Revitalizarea economiei europene depinde de relaţiile comerciale cu China

Consiliul Franco-German al Experţilor Economici a prezentat recent recomandările pentru redresarea economică a Europei, iar una dintre acestea acordă un rol deosebit de important relaţiilor bilaterale cu China.

În declaraţia comună, lista celor cinci recomandări principale mai include apărarea, politica energetică, productivitatea şi creşterea economică şi piaţa muncii.

În ceea ce priveşte apărarea, autorii susţin că Europa trebuie să investească atât în echipamente clasice, pentru a face faţă unui război de uzură, dar şi în cercetare şi dezvoltarea echipamentelor moderne, deoarece trebuie să îşi depăşească "înapoierea tehnologică".

Capitolul energetic se concentrează mai mult asupra cooperării dintre Franţa şi Germania, deoarece "politicile actuale suferă de o lipsă flagrantă de coordonare şi implică riscul de a pune cele două ţări pe o traiectorie de coliziune".

Printre recomandări se află organizarea unor licitaţii comune pentru achiziţii de energie din surse regenerabile, dezvoltarea unui program comun de cercetare în domeniul energiei, care să stimuleze inovarea şi să favorizeze o integrare mai rapidă, precum şi elaborarea unor strategii comune atât pentru politicile climatice externe şi interne, cât şi pentru dezvoltarea hidrogenului şi coordonarea strategiilor energetice şi de apărare.

Experţii economici francezi şi germani consideră că productivitatea şi creşterea economică pot fi stimulate semnificativ prin concentrarea asupra soluţiilor de inteligenţă artificială, care presupun, printre altele, înfiinţarea unui campus franco-german de calcul IA până în 2027 şi a unui institut comun de securitate IA.

Campusul de calcul IA ar trebui să contribuie la reducerea decalajului de investiţii în IA faţă de SUA şi China, iar unităţile de calcul vor fi alimentate cu energie regenerabilă.

În ceea ce priveşte pieţele forţei de muncă, autorii au elaborat memorandumul pornind de la observaţia că "mulţi europeni ar lucra mai mult dacă stimulentele instituţionale şi financiare ar fi îmbunătăţite, ceea ce ar duce la o creştere semnificativă a bunăstării, a PIB-ului şi a veniturilor fiscale".

Memorandumul privind comerţul cu China avertizează că Europa ar trebui să menţină deschiderea faţă de comerţ şi investiţii, dar ar trebui să gestioneze acest aspect într-un mod strategic, având în vedere creşterea tensiunilor geopolitice.

Economiştii francezi şi germani recomandă protejarea sistematică a sectoarelor sensibile din punct de vedere al securităţii, cum ar fi apărarea, spaţiul şi robotica, inclusiv lanţurile de aprovizionare industriale corespunzătoare, prin dezvoltarea de capacităţi independente.

Pe de altă parte, industriile mature, care nu au caracter strategic, nu ar trebui protejate, iar astfel "consumatorii şi lanţurile valorice vor beneficia de importurile chinezeşti la preţuri reduse".

Importanţa colaborării extinse cu China a fost reliefată recent şi de o ştire de la Bloomberg. În urma unei vizite prelungite în China, mai multe firme de capital de risc occidentale au ajuns la concluzia că "startup-urile occidentale din sectorul tehnologiilor verzi nu au nicio şansa", în condiţiile în care "progresele înregistrate de China au făcut dificilă concurenţa pentru startup-urile occidentale".

Efectul direct îl reprezintă oprirea investiţiilor în anumite sectoare sau căutarea unor modalităţi de colaborare cu firmele chineze.

O astfel de concluzie este extrem de îngrijorătoare, mai ales pentru Europa, unde spiritul antreprenorial este subminat sistematic de birocraţie şi cadrul de reglementare.

Tocmai din acest motiv, "sectoarele industriale competitive ale Europei ar beneficia în mod semnificativ de îmbunătăţirea condiţiilor generale de afaceri, de integrarea pieţelor de capital şi de programele comune pentru o inovare mai rapidă", după cum se mai arată în memorandum.

Pentru sectoarele de importanţă crucială din punct de vedere tehnologic, unde Europa a rămas mult în urmă după cum subliniază autorii, recomandarea este încurajarea investiţiilor străine directe ale companiilor chineze în Europa, care ar trebui să aducă şi un transfer de tehnologie.

Autorii mai susţin că Europa trebuie să-şi reducă dependenţa de materiile prime controlate de China prin diversificare, substituţii (inclusiv prin inovare tehnică) şi stocarea strategică.

Din păcate, un astfel de obiectiv poate fi atins doar pe termen lung, atât pe fondul dominaţiei masive a Chinei în sectorul materiilor prime strategice, rezultat al construirii unor lanţuri de aprovizionare integrate timp de decenii, dar mai ales pe fondul politicilor energetice şi de mediu deosebit de restrictive din Europa.

În cazul unor practici concurenţiale incorecte ale Chinei, autorităţile europene ar putea aplica o serie de măsuri de politică industrială şi comercială, însă "Europa trebuie să fie prudentă, deoarece acest lucru ar reduce stimulentele şi şansele companiilor europene de a inova".

Memorandumul privind comerţul cu China a abordat la final şi aşa-numita "reechilibrare a economiei chineze", pe fondul producţiei masive din industrie, gradului foarte ridicat de economisire a gospodăriilor şi a consumului relativ redus.

Economiştii europeni susţin că "deşi Europa are o influenţă limitată asupra Chinei, ar trebui să exercite presiuni pentru a accelera reechilibrarea macroeconomică a acesteia".

Aplicarea acestei recomandări ar reprezenta o mare eroare diplomatică, deoarece autorităţile de la Beijing nu vor accepta niciodată astfel de "sfaturi" şi cu atât mai mult nu vor acţiona în acest sens, pentru că ar transmite semnale de slăbiciune şi neîncredere în propriile politici nu doar pentru cetăţenii chinezi, ci şi pentru partenerii din Asia. Mai mult, efectele negative cu care se va confrunta Europa în urma contramăsurilor chineze vor fi imprevizibile.

Liderii unor ţări europene nu au aşteptat recomandările experţilor economici germani şi francezi pentru a realiza importanţa cooperării bilaterale cu China şi nu doar la nivel economic.

Ungaria este deja ţara cu cele mai mari investiţii chineze din UE, cu o valoare de circa 13 miliarde de dolari, pe fondul implicării în 64 de proiecte din cadrul Iniţiativei Belt and Road. În curând BYD, cel mai mare producător de automobile electrice la nivel global, va deschide fabrica sa din Ungaria.

Şi liderii Slovaciei au dat dovadă că ştiu să "citească" reaşezarea tendinţelor istorice. Cu ocazia vizitei oficiale a premierului Robert Fico în China, din noiembrie 2024, relaţiile dintre cele două ţări au fost ridicate la nivelul de "parteneriat strategic", iar adâncirea relaţiilor economice şi comerciale presupune şi creşterea prezenţei companiilor chineze în Slovacia, inclusiv prin intermediul investiţiilor directe.

Pentru ţările europene care ignoră sau minimalizează importanţa relaţiilor multilaterale cu China, implicaţiile negative ale acestei erori strategice vor deveni evidente nu peste mult timp, şi atunci ar putea fi prea târziu pentru remediere, chiar şi în condiţiile construirii unui cadru european comun pentru relaţiile bilaterale.