Studiu: Gheţarii Groenlandei produc de patru ori mai multe aisberguri decât acum 25 de ani

Schimbările climatice accelerează destabilizarea gheţarilor din Groenlanda, care eliberează în prezent de patru ori mai multe aisberguri decât la începutul anilor 2000, potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică Nature şi realizat de cercetători ai Universităţii Tehnice din Danemarca (DTU), relatează AFP. Cercetarea evidenţiază faptul că efectele acestui fenomen nu se limitează la regiunea arctică, ci au implicaţii directe asupra ecosistemelor marine şi asupra siguranţei transportului maritim în Atlanticul de Nord.

• Legătură directă între încălzirea climei şi formarea aisbergurilor

Potrivit autorilor studiului, schimbările observate la nivelul gheţarilor groenlandezi sunt strâns legate de evoluţia climei. „Rezultatele noastre indică o legătură directă, indusă de climă, între schimbările la suprafaţa gheţarilor, intensificarea deplasării aisbergurilor şi creşterea disponibilităţii substraturilor dure pe fundul mării”, arată cercetarea publicată în Nature. Fenomenul de desprindere a blocurilor de gheaţă din gheţari, cunoscut sub denumirea de „calving”, s-a accelerat semnificativ în ultimele decenii, pe măsură ce temperaturile din regiunea arctică cresc într-un ritm mai rapid decât media globală.

• Explozie a numărului de aisberguri în Strâmtoarea Fram

Conform datelor prezentate de Universitatea Tehnică din Danemarca, marii gheţari din nord-estul Groenlandei şi-au pierdut o parte importantă din stabilitate în ultimele decenii.

„Ştim deja, datorită măsurătorilor şi observaţiilor satelitare, că marii gheţari din nord-estul Groenlandei au pierdut din stabilitate pe parcursul ultimelor decenii”, a declarat cercetătorul Shfaqat Abbas Khan, unul dintre autorii studiului. Potrivit comunicatului DTU, în Strâmtoarea Fram - principalul coridor maritim dintre Groenlanda şi arhipelagul norvegian Svalbard - numărul aisbergurilor observate s-a multiplicat de patru ori după anul 2000. De asemenea, proporţia grupurilor formate din cel puţin cinci aisberguri individuale, provenite atât din Groenlanda, cât şi din sectorul arctic al Rusiei, a crescut cu aproximativ 4,5% pe deceniu de la începutul secolului XXI.

• Impact asupra ecosistemelor marine

Cercetătorii atrag atenţia că efectele desprinderii accelerate a aisbergurilor depăşesc problema creşterii nivelului mărilor. Potrivit studiului, aisbergurile transportă cantităţi importante de roci şi sedimente pe distanţe de sute de kilometri înainte de a se topi. Aceste materiale ajung pe fundul oceanului şi pot modifica structura habitatelor marine şi distribuţia speciilor. „Consecinţele nu se limitează doar la creşterea nivelului mării, ci afectează direct şi ecosistemele de pe fundul mării, situate departe de gheţari”, a subliniat Shfaqat Abbas Khan. Autorii studiului consideră că aceste modificări pot influenţa lanţurile trofice marine şi biodiversitatea din zone aflate la mare distanţă de sursa aisbergurilor.

• Noi provocări pentru navigaţia în Arctica

Potrivit cercetătorilor, creşterea numărului de aisberguri coincide cu deschiderea treptată a unor noi rute maritime în regiunile arctice, pe fondul reducerii suprafeţei banchizei. Această evoluţie creează oportunităţi comerciale pentru transportul maritim, însă sporeşte şi riscurile de navigaţie. Navele care utilizează coridoarele din Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic ar putea întâlni mai frecvent aisberguri pe traseele lor, ceea ce impune sisteme de monitorizare şi avertizare tot mai performante.

• Arctica, unul dintre cele mai afectate teritorii de încălzirea globală

Potrivit numeroaselor studii climatice publicate în ultimii ani, Arctica se încălzeşte de aproximativ trei până la patru ori mai rapid decât media globală. Această amplificare a încălzirii favorizează topirea gheţarilor, reducerea stratului de gheaţă marină şi modificări majore ale ecosistemelor polare. Noul studiu publicat în Nature oferă dovezi suplimentare că destabilizarea gheţarilor groenlandezi produce efecte care se propagă mult dincolo de regiunea arctică, influenţând atât mediul marin, cât şi activităţile economice dependente de transportul naval.