Reuters: Interzicerea organizaţiei Palestine Action, contestată la Curtea Supremă din Marea Britanie

Unul dintre cofondatorii Palestine Action a contestat miercuri, la Curtea Supremă din Marea Britanie, decizia autorităţilor de a interzice organizaţia ca grupare teroristă, susţinând că măsura este disproporţionată şi subminează legislaţia antiteroristă, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Guvernul britanic a interzis Palestine Action în 2025, după o serie de incidente care au vizat în special companii din industria militară, acţiunile au culminat cu pătrunderea unor activişti în baza aeriană Brize Norton a Forţelor Aeriene Regale, unde au fost avariate două aeronave, conform sursei.

Ministerul de Interne a justificat interdicţia prin gravitatea acţiunilor grupării, care ar fi provocat pagube importante, în special companiei israeliene din domeniul militar Elbit Systems, în 2024, o acţiune desfăşurată la sediul acesteia a generat pagube estimate la un milion de lire sterline, potrivit publicaţiei.

Decizia autorităţilor a fost criticată de organizaţii pentru apărarea libertăţilor civile şi de personalităţi publice, printre care scriitoarea irlandeză Sally Rooney. Cărţile sale nu mai pot fi vândute în Marea Britanie după ce autoarea a anunţat că intenţionează să doneze către Palestine Action drepturile de autor, conform sursei.

Potrivit statisticilor Ministerului de Interne, între iunie 2025 şi iunie 2026 au fost efectuate peste 3.600 de arestări pentru presupus sprijin acordat organizaţiei, reprezentând mai mult de o treime din totalul arestărilor pentru infracţiuni legate de terorism înregistrate după 11 septembrie 2001. Numărul a depăşit ulterior 4.000, incluzând peste 300 de arestări în timpul unui protest organizat în weekend în faţa ambasadei SUA la Londra şi alte aproximativ 25 în faţa Curţii Supreme, miercuri, potrivit publicaţiei.

Fondată în 2020, Palestine Action a organizat sute de acţiuni împotriva unor companii despre care susţine că au legături cu furnizarea de arme către Israel, iar acestea au inclus ocuparea sau blocarea unor sedii, graffiti şi spargerea geamurilor. Campania s-a intensificat după începerea ofensivei militare israeliene în Fâşia Gaza, conform sursei citate.

Huda Ammori, cofondatoarea grupării, contestă interdicţia în instanţă, astfel avocaţii săi au susţinut că, dintre cele 385 de acţiuni desfăşurate de organizaţie în cinci ani, responsabilii guvernamentali au considerat că doar trei îndeplineau definiţia legală a terorismului în momentul adoptării măsurii, potrivit publicaţiei.

Înalta Curte de la Londra a decis iniţial că interdicţia era nelegală, însă Curtea de Apel a anulat această hotărâre în iunie, respingând comparaţia dintre Palestine Action şi mişcări istorice precum cea a sufragetelor, care au militat pentru dreptul femeilor la vot, conform sursei.

Statele Unite au desemnat, la rândul lor, Palestine Action drept organizaţie teroristă în luna august, informează publicaţia menţionată.