Reuters: Reacţii internaţionale după victoria democraţilor în SUA - de la „un semnal politic puternic” la „o înfrângere zdrobitoare pentru dreapta globală”

Guverne şi politicieni din întreaga lume au reacţionat după ce democraţii au câştigat alegerile intermediare din SUA, un rezultat care ar putea avea implicaţii majore pentru comerţul global, securitate şi preţurile la energie, potrivit Reuters. Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat pe X: „Ieri, poporul american a votat împotriva politicilor care nu fac decât să sărăcească oamenii. Împotriva urii. Împotriva sexismului. Împotriva negării schimbărilor climatice şi împotriva privilegiilor elitelor. S-a întâmplat în Brazilia. Tocmai s-a întâmplat în SUA. Şi se va întâmpla în curând în Spania.”

Premierul norvegian Jonas Gahr Stoere a declarat pentru Reuters că este „un semnal politic puternic despre o schimbare de curs în rândul alegătorilor americani”, adăugând că „apar acum voci în politica americană care sunt mai apropiate de noi decât au fost preşedintele şi administraţia, de exemplu pe climă şi mediu, şi în politică externă şi ajutor pentru dezvoltare”. Ministerul de Externe al Taiwanului a transmis că „continuă să monitorizeze îndeaproape evoluţiile din alegerile intermediare din SUA”, iar politica ţării faţă de Statele Unite a fost „întotdeauna ghidată de principiile non-partizanatului, construirii unei bunăvoinţe largi şi angajamentului activ”, bucurându-se de sprijinul constant al ambelor partide din Congresul SUA.

Preşedintele sud-african Cyril Ramaphosa a declarat reporterilor că rezultatele vor „introduce o nouă eră în relaţiile mondiale”, adăugând că „poporul Americii s-a pronunţat”. Vicepreşedinta Parlamentului European, Christel Schaldemose, a scris pe X: „Nu pentru că totul se schimbă acum în bine, ci pentru că ar putea aduce beneficii sprijinului pentru Ucraina, tranziţiei verzi şi relaţiilor cu restul lumii. Dar UE trebuie să continue cursul de a sta mai puternică şi pe propriile picioare. Asta nu se discută.”

Purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Pavlos Marinakis, a declarat la SKAI TV că „relaţiile greco-americane vor rămâne puternice”, Statele Unite fiind „aliatul nostru strategic”, iar acest lucru „va continua pentru proiecte majore şi toate acordurile majore”. Vice-ministrul rus de Externe, Sergei Ryabkov, a declarat pentru agenţia RIA că „să aşteptăm rezultatele finale. Abordarea conducerii Partidului Democrat faţă de relaţiile cu Rusia este puternic negativă. Nu este nimic nou în asta”, iar linia Moscovei privind Ucraina „nu depinde de fluctuaţiile barometrului politic din alte ţări”.

Secretarul-şef al Cabinetului japonez, Minoru Kihara, a declarat că „indiferent de rezultatul acestor alegeri, alianţa Japonia-SUA este piatra de temelie a politicii externe şi de securitate a Japoniei”. Ministrul francez de Finanţe, Roland Lescure, a declarat la BFM că Trump fie „decide să se ridice deasupra măcelului”, recunoscând că sunt necesare schimbări, „în special în ceea ce priveşte preţurile la benzină”, fie nu o face. Copreşedinta AfD, Alice Weidel, a declarat pentru T-Online că Trump „a promis alegătorilor săi că nu va urma o politică externă intervenţionistă... Această promisiune încălcată s-a întors acum împotriva republicanilor”.

Premierul ceh Andrej Babi¹ a declarat că „rezultatul a fost cel aşteptat, deşi victoria democraţilor este uriaşă. Chiar şi bastionul republican Texas a căzut”, adăugând că până la sfârşitul mandatului lui Trump „va fi totul despre impeachment şi veto-uri, şi un fel de paralizie”, deşi Trump „aproape sigur va continua să facă exact cum îi place”. Preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a scris pe X: „Americanii au spus NU RĂZBOIULUI, şi noi susţinem acest mesaj.”

Elon Musk a scris pe X: „Se pare că laserele mele spaţiale de interferat în alegeri nu au funcţionat de data asta.” Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a declarat pe X că „guvernarea în Statele Unite va fi aproape imposibilă în următorii ani, având în vedere nivelul de diviziune internă şi polarizare”, iar el va urmări „în principal politicile comerciale, sprijinul pentru Ucraina şi NATO”. Europarlamentarul Bernd Lange, şeful Comisiei pentru comerţ internaţional a Parlamentului European, a declarat că este „o lovitură zdrobitoare pentru Trump şi politicile sale. O victorie majoră pentru democraţia americană”, avertizând însă că „un Trump slăbit ar putea deveni mai agresiv şi mai imprevizibil. O raţă şchioapă ar putea deveni rapid o raţă furioasă. Pentru UE, aceasta este o oportunitate şi un avertisment.”

Preşedintele Adunării Naţionale din Franţa, Jordan Bardella, a declarat că „trebuie respectat verdictul urnei”, adăugând că „al doilea mandat al lui Donald Trump diferă destul de semnificativ, în filozofia şi politica sa externă, de primul”, iar „intervenţia americană în Iran are consecinţe foarte grele, nu doar pentru economia SUA, ci şi pentru economia europeană, în special în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a cetăţenilor noştri”. Copreşedinta Partidului Stângii din Germania, Ines Schwerdtner, a declarat că este „o înfrângere zdrobitoare pentru dreapta globală”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „preşedintele Trump rămâne în funcţie. Sperăm sincer că va continua eforturile sale de pace”, adăugând că „aceasta este, în ultimă instanţă, o chestiune internă americană”.

Barack Obama a scris pe X că „americanii au transmis un mesaj clar - îşi doresc o politică care să aducă oamenii împreună, nu să îi dezbină, şi lideri care oferă soluţii concrete la provocările cu care se confruntă”. Sociologul Dan Dungaciu, vicepreşedinte al AUR, a declarat că „vestea morţii politice a lui Donald Trump este «foarte exagerată»”, adăugând că Trump „nu devine automat un preşedinte fără putere”, ci „trece de la o preşedinţie susţinută de majorităţi republicane la una în care executivul şi Congresul se vor controla reciproc mult mai intens”. Matteo Salvini, liderul Ligii, a declarat că „democraţia funcţionează” şi că „rezultatul american a fost influenţat în primul rând de războaie, tensiunile internaţionale şi creşterea costului vieţii”, sperând că votul „poate reprezenta o accelerare către sfârşitul conflictelor şi o revenire la pace”.