Reuters: Extremiştii de dreapta din Europa se distanţează de Trump după înfrângerea republicanilor

Politicienii de extremă dreapta din Europa au început să se distanţeze de Donald Trump după victoria democraţilor în alegerile intermediare din SUA, dar au evitat în mare parte să îl critice direct pe preşedinte, potrivit Reuters. Rearanjamentul este notabil, deoarece mulţi dintre lideri şi-au sărbătorit legăturile ideologice cu Trump după victoria sa din 2024, unii vizitând Washingtonul de atunci şi primind sprijin din partea aliatului său miliardar Elon Musk.

Jordan Bardella, liderul Adunării Naţionale din Franţa, partid care, potrivit majorităţii sondajelor, ar putea forma următorul guvern, a ilustrat această schimbare politică. Al doilea mandat al lui Trump a fost mai puţin izolaţionist decât primul, din 2017 până în 2021, a spus Bardella, adăugând că „intervenţia americană în Iran are consecinţe foarte grele” pentru economiile din întreaga lume, fără a-l menţiona pe Trump ca fiind cel din spatele intervenţiei. În Germania, Alice Weidel, copreşedinta partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a atribuit de asemenea înfrângerea războiului cu Iranul. „Trump le-a promis alegătorilor săi că nu va urma o politică externă intervenţionistă... Această promisiune încălcată s-a întors acum împotriva republicanilor”, a declarat ea pentru publicaţia T-Online, iar Trump a recunoscut că războiul cu Iranul a jucat un rol în pierderile partidului său, dar a spus că îşi susţine decizia.

În Italia, Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga, parte a coaliţiei de guvernare, a declarat că „rezultatul american a fost influenţat în primul rând de războaie, tensiunile internaţionale şi creşterea costului vieţii, ale căror consecinţe cad direct pe familiile” şi-a exprimat speranţa că votul „poate reprezenta o accelerare către sfârşitul conflictelor şi o revenire la pace”. Roberto Vannacci, un fost general italian care conduce partidul de extremă dreapta Futuro Nazionale, a declarat că rezultatul din SUA arată pericolele politice ale nerespectării promisiunilor electorale, iar acesta, care anterior şi-a exprimat admiraţia pentru brandul de politică naţionalistă „America First” al lui Trump, l-a criticat între timp pe preşedinte pentru politica externă. „Trump nu a reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor, nu a reuşit să pună capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a lansat un război împotriva Iranului”, a declarat Vannacci pentru agenţia ANSA, argumentând că creşterea preţurilor la energie şi turbulenţele economice şi bursiere rezultate au afectat clasa de mijloc americană şi au contribuit la rezultatul alegerilor.

Liderii extremei drepte din Europa se distanţau de Trump pentru un avantaj politic evident, potrivit analistului Mujtaba Rahman, managing director al firmei de consultanţă în risc politic Eurasia Group. „Nepopularitatea sa în creştere, în special în privinţa costului vieţii, riscă să transforme ceea ce a fost cândva un activ politic într-o povară electorală”, a declarat el pentru Reuters. Rahman a spus că liderii extremei drepte par să îşi dorească ambele variante: să culeagă „impulsul ideologic al trumpismului” fără a fi pătaţi de „haosul şi perturbarea economică a preşedinţiei sale”. „Riscul este că Trump şi aliaţii săi MAGA, care văd extremă dreapta europeană ca parteneri ideologici în lupta lor împotriva establishmentului european, ar putea răspunde retrăgându-şi sprijinul politic sau chiar întorcându-se împotriva lor”, a adăugat el.

Unul dintre puţinii care au minimalizat amploarea înfrângerii republicanilor a fost Dan Dungaciu, vicepreşedinte al partidului de opoziţie de extremă dreaptă Alianţa pentru Unirea Românilor, care a argumentat că rapoartele despre „moartea politică” a lui Trump au fost „foarte exagerate”. El a adăugat: „Donald Trump nu devine automat un preşedinte fără putere. În schimb, el trece de la o preşedinţie susţinută de majorităţi republicane la una în care executivul şi Congresul se vor controla reciproc mult mai intens.” În Spania, liderul partidului de extremă dreapta Vox, Santiago Abascal, a făcut puţin efort să îşi tempereze îndepărtarea de Trump, declarând reporterilor că este „în Spania şi nu în Michigan”. „Îmi pasă destul de puţin de ceea ce se întâmplă în alte locuri”, a spus Abascal, care în trecut şi-a lăudat alianţa cu Trump şi cu mişcarea MAGA.

Rupert Lowe, liderul partidului de extremă dreapta Restore Britain, a dat şi el vina pe decizia de a ataca Iranul pentru înfrângerea republicanilor, numind-o o „greşeală catastrofală” şi adăugând: „Ce a realizat acest război? Absolut nimic de valoare.” Lowe nu a inclus, însă, în lunga sa postare pe X numele preşedintelui care a lansat războiul. Liderul populist de dreapta Reform UK, Nigel Farage, a recunoscut miercuri că alegerile au fost o „înfrângere completă şi totală” pentru republicani, în ciuda predicţiei sale anterioare că aşteptările privind o victorie zdrobitoare a democraţilor erau exagerate. Farage, care şi-a lăudat în mod regulat prietenia cu preşedintele american şi a vizitat Casa Albă anul trecut, a declarat pentru GB News că există acum „potenţial” pentru o ruptură între Trump şi vicepreşedintele JD Vance. „Se pare că mulţi dintre tinerii bărbaţi, cei care urmăresc tot felul de influenceri de dreapta care au votat pentru Trump în 2024, au votat de fapt democrat ieri. A fost o bătaie de pedeapsă, cred, din cauza războiului, a războiului prelungit din Iran şi a costului combustibilului”, a adăugat Farage, potrivit Reuters.