Raport internaţional: schimbările climatice ucid

Schimbările climatice nu mai reprezintă doar o ameninţare ecologică, ci o criză globală de sănătate publică, relevă un nou studiu publicat de The Lancet Countdown. Conform raportului citat de Le Monde, 546.000 de persoane mor în fiecare an ca urmare a expunerii la căldură, o creştere dramatică faţă de deceniile trecute. În paralel, fumul toxic provenit de la incendiile forestiere a ucis un număr record de 154.000 de oameni doar în 2023. Cifrele arată o deteriorare constantă a sănătăţii populaţiei mondiale, în special în regiunile cu infrastructuri slabe şi politici de adaptare insuficiente. Datele analizate acoperă perioada 2012-2021, arătând o dublare a deceselor legate de căldură faţă de anii 1990. Creşterea temperaturilor globale, care în 2024 au depăşit pentru prima dată pragul critic de +1,5 grade Celsius faţă de nivelul preindustrial, amplifică valurile de căldură, secetele severe şi fenomenele meteo extreme. „Schimbările climatice destabilizează sistemele planetare şi condiţiile de mediu de care depinde viaţa umană”, avertizează raportul, care asociază creşterea temperaturilor cu extinderea bolilor respiratorii, cardiovasculare şi a tulburărilor de sănătate mintală. Poluarea aerului produsă de arderea combustibililor fosili a fost responsabilă, doar în anul 2022, pentru 2,5 milioane de decese. În ciuda apelurilor comunităţii ştiinţifice, guvernele lumii au continuat să subvenţioneze sectorul fosil cu sume uriaşe: 950 de miliarde de dolari în 2023, potrivit raportului, cu Rusia, Iran, Germania, Arabia Saudită, Japonia şi China în topul celor mai mari finanţatori ai combustibililor poluanţi.

Autorii studiului critică lipsa de acţiune a guvernelor şi a corporaţiilor din sectorul energetic, acuzând o „regresie sistematică” a angajamentelor climatice. În special, decizia preşedintelui american Donald Trump de a retrage Statele Unite din programele internaţionale de ajutor şi din iniţiativele climatice globale este descrisă ca „un pas înapoi cu efecte în lanţ asupra întregii comunităţi internaţionale”. „Revenirea asupra acestor politici dăunătoare şi accelerarea tranziţiei către energie curată sunt esenţiale pentru protejarea sănătăţii şi supravieţuirii umane”, se arată în raportul publicat înaintea conferinţei COP30 a ONU, care va avea loc în Brazilia. De asemenea, documentul remarcă o lipsă de coordonare între politicile de sănătate şi cele de mediu, în pofida dovezilor că o tranziţie energetică echitabilă ar putea salva „milioane de vieţi anual”.

Experţii avertizează că impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii este multidimensional: de la valuri de căldură şi incendii care distrug ecosisteme, până la foamete, migraţii forţate şi inegalităţi sociale accentuate. „Acţiunea climatică este şi o politică de sănătate publică. Fiecare grad de încălzire înseamnă vieţi pierdute, spitale suprasolicitate şi economii fragile”, explică dr. Maria Neira, director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul OMS, citată de The Guardian. Raportul Lancet Countdown subliniază că soluţiile sunt încă posibile: investiţii masive în energie curată, infrastructură rezilientă şi planificare urbană adaptată la noile condiţii climatice. Exemplele de succes vin din ţări precum Danemarca, Costa Rica şi Kenya, unde politicile de reducere a emisiilor au fost corelate cu programe de sănătate publică şi dezvoltare rurală. „A ignora schimbările climatice înseamnă a ignora sănătatea umană”, se mai arată în raport. „Avem resursele şi tehnologiile necesare, dar nu avem timp de pierdut.” Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), între 2030 şi 2050 se estimează aproximativ 250.000 de decese suplimentare anual datorate efectelor climatice asupra sănătăţii - din cauza malnutriţiei, malariei, diareei şi stresului termic. Raportul Impactul schimbării climatice asupra sănătăţii: dovezi emergente menţionează că, în condiţia continuării trendului actual (business as usual), până la 83 de milioane de persoane ar putea muri din cauza expunerii la căldură extremă până la sfârşitul secolului. Un raport al Forumului Economic Mondial anticipa că până în 2050 schimbările climatice ar putea contribui la 14,5 milioane de decese suplimentare şi pierderi economice de 12,5 trilioane de dolari la nivel mondial. Analize la scară globală indică faptul că efectele asupra sănătăţii reprezintă o parte semnificativă din pierderile economice totale legate de schimbările climatice. În Statele Unite, conform unui studiu recent al NRDC, costurile anuale ale sănătăţii provocate de poluarea din combustibili fosili şi schimbările climatice se ridică la peste 820 miliarde de dolari - în urma spitalizărilor, decedatelor premature, bolilor respiratorii şi altele. Conform altui studiu, adaptarea sectorului sănătăţii la schimbările climatice (investiţii pentru reducerea daunelor) ar putea reduce costurile proprii şi impactele asupra sistemului medical, iar OMS pune la dispoziţie un instrument economic care compară costul daunelor de sănătate cu costurile adaptării. În raportul „Valuation and Perception of the Costs of Climate Change on Health”, pierderile economice globale din schimbările climatice sunt estimate la 23 trilioane de dolari, o parte semnificativă provenind din mortalitatea prematură, cheltuieli medicale şi pierderi de productivitate.