care şi-au părăsit casele până la sfârşitul anului trecut şi locuiau în altă parte se aflau în ţări în care riscul de dezastre legate de schimbările climatice era deosebit de mare. În ultimul deceniu, aproximativ 220 de milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească satele şi oraşele cel puţin temporar, din cauza dezastrelor meteorologice legate de schimbările climatice. Principalele cauze ale migraţiei climatice sunt:

Citeşte Criza alimentară: Foametea se amplifică

1. Creşterea nivelului mării: Comunităţile de coastă din insulele Pacificului, precum Kiribati şi Tuvalu, se confruntă cu o ameninţare existenţială din cauza creşterii nivelului mării. Zonele joase devin nelocuibile, forţând oamenii să migreze;

2. Fenomene meteorologice extreme: Uraganele, inundaţiile şi secetele severe au devenit mai frecvente şi mai devastatoare. De exemplu, ciclonul Idai din 2019 a lăsat zeci de mii de oameni fără adăpost în Mozambic. În această toamnă, SUA, Cuba, Spania au fost grav lovite de fenomene extreme;

3. Deşertificarea şi degradarea terenurilor: În regiunile aride, precum Sahelul din Africa, deşertificarea limitează accesul la resurse esenţiale, cum ar fi apa şi hrana. Locuitorii acestor zone migrează în căutarea unor condiţii de viaţă mai bune;

4. Incendiile de vegetaţie: În Australia, California şi alte părţi ale lumii, incendiile devastatoare distrug comunităţi întregi, determinând evacuări masive. Migraţia climatică pune o presiune semnificativă pe ţările şi comunităţile gazdă. Oraşele supraaglomerate, infrastructura insuficientă şi resursele limitate pot duce la tensiuni sociale şi economice. De asemenea, există riscul ca refugiaţii climatici să fie marginalizaţi sau să nu aibă acces la servicii esenţiale, cum ar fi locuinţe, sănătate şi educaţie.

• Răspunsul ştiinţific şi politic

Raportul GIEC din 2023 reprezintă o sinteză esenţială a ultimelor cercetări şi oferă un ghid clar pentru acţiune. Conform acestuia, deşi încălzirea globală este aproape inevitabilă până la 1,5 grade, există încă o fereastră limitată pentru a reduce emisiile şi a limita efectele cele mai grave. Preşedintele GIEC, economistul Hoesung Lee, a subliniat că tehnologia, cunoştinţele şi resursele financiare sunt disponibile pentru a combate schimbările climatice, însă voinţa politică lipseşte. Aceasta este principala barieră în calea implementării unor politici eficiente şi ambiţioase.

• Controverse şi interese geopolitice

Negocierile climatice internaţionale sunt adesea tensionate din cauza intereselor diferite ale ţărilor. Arabia Saudită şi alte state dependente de petrol au încercat să minimizeze în rapoartele oficiale rolul combustibililor fosili. Acest lucru ridică riscul continuării exploatării intensive a resurselor fosile, care contrazice obiectivele Acordului de la Paris.

La summitul COP28 de la Dubai, care va evalua eforturile naţionale, deciziile privind viitorul combustibililor fosili vor fi critice. Lideri precum Emmanuel Macron au pledat pentru o tranziţie energetică rapidă şi solidaritate internaţională, subliniind necesitatea sprijinului pentru ţările cele mai afectate de criză.

Activiştii de mediu au condamnat lipsa de acţiune concretă a guvernelor, catalogând-o drept o trădare faţă de generaţiile viitoare. Mişcările sociale globale pentru climă au atras atenţia publică şi au cerut măsuri urgente şi responsabile.

• Soluţii şi perspective

Pentru a rezolva, fie şi parţial, criza climatică, experţii recomandă: reducerea rapidă şi susţinută a emisiilor prin tranziţia către surse de energie regenerabilă; investiţii în tehnologii de captare a carbonului şi eficientizare energetică; adaptarea infrastructurilor şi comunităţilor vulnerabile la noile condiţii climatice; reforma cadrului juridic internaţional, pentru a proteja refugiaţii climatici; cooperare globală şi solidaritate financiară pentru a sprijini ţările în tranziţia verde.

Citeşte Criza apei: Seacă izvorul vieţii

Criza climatică nu mai este un subiect al viitorului îndepărtat, ci o realitate imediată care schimbă în mod fundamental lumea în care trăim. Urgenţa acţiunii este mai mare ca niciodată, iar deciziile pe care le luăm astăzi vor determina dacă vom lăsa moştenire generaţiilor viitoare o planetă sănătoasă sau una în pragul colapsului.

Fiecare zi de întârziere adânceşte criza, iar costurile - umane, economice şi ecologice - vor fi incalculabile. Este responsabilitatea tuturor - guverne, companii, comunităţi şi indivizi - să acţionăm acum, cu hotărâre şi unitate, pentru a proteja planeta şi pentru a asigura un viitor sustenabil pentru toţi.

• Concluzie

Criza climatică nu este doar o provocare ambientală, ci o criză multidimensională care pune sub semnul întrebării însăşi capacitatea omenirii de a-şi susţine dezvoltarea pe termen lung. Aceasta afectează toate domeniile vieţii, de la securitate alimentară şi energetică, la sănătate şi stabilitate socială. Pentru a contracara efectele devastatoare, este nevoie de o transformare radicală a modului în care producem, consumăm şi ne raportăm la natură. Abordarea crizei climatice trebuie să fie integrată, incluzând politici globale coerente, inovaţii tehnologice sustenabile şi o conştientizare profundă a interdependenţelor planetare. Doar prin cooperare şi angajament colectiv, cu o înţelegere clară a limitelor planetei, putem spera să construim un viitor echilibrat şi durabil.