Raport NIQ: Puterea de cumpărare plasează România pe locul 32

Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa urcă la 21.153 de euro în anul 2026, însă România coboară o poziţie şi ocupă locul 32 din cele 42 de ţări analizate, cu un venit disponibil de 11.283 de euro pe cap de locuitor, potrivit unui raport realizat de compania NIQ remis redacţiei. La nivel continental, populaţia totală de 686.116.224 de locuitori dispune de un volum global al puterii de cumpărare de aproximativ 14,5 trilioane de euro în 2026, valoare care marchează o creştere nominală de 4,4% în comparaţie cu datele revizuite din anul precedent. Acest buget include cheltuielile pentru locuinţă, consum, servicii, energie, mobilitate, pensii private şi activităţi recreative, însă nivelul resurselor financiare disponibile variază considerabil între ţările europene, în timp ce nivelul înregistrat de România reprezintă aproximativ 53% din media continentală, menţionează comunicatul de presă.

În clasamentul european, Liechtenstein ocupă prima poziţie cu o putere de cumpărare de 78.520 de euro pe cap de locuitor, adică de 3,7 ori media europeană (indice 371,2 la o populaţie de 40.886 de locuitori), urmat pe locul doi de Elveţia, cu 54.730 de euro pe cap de locuitor, de 2,6 ori media europeană (indice 258,7 la o populaţie de 9.051.029 de locuitori). Islanda se situează pe poziţia a treia cu 44.692 de euro pe cap de locuitor (indice 211,3 la o populaţie de 394.324 de locuitori), depăşind de peste două ori media europeană şi inversând poziţia cu Luxemburg, stat clasat pe locul patru cu 43.840 de euro (indice 207,2 la o populaţie de 690.959 de locuitori). Norvegia consemnează cea mai mare ascensiune din ierarhie, urcă cinci poziţii şi ajunge pe locul cinci cu 35.947 de euro (indice 169,9 la o populaţie de 5.627.400 de locuitori). Topul continuă cu Danemarca pe locul şase cu 34.344 de euro (indice 162,4 la 6.025.603 locuitori), Irlanda pe locul şapte cu 31.930 de euro (indice 150,9 la 5.440.278 de locuitori), Austria pe locul opt cu 31.454 de euro (indice 148,7 la 9.219.113 locuitori), Germania pe locul nouă cu 31.193 de euro (indice 147,5 la 83.577.140 de locuitori) şi Marea Britanie pe locul zece cu 29.921 de euro (indice 141,4 la o populaţie de 69.483.939 de locuitori). Cursurile de schimb pentru monedele din afara zonei euro au la bază prognoza Comisiei Europene pentru anul 2026, publicată la data de 21 mai 2026. În afara primelor zece state, Ungaria urcă de pe locul 30 pe locul 27 cu 15.105 euro pe cap de locuitor, Cehia câştigă două poziţii şi ocupă locul 21 cu 17.785 de euro, în timp ce 17 ţări depăşesc media europeană, iar 25 rămân sub acest prag, cele mai mici venituri fiind înregistrate în Ucraina (locul 42, cu 3.456 de euro pe locuitor, respectiv 16% din media europeană), Kosovo şi Moldova, informează compania.

„Cu o creştere de 4,4%, puterea de cumpărare din Europa continuă să avanseze vizibil în 2026. Se remarcă faptul că numeroase pieţe din Europa Centrală şi de Sud-Est continuă să se dezvolte mai dinamic decât o mare parte din Europa Occidentală. În acelaşi timp, pieţele mature din Europa de Vest rămân printre cele mai importante pieţe de consum din Europa datorită nivelului ridicat al puterii de cumpărare şi dimensiunii lor. Deşi diferenţele de putere de cumpărare dintre ţările europene se reduc treptat, potenţialul pieţelor continuă să varieze semnificativ pe continent”, a declarat Raluca Mănărcescu, expert NIQ Geomarketing, transmite sursa citată.

În numeroase ţări europene, resursele financiare se concentrează în perimetrul capitalelor. Parisul depăşeşte media naţională a Franţei cu aproximativ 80%, având o putere de cumpărare de 46.366 de euro pe cap de locuitor, în timp ce venitul disponibil din Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta şi Lisabona este cu cel puţin 25% peste nivelul mediu din ţările respective. La polul opus, Berlinul înregistrează o valoare de 30.178 de euro pe locuitor, cu peste 1.000 de euro sub media Germaniei de 31.193 de euro, iar în Bruxelles puterea de cumpărare se situează cu circa 10% sub media Belgiei. În ceea ce priveşte marile regiuni metropolitane, zona franceză Île-de-France cumulează un volum total al puterii de cumpărare de aproximativ 396 de miliarde de euro, Lombardia concentrează 272 de miliarde de euro (ambele regiuni având populaţii numeroase şi valori individuale de peste 25.000 de euro pe locuitor), iar regiunea metropolitană Istanbul atinge un volum de 227 de miliarde de euro datorită populaţiei extinse, în ciuda unei puteri individuale de cumpărare de 14.411 euro pe cap de locuitor, conform datelor menţionate.

În plan intern, România coboară de pe locul 31 pe locul 32 la nivel european, iar disparităţile regionale se menţin accentuate. Bucureştiul rămâne într-o categorie distinctă şi este singura unitate administrativă care depăşeşte media europeană, cu o putere de cumpărare de 22.941 de euro pe cap de locuitor (indice european de 108,5 şi indice naţional de 203,3, de peste două ori media ţării). Doar primele nouă judeţe din clasament se plasează peste media naţională: Bucureşti (indice naţional 203,3; european 108,5), Cluj (indice naţional 153,1; european 81,6), Ilfov (indice naţional 152,3; european 81,2), Timiş (indice naţional 146,0; european 77,9), Sibiu (indice naţional 124,9; european 66,6), Braşov (indice naţional 122,0; european 65,1), Prahova (indice naţional 103,6; european 55,3), Argeş (indice naţional 103,4; european 55,1) şi Constanţa (indice naţional 101,8; european 54,3). Judeţul Alba ocupă poziţia a zecea cu un indice naţional de 99,3 şi un indice european de 52,9, valoare plasată uşor sub media României. Ecartul dintre municipiul Bucureşti (22.941 de euro) şi judeţul Giurgiu (5.816 euro, clasat pe ultimul loc la nivel naţional) atinge aproximativ 17.100 de euro pe locuitor, locuitorii Capitalei având o putere de cumpărare de aproape patru ori mai mare faţă de cea a locuitorilor din Giurgiu, potrivit comunicatului de presă.

Cercetarea oferă date detaliate pentru 42 de ţări la nivel de municipii şi coduri poştale, integrate cu statistici despre populaţie, gospodării şi hărţi digitale. Puterea de cumpărare reprezintă venitul nominal disponibil după deducerea impozitelor şi a contribuţiilor obligatorii, include toate beneficiile acordate de stat şi nu include ajustări cu rata inflaţiei. Calculele au la bază veniturile raportate, datele statistice privind sprijinul public şi estimările institutelor economice, iar sumele sunt utilizate de consumatori pentru alimente, locuinţă, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanţe, mobilitate şi achiziţii de bunuri de larg consum, transmite sursa citată.