Rata de topire a gheţarilor din Himalaya s-a dublat după 2000

Rata de topire a gheţarilor din lanţurile muntoase Hindu Kush şi Himalaya s-a dublat începând cu anii 2000, pe fondul încălzirea globală, potrivit a două studii, citate de AFP. Cercetările, realizate de International Centre for Integrated Mountain Development (ICIMOD), arată că gheţarii din regiune au pierdut până la 27 de metri în grosime începând din 1975. Potrivit datelor centralizate, suprafaţa gheţarilor s-a redus cu 12% între 1990 şi 2020, în timp ce rezervele totale de gheaţă au scăzut cu 9%. Directorul ICIMOD, Pema Gyamtsho, avertizează că fenomenul nu mai poate fi tratat ca o problemă îndepărtată. „Aceasta nu este o problemă îndepărtată; este o criză care se agravează în timp real, cu partea sa de dezastre în fiecare vară şi în fiecare sezon musonic”, a declarat acesta. Conform cercetătorului Mohd Farooq Azam, ritmul pierderii de gheaţă a crescut semnificativ: 35 cm/an în perioada 1974-1999, 72 cm/an după 2000. Această accelerare este pusă pe seama creşterii temperaturilor, care reduce perioada în care gheţarii îşi pot reface masa. „Trebuie să reducem emisiile de carbon pentru a le permite să-şi menţină ciclul natural de refacere”, a explicat cercetătorul.

• Impact major asupra Asiei: apă, agricultură şi siguranţă

Gheţarii din Hindu Kush şi Himalaya reprezintă cea mai mare rezervă de gheaţă de pe glob după regiunile polare, cu peste 63.700 de gheţari pe o suprafaţă de aproximativ 55.800 km². Aceştia alimentează cel puţin zece bazine hidrografice majore, esenţiale pentru milioane de oameni din Afganistan, Pakistan, India şi Nepal. În fiecare an, aceste state sunt afectate de: inundaţii severe, alunecări de teren, viituri generate de lacuri glaciare. Experţii avertizează că frecvenţa şi intensitatea acestor fenomene cresc odată cu schimbările climatice.

• Necesitatea monitorizării şi adaptării urgente

Autorii studiilor subliniază nevoia urgentă de investiţii în monitorizarea gheţarilor şi în sisteme de avertizare timpurie. Consolidarea acestor mecanisme ar putea reduce impactul dezastrelor şi ar permite autorităţilor să intervină înainte ca efectele să atingă niveluri critice.