Studiu Epson: 80% dintre profesorii europeni se tem că inteligenţa artificială pătrunde în şcoli mai repede decât poate fi gestionată

Şcolile din Europa se confruntă cu dificultăţi majore în încercarea de a echilibra integrarea noilor tehnologii şi a inteligenţei artificiale cu metodele tradiţionale de predare, în condiţiile în care 80% dintre profesorii europeni se declară îngrijoraţi că instrumentele de inteligenţă artificială pătrund în sălile de clasă într-un ritm mai accelerat decât capacitatea instituţiilor de a gestiona acest proces, relevă cercetarea europeană „Educate to Empower 2026”, realizată de compania Epson.

Studiul semnalează o discrepanţă structurală între volumul de echipamente tehnologice implementate în procesul educaţional şi măsura în care acestea deservesc cerinţele didactice reale, Indicele european de echilibru în domeniul tehnologiei pentru învăţare obţinând un scor mediu de doar 5 puncte pe o scară de la 1 la 10. Evaluarea profesorilor a evidenţiat note modeste pe toate componentele esenţiale: echilibrul dintre ecranele individuale şi suportul pe hârtie a fost cotat cu 5, raportul dintre ecranele individuale şi cele comune a primit nota 5,3, în timp ce echilibrul dintre utilizarea inteligenţei artificiale şi judecata umană, dublată de supervizare şi metode tradiţionale, a fost notat cu 4,7 din 10. Totodată, 65% dintre cadrele didactice apreciază că în prezent se pune un accent disproporţionat pe AI.

Principala temere semnalată de cadrele didactice constă în faptul că recurgerea adolescenţilor la instrumentele generative de AI pentru elaborarea temelor determină renunţarea la gândirea critică, fenomen cu un impact negativ direct asupra procesului cognitiv. În acest context, 86% dintre profesori susţin că o dozare mai echilibrată între tehnologiile digitale şi instrumentele clasice de instruire ar conduce la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor. Pentru o predare eficientă, dascălii subliniază necesitatea combinării ecranelor cu materialele fizice tipărite, ceea ce impune acces continuu la echipamente de imprimare. De asemenea, 79% dintre profesori arată că folosirea unui ecran comun, precum un videoproiector sau un monitor de mari dimensiuni, generează un punct unic de concentrare pentru întreaga clasă, în timp ce 59% consideră că utilizarea exclusivă a ecranelor individuale reprezintă o sursă de distragere a atenţiei.

Aşteptările tinerilor indică însă o dependenţă accentuată de mediul digital: 79% dintre elevi afirmă că utilizează tehnologia în aproape toate aspectele vieţii cotidiene, 76% anticipează integrarea AI în învăţare, iar 58% se aşteaptă la o folosire extinsă a dispozitivelor în timpul orelor de curs. Deşi sistemele de învăţământ au răspuns cererii - 67% dintre administratorii IT confirmând că unităţile şcolare au introdus mai multă tehnologie în ultimul an -, alocările masive nu s-au reflectat în salturi de performanţă. Uniunea Europeană a direcţionat peste 23 de miliarde de euro în tehnologie educaţională şi dezvoltarea de competenţe digitale, însă datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) consemnează o scădere semnificativă a rezultatelor globale la matematică şi lectură.

Cauza principală identificată de specialişti constă în orientarea deficitară a resurselor: 76% dintre profesori şi 81% dintre administratorii IT din şcoli sunt de acord că investiţiile s-au concentrat pe simpla achiziţie de dispozitive, fără o strategie privind utilizarea lor pedagogică. În loc de respingerea inovaţiei, 81% dintre cadrele didactice şi 87% dintre responsabilii IT susţin recalibrarea metodelor didactice, astfel încât mediul digital să se îmbine cu resursele fizice tradiţionale, studiul individual să alterneze cu activitatea de grup, iar judecata umană să coopereze cu algoritmii inteligenţei artificiale.

„Sprijinind elevii şi profesorii să colaboreze în spaţii de învăţare imersivă, folosind tehnologii precum proiecţia alături de AI, putem face învăţarea mai captivantă şi colaborativă, ajutând în acelaşi timp elevii să-şi dezvolte competenţele de care vor avea nevoie pentru un viitor dominat de AI”, afirmă dr. Sarah Henkelmann-Hillebrand, coordonatoarea departamentului pentru educaţie din cadrul Epson Europe.

Reprezentanta companiei a subliniat necesitatea unei mutaţii fundamentale în politicile publice din educaţie:

„Reducerea decalajului de echilibru în domeniul tehnologiei pentru învăţare necesită o schimbare de mentalitate. Sistemele de învăţământ trebuie să depăşească simpla adoptare a tehnologiei şi să se concentreze, în schimb, pe modul în care aceasta este utilizată. Asta înseamnă să ne concentrăm pe rezultatele învăţării, să reechilibrăm instrumentele digitale şi fizice, să creăm experienţe de clasă mai colaborative şi să stabilim o guvernanţă clară pentru tehnologiile emergente precum AI. Înseamnă, de asemenea, să investim în tehnologie care sprijină o predare eficientă, nu doar în mai multe dispozitive. Viitorul educaţiei nu înseamnă mai multă tehnologie. Înseamnă un echilibru mai bun”.

Cercetarea a fost realizată de compania Focaldata în lunile iulie şi august 2026, pe un eşantion de 3.360 de persoane din Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Spania şi Polonia, prin intermediul a patru sondaje independente online: 1.227 de profesori fără atribuţii IT, 1.219 elevi cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani, 611 profesori stagiari sau recent calificaţi şi 303 administratori IT şi decidenţi tehnologici din unităţile de învăţământ, fără aplicarea unor ponderări statistice. Deşi România nu a fost inclusă direct în această etapă de analiză, rezultatele sunt direct relevante pentru familiile şi elevii români din diaspora, cinci dintre cele şase ţări investigate găzduind cele mai mari comunităţi de cetăţeni români ai căror copii frecventează şcolile de stat din aceste sisteme educaţionale.