Europa are noi ţinte climatice

Uniunea Europeană va prezenta noile sale obiective de reducere a emisiilor pentru anii 2035 şi 2040 până la summitul climatic COP30 de la Belem, Brazilia, din noiembrie, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Declaraţia vine după ce blocul comunitar a ratat termenul-limită impus de ONU, respectat deja de alte mari economii, relatează Reuters. „Înainte de COP30 de la Belem, vom stabili ţinte NDC pentru 2035 şi 2040”, a spus Ursula von der Leyen într-un mesaj video transmis la un eveniment organizat la Bruxelles, folosind acronimul ONU pentru contribuţii determinate la nivel naţional. Von der Leyen a recunoscut că negocierile interne sunt dificile, pe fondul diviziunilor dintre statele membre privind ritmul tranziţiei verzi. „Lumea s-a schimbat. Competiţia globală este acerbă şi nu întotdeauna echitabilă. Avem nevoie de mai multă flexibilitate şi pragmatism, dar menţinând direcţia oferim stabilitate pentru muncitori, claritate pentru afaceri şi certitudine pentru investitori”, a afirmat ea. Franţa, Germania şi Polonia au cerut ca noile obiective să fie dezbătute la summitul liderilor europeni din octombrie, ceea ce lasă doar câteva săptămâni pentru adoptarea lor înainte de COP30.

• Credibilitate în joc

Analiştii, citaţi de presa internaţională, avertizează că UE, care şi-a construit reputaţia de lider global în politica climatică, riscă să îşi piardă credibilitatea internaţională. „Întârzierea Uniunii oferă spaţiu Chinei şi Braziliei să câştige teren diplomatic la COP30”, comentează surse europene. În timp ce Statele Unite, sub administraţia Trump, şi-au redus angajamentele climatice, Europa a fost nevoită să redirecţioneze parte din resurse către apărare, iar costurile tranziţiei verzi au generat tensiuni sociale şi politice în mai multe state membre. Summitul de la Belem va fi primul moment major de evaluare a noilor planuri globale privind clima. Brazilia, gazda evenimentului, doreşte să îşi consolideze rolul de lider al Sudului Global, promovând un angajament sporit pentru protejarea pădurii amazoniene şi reducerea emisiilor. Pentru UE, miza este dublă: pe de o parte să demonstreze că rămâne angajată pe drumul spre neutralitatea climatică în 2050, pe de altă parte să convingă statele membre că tranziţia verde poate fi reconciliată cu competitivitatea economică şi securitatea energetică.

• Cum acţionează China şi SUA

Beijingul a respectat termenul-limită ONU şi şi-a transmis obiectivele actualizate pentru perioada post-2030. China promite atingerea vârfului emisiilor „înainte de 2030” şi neutralitate climatică până în 2060. Deşi angajamentele sale rămân criticate ca fiind insuficiente, Beijingul investeşte masiv în energie solară, eoliană şi în producţia de baterii, ceea ce îi consolidează statutul de lider industrial în tranziţia verde.

Administraţia Trump a redus angajamentele climatice şi a blocat mai multe iniţiative federale de reducere a emisiilor, ceea ce a slăbit poziţia Washingtonului pe scena internaţională. În timp ce unele state americane - precum California - continuă să adopte politici ambiţioase, lipsa unui consens federal face ca SUA să fie percepute drept un actor imprevizibil în politica climatică globală.