Războiul din Iran ţine sus preţul petrolului

Preţul futures al petrolului brut a trecut ieri, din nou, pe pieţele externe, peste pragul de 100 de dolari pe baril, după ce noul lider al Iranului a declarat că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă şi după ce alte atacuri asupra navelor din Golf i-au speriat pe traderii din energie.

Într-o declaraţie transmisă de televiziunea de stat iraniană, Mojtaba Khamenei a avertizat că strâmtoarea va rămâne închisă ca ”instrument de presiune”, anunţă CNN. Mesajul noului lider suprem al republicii islamice - fiul fostului lider Ali Khamenei, care a fost ucis de un atac israelian la începutul războiului - conţinea şi un avertisment cu privire la posibile noi atacuri împotriva bazelor militare americane din regiune.

Cotaţia ţiţeiului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în aprilie era de 95,66 dolari barilul la Nymex New York, la ora locală 10.38, în urcare cu 9,6% faţă de sesiunea de miercuri, iar cea a petrolului Brent cu livrare în mai atingea 100,22 dolari/baril, în creştere cu 9%.

Avansul de ieri a venit în pofida intervenţiei anunţate miercuri de ţările membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energiei (AIE) privind eliberarea de rezerve strategice de ţiţei.

Fatih Birol, directorul AIE, a informat: ”Ţările membre AIE vor pune la dispoziţia pieţei 400 de milioane de barili de petrol pentru a compensa pierderea de aprovizionare provocată de închiderea Strâmtorii Ormuz”.

Decizia a fost adoptată în unanimitate miercuri de către cele 32 de state membre ale AIE, printre care se numără cele şapte ţări puternic industrializate (G7 - SUA, Franţa, Germania, Regatul Unit, Italia, Japonia şi Canada), precum şi Australia şi Mexic.

Statele Unite vor contribui cu 172 de milioane de barili, respectiv 40% din rezervele sale. Petrolul american va fi eliberat treptat pe piaţă pe parcursul a aproximativ trei luni.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a precizat, miercuri, că angajamentul asumat de AIE reprezintă ”aproximativ 20 de zile din volumele exportate prin Strâmtoarea Ormuz”.

Amintim că, luni, cotaţia petrolului s-a apropiat de 120 de dolari pe baril, ceea ce a dus la creşterea preţurilor combustibililor la pompă, la nivel mondial. După un declin semnificativ marţi (-11%), preţul ţiţeiului şi-a reluat creşterea miercuri, pe fondul temerilor legate de aprovizionare.

• AIE: ”Războiul din Orient provoacă cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria pieţei globale”

Războiul din Orientul Mijlociu provoacă cea mai mare întrerupere a aprovizionării cu petrol din istoria pieţei globale, afirmă AIE într-un raport citat de Reuters. Conform sursei menţionate, ţările din Golful Persic au redus producţia totală de petrol cu cel puţin 10 milioane de barili pe zi - un volum egal cu aproape 10% din cererea mondială - ca urmare a conflictului şi mai ales a blocării Strâmtorii Ormuz.

Producţia de ţiţei este în prezent redusă cu cel puţin 8 milioane de barili pe zi, iar în cazul a 2 milioane de barili pe zi suplimentari este oprită, potrivit AIE, care atrage atenţia că, fără o reluare rapidă a fluxurilor de transport maritim, aceste pierderi vor creşte.

AIE şi-a redus prognoza de creştere a cererii globale de petrol în 2026 de la 850.000 la 640.000 de barili pe zi.

• Secretarul american al Energiei: ”Este puţin probabil ca petrolul să ajungă la 200 de dolari/baril”

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat ieri că este puţin probabil ca preţurile globale ale petrolului să ajungă la 200 de dolari/baril, chiar dacă tancurile petroliere rămân blocate în Strâmtoarea Ormuz, iar războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul s-a extins, informează Reuters, conform Agerpres.

”Aş spune că este puţin probabil, dar ne concentrăm pe operaţiunea militară şi pe rezolvarea unei probleme”, a declarat Wright pentru CNN, întrebat fiind dacă preţurile vor ajunge la 200 de dolari/baril, aşa cum a avertizat miercuri un oficial iranian.

”Pregătiţi-vă ca barilul de petrol să ajungă la 200 de dolari, deoarece preţul depinde de securitatea regională pe care aţi destabilizat-o”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comandamentului unificat de operaţiuni Khatam al-Anbiya din Teheran, locotenent colonelul Ebrahim Zolfaghari.

De asemenea, Chris Wright a spus că, pentru moment, Marina SUA nu poate escorta nave prin Strâmtoarea Ormuz, dar este ”destul de probabil” ca acest lucru să se întâmple la sfârşitul lunii. ”Se va întâmpla destul de curând, dar nu se poate întâmpla acum. Pur şi simplu nu suntem pregătiţi”, a spus Chris Wright, explicând că toate resursele militare americane sunt ”concentrate în prezent pe distrugerea capacităţilor ofensive ale Iranului”.

• De unde provine petrolul lumii

Conform estimărilor Administraţiei Informaţiilor Energetice din SUA (EIA), lumea a produs aproximativ 106 milioane de barili de petrol pe zi în 2025. Numai două regiuni domină aprovizionarea globală: America de Nord şi Orientul Mijlociu produc, împreună, aproape 60% din petrolul mondial, ceea ce subliniază influenţa lor majoră asupra pieţelor energetice, conform datelor EIA, citate de visualcapitalist.com, care prezintă producţia globală de petrol pe regiuni, în 2025, incluzând ţiţeiul şi alţi combustibili lichizi.

Conform sursei citate, America de Nord este cea mai mare regiune producătoare de petrol din lume, reprezentând 29,9% din producţia globală în 2025, cu o medie de 31,8 milioane de barili pe zi. O mare parte din această ofertă este provenită din SUA, unde producţia de petrol a atins niveluri record în 2025. Producţia din SUA a crescut de peste două ori în ultimele două decenii, în mare parte datorită extinderii forajelor de şist. Canada a atins, de asemenea, niveluri record, producând 5 milioane de barili pe zi în decembrie 2025.

Orientul Mijlociu este a doua cea mai mare regiune producătoare de petrol, generând 31 de milioane de barili pe zi în 2025. Arabia Saudită rămâne cel mai mare producător din regiune, cu 9,6 milioane de barili pe zi. Cu toate acestea, numărul platformelor petroliere active din ţară a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani, în 2025, pe măsură ce investiţiile în energie se îndreaptă din ce în ce mai mult către producţia de gaze naturale. Până în 2030, producţia de gaze naturale este estimată să crească cu 60%.

Iranul a produs 3,1 milioane de barili pe zi în 2025, încă sub vârful său de 4 milioane, atins în 2007. Chiar şi aşa, Orientul Mijlociu rămâne o forţă dominantă pe pieţele globale de petrol. În 2025, a produs mai mult ţiţei decât Africa, Europa, America Centrală şi de Sud şi Asia-Pacific la un loc.