Sahara Autonomous System - pariul OVES pentru rachete inteligente, scalabile şi low-cost

Compania clujeană OVES Enterprise a prezentat oficial, la Bucureşti, Sahara Autonomous System - prima rachetă de croazieră dezvoltată în România de un actor privat, un proiect care combină hardware proiectat local, software critic şi inteligenţă artificială integrată nativ. Proiectul OVES poate reprezenta începutul unei noi etape în industria naţională de apărare, tradiţional dependentă de importuri, licenţe externe şi programe întârziate.

CEO-ul companiei, Mihai Filip, a descris Sahara ca rezultatul unei evoluţii naturale a expertizei acumulate în software complex şi inteligenţă artificială, în urma colaborărilor cu instituţii militare şi guverne.

„Parteneriatele strategice dezvoltate la nivel internaţional ne-au oferit cadrul necesar pentru a înţelege standardele, rigorile şi nivelul de integrare pe care îl presupune un astfel de sistem. Prin acest proiect ducem mai departe competenţele pe care le-am validat deja în colaborări anterioare şi le integrăm într-o arhitectură completă, dezvoltată local. Obiectivul nostru este să construim un sistem robust, aliniat standardelor internaţionale, care să demonstreze că expertiza românească poate susţine proiecte de complexitate ridicată în domenii strategice. Totul este realizat în România, inclusiv placa de procesare AI; practic, creierul rachetei Sahara este construit de noi 100% în România. Am construit acest proiect ca un sistem complet, pentru că autonomia reală nu poate fi obţinută altfel. Modul în care funcţionează Nemesis AI este strâns legat de arhitectura hardware pe care o controlăm integral: electronica, unităţile de procesare, flight controller-ul şi structura pe care rulează algoritmii. Acest nivel de integrare este esenţial în scenarii în care navigaţia prin satelit este perturbată prin jamming (bruiaj intenţionat) sau spoofing (trimiterea de semnale false). În astfel de situaţii, racheta trebuie să-şi păstreze stabilitatea, direcţia şi capacitatea de a îndeplini misiunea. Primele teste ne arată că această abordare este corectă, iar demonstraţiile din 2026 vor evidenţia maturitatea tehnologiei”, a precizat Mihai Filip, CEO OVES Enterprise.

Racheta Sahara este poziţionată ca un sistem autonom capabil să opereze la joasă altitudine, aproximativ 50 de metri, urmând relieful pentru reducerea detecţiei radar şi să menţină stabilitatea misiunii în medii ostile, inclusiv în condiţii de bruiaj sau compromitere a semnalelor GNSS. Arhitectura este construită în jurul Nemesis AI, platforma proprie de inteligenţă artificială, care permite configurarea rapidă a modelelor AI şi a parametrilor operaţionali direct în facilităţile operatorului. Conceptul revendicat de companie este cel al integrării verticale: hardware, unităţi de procesare, plăci electronice şi sistem de control proiectate împreună cu algoritmii AI, într-un cadru tehnologic dezvoltat integral în România, cu excepţia motorului turbojet şi a senzorilor optici.

Într-un context geopolitic în care războiul electronic, spoofingul şi jammingul au devenit instrumente standard, accentul pus pe rezilienţa navigaţiei este esenţial. Sistemul Super Sensor Fusion, prezentat ca element central al platformei, corelează date din multiple surse satelitare şi senzori de bord, verificând integritatea semnalelor la intervale de aproximativ 200 de milisecunde. În scenariul degradării totale a navigaţiei GNSS, racheta comută automat pe datele furnizate de unitatea internă de măsurare a mişcării şi orientării (IMU). Tehnic, promisiunea este continuitatea misiunii în absenţa referinţelor externe, un deziderat critic pentru orice sistem autonom modern.

Mihai Filip a mai spus: „Sahara are capacitatea de conştientizare situaţională înainte de a lovi o ţintă, înţelegând întregul context, adaptându-se şi reacţionând pe baza cunoştinţelor disponibile în sistem, ceea ce este un element de noutate absolută. Prin intermediul platformei noastre, se poate configura o misiune pe un laptop în doar 30 de secunde, după care 1.000 de rachete pot executa misiunea la viteză mare, fără nicio intervenţie sau costuri suplimentare”.

Datele tehnice comunicate de reprezentanţii companiei arată că este vorba despre o rachetă cu masă totală de aproximativ 50-55 kg, dintre care 10 kg reprezintă încărcătura utilă. Motorul turbojet furnizează o tracţiune de 310 newtoni, iar cele circa 20 kg de combustibil permit o autonomie estimată la aproximativ 200-250 km în versiunea actuală. Viteza proiectată poate atinge aproximativ 0,85 Mach. OVES Enterprise afirmă că programul este gândit ca o familie de produse, cu variante planificate pentru rază medie (500-600 km) şi rază lungă (900-1.100 km). În paralel, compania evocă posibilitatea integrării unor tehnologii suplimentare, precum radarul cu apertură sintetică (SAR), ceea ce ar extinde capabilităţile de operare în condiţii meteo dificile şi în scenarii de recunoaştere.

Compania estimează un preţ cuprins între 150.000 şi 350.000 de euro per unitate, semnificativ sub nivelurile asociate rachetelor de croazieră convenţionale. Dacă aceste valori vor fi confirmate în fazele de testare şi eventualele procese de certificare, implicaţiile sunt majore: raportul clasic dintre costul vectorului şi valoarea ţintei ar putea fi modificat, iar accesibilitatea capabilităţilor de lovire autonomă ar intra într-o nouă paradigmă economică. În aceeaşi logică, OVES Enterprise mizează pe tehnologii de fabricaţie rapidă, inclusiv imprimare 3D extinsă, cu obiectivul declarat al producerii integrale a unei rachete într-un interval de aproximativ 24 de ore.

Mihai Filip a precizat: „Lucrăm la o tehnologie care să permită imprimarea 3D a întregii rachete de croazieră. În prezent, imprimăm anumite componente, dar în câteva luni vom putea imprima 3D o întreagă rachetă în 24 de ore. Imaginaţi-vă o zonă de război unde poţi desfăşura 100 de imprimante pentru a produce 100 de rachete în 24 de ore; toată această tehnologie este deja aprobată în condiţii de luptă. Un avantaj major este preţul: în timp ce o rachetă convenţională poate costa 2 milioane de dolari, racheta noastră mică costă 150.000 de dolari. Sistemul este extrem de scalabil; am putea construi un milion de rachete pe noapte dacă am avea suficiente imprimante şi resurse, fără a fi nevoie de mulţi operatori. Racheta este imposibil de doborât prin ghidaj laser, având tehnologie anti-laser. Putem integra şi tehnologii precum SAR, ceea ce va face diferenţa între o ţară tehnologizată şi una care nu deţine astfel de sisteme. Prezentăm viitorul: un sistem inteligent, uşor de fabricat şi eficient”.

Investiţia realizată până în prezent depăşeşte un milion de euro, iar pentru fazele de optimizare şi testare este prevăzut un buget suplimentar de aproximativ două milioane de euro. Programul este dezvoltat de o echipă de aproximativ 25 de ingineri şi cercetători specializaţi în inteligenţă artificială, avionică, hardware şi sisteme de zbor. Calendarul anunţat indică o demonstraţie iniţială programată pentru mai 2026. Într-un domeniu în care validarea reală nu se face prin randări sau declaraţii, ci în poligon, sub standarde stricte, această etapă va reprezenta momentul de adevăr pentru proiect.

La evenimentul de prezentare au participat ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Secretarul General al Guvernului, directorul general al Romarm, oficiali ai Ministerului Apărării Naţionale şi reprezentanţi ai unor companii străine de armament.

Ştefan-Radu Oprea, Secretarul General al Guvernului, a spus: „Cred în potenţialul companiilor româneşti de dezvoltare în zona tehnologiilor avansate. Proiectul prezentat confirmă maturizarea unui ecosistem românesc de inovare care îmbină expertiza din IT, inteligenţă artificială şi industria aerospaţială, generând capabilităţi strategice dezvoltate local. Susţinerea acestor iniţiative este esenţială atât pentru competitivitatea economică, cât şi pentru consolidarea autonomiei tehnologice şi a profilului industrial al României în parteneriatele europene şi euroatlantice. Felicit echipa OVES Enterprise pentru performanţă şi pentru ambiţia de a duce inovaţia românească la următorul nivel. Îmi doresc ca proiectul să progreseze şi să îl văd industrializat în companiile din România”.

Irineu Darău, ministrul Economiei, a declarat: „Eu cred că orice investiţie şi orice colaborare trebuie realizate prin acte, nu neapărat prin vorbe. E bine să fim foarte deschişi şi să vedem care filială sau companie de stat este potrivită”.

Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm, a arătat: „Este un proiect foarte bun, pe care îl aşteptăm de mult timp în industria naţională de apărare. Am discutat cu cei de la OVES cu privire la dezvoltarea acestuia. Romarm este pregătită să le pună la dispoziţie facilităţile noastre pentru acest produs. Avem specialişti foarte buni pe rachete în zona Braşov. De aceea, le putem oferi un spaţiu la Tohani pentru dezvoltarea acestui tip de rachetă sau la Electromecanica Ploieşti”.

Sahara Autonomous System nu este doar despre o rachetă de croazieră cu AI, ci despre maturizarea unui segment industrial care ar putea repoziţiona România pe harta tehnologiilor critice. Dacă performanţele vor fi validate în testele oficiale, proiectul OVES Enterprise ar putea deveni un precedent semnificativ pentru integrarea competenţelor din IT, hardware şi inteligenţă artificială în produse de apărare dezvoltate local.