TradeVille: Aprilie - evoluţii majoritar pozitive pe pieţele globale

Pieţele globale au înregistrat evoluţii predominant pozitive în aprilie, cu creşteri puternice în SUA şi reveniri în Europa şi Asia, susţinute de rezultate corporative solide şi de îmbunătăţirea sentimentului investiţional. Sectorul tehnologic a fost principalul motor al creşterilor, în timp ce datele macro au rămas mixte, cu inflaţie încă ridicată şi politici monetare prudente din partea băncilor centrale, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

În Asia, revenirea a fost inegală, cu performanţe foarte bune în Coreea de Sud şi Japonia, dar cu China încă fragilă din punct de vedere al cererii interne. Pe pieţele de active, Bitcoin a continuat recuperarea, susţinut de fluxuri instituţionale, iar petrolul a rămas extrem de volatil pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, în timp ce aurul a avut o evoluţie uşor negativă. La nivel local, BVB a înregistrat o creştere moderată, într-un context politic intern tensionat.

- Bursele internaţionale

- SUA - noi maxime istorice

Luna aprilie a adus creşteri puternice pe pieţele de acţiuni din SUA, atât S&P 500, cât şi Nasdaq atingând noi maxime istorice, susţinute în principal de raportările pozitive ale companiilor mari. Performanţa de la începutul lunii: S&P 500 +10,42%, Nasdaq 100 +15,29%, Dow Jones +7,14% şi Russell 2000 +12,44%. Sectorul Tehnologia Informaţiei este cel mai performant sector din S&P 500 în luna aprilie, cu o creştere de 18%, la polul opus situându-se sectorul de Energie, cu o depreciere de 4%.

În luna aprilie a debutat un nou sezon de raportări trimestriale. Conform FactSet, 84% dintre companiile din S&P 500 care au raportat rezultatele pentru primul trimestru din 2026 au depăşit estimările de profit pe acţiune, peste mediile de 5 şi 10 ani. Creşterea agregată a profitului pentru primele trei luni din 2026 este de 27,1%. Pe partea de venituri, 81% dintre companii au depăşit aşteptările, creşterea acestora fiind de 11,1%.

Acţiunile mega-cap au înregistrat creşteri semnificative în aprilie: Alphabet +33,8%, Amazon +27%, Nvidia +14,43%, Microsoft +10,16%, Meta Platforms +6,95%, Apple +6,92% şi Tesla +2,66%, trei dintre acestea înregistrând noi maxime istorice: Alphabet, Nvidia şi Amazon. Şase companii din grupul „Mag 7” au raportat rezultate financiare în general în linie sau peste aşteptările analiştilor.

Datele economice din aprilie au fost mixte. Piaţa muncii rămâne relativ stabilă, cu creşteri ale angajărilor, deşi în ritm moderat. Rata şomajului a scăzut la 4,3%, dar participarea la forţa de muncă a coborât la cel mai redus nivel din 2021. Activitatea economică s-a îmbunătăţit în aprilie, indicele Flash Composite PMI atingând un maxim al ultimelor trei luni, 52, şi depăşind estimarea de consens de 50,6. PMI-ul din producţie a urcat la 54, cel mai ridicat nivel din ultimele 47 de luni şi mult peste prognoza de 52,9. Şi PMI-ul din servicii a crescut, ajungând la 51,3, un maxim al ultimelor două luni, uşor peste aşteptările de 51.

Vânzările retail din SUA au crescut cu 1,7% în martie, cea mai puternică creştere lunară din începutul lui 2023. Sentimentul consumatorilor de la Universitatea din Michigan a scăzut, în timp ce aşteptările de inflaţie pe un an au urcat la 4,7%, de la 3,8% în martie.

Pe 29 aprilie 2026, Rezerva Federală a menţinut dobânda de politică monetară la 3,75% pentru a treia şedinţă consecutivă din acest an, conform aşteptărilor, dar decizia a venit cu cel mai ridicat nivel de dezacord din 1992, voturile FOMC fiind împărţite 8 la 4.

• Europa - indicii, din nou pe creştere

Principalii indici europeni au revenit pe creştere în luna aprilie, după corecţiile semnificative din martie, cu aprecieri de 1,5% pentru FTSE All-Share (UK), 3,8% pentru CAC 40 (Franţa) şi 7,1% pentru DAX (Germania) şi FTSE MIB (Italia), după şedinţele BCE şi Bank of England, care au menţinut ratele dobânzilor şi au calmat temerile privind o reacţie monetară agresivă la şocul energetic. Inflaţia anuală din zona euro a urcat la 3% în aprilie 2026, de la 2,6% în martie, peste aşteptările pieţei, de 2,9%. Aceasta reprezintă cea mai ridicată dobândă din septembrie 2023, depăşind ţinta BCE de 2%, pe fondul creşterii costurilor energiei cu 10,9%, influenţate de conflictul din Orientul Mijlociu. Restul componentelor au fost mai temperate: serviciile au scăzut uşor la 3% (de la 3,2%), alimentele/alcoolul/tutunul au crescut la 2,5% (de la 2,4%), iar bunurile industriale neenergetice au urcat la 0,8% (de la 0,5%). Inflaţia de bază (excluzând energia, alimentele, alcoolul şi tutunul) a coborât la 2,2%, de la 2,3%.

La nivel de ţări, cea mai ridicată rată a inflaţiei din zona euro a fost în Bulgaria, la 6,2%, urmată de Croaţia (5,4%), Luxemburg (5,2%) şi Lituania (4,9%). Italia a înregistrat o creştere semnificativă, de la 1,6% la 2,9% într-o singură lună, în principal din cauza efectelor din sectorul energetic, în timp ce Germania (2,9% vs 2,8%) şi Spania (3,5% vs 3,4%) au avut o creştere moderată.

Banca Centrală Europeană a menţinut ratele dobânzii neschimbate la şedinţa din aprilie 2026. Dobânda principală de refinanţare rămâne la 2,15%, facilitatea de depozit la 2%, iar dobânda marginală de creditare la 2,4%. Factorii de decizie au subliniat incertitudinea ridicată generată de conflictul din Orientul Mijlociu, cu riscuri de majorare a inflaţiei şi de încetinire a creşterii economice, dar au menţinut o abordare prudentă fără a pre-angaja o traiectorie precisă a ratelor.

Datele publicate în luna aprilie au arătat că, în martie 2026, rata şomajului ajustată sezonier în zona euro a fost de 6,2%, în uşoară scădere de la 6,3% în februarie 2026. Rata şomajului în UE a rămas stabilă la 6%. PIB-ul zonei euro şi al UE a încetinit în primul trimestru din 2026, crescând cu 0,1% faţă de 0,2% în ultimul trimestru din 2025, sub consensul de +0,2%. În termeni anuali, creşterea a încetinit la 0,8% în zona euro şi 1% în UE, de la 1,3%, respectiv 1,4% în trimestrul anterior.

La nivel naţional, diferenţele rămân semnificative, fără schimbări de direcţie faţă de estimările anterioare în ceea ce priveşte PIB. Malta (+2,1%) a înregistrat cea mai puternică creştere trimestrială, urmată de Lituania (+1,7%) şi de Croaţia şi Cipru (ambele +1,4%). La polul opus, Irlanda a consemnat cea mai abruptă contracţie (-3,8%), în timp ce România (-1,9%) continuă să se afle în teritoriu negativ. Scăderi marginale au fost raportate şi în Estonia şi Luxemburg (ambele -0,1%). La nivel naţional, Finlanda (+0,9%) a înregistrat cea mai puternică expansiune, în timp ce Irlanda (-2%) şi Suedia (-0,2%) au rămas în teritoriu negativ.

• Asia - investitori prudenţi

Pieţele din Asia au trecut în martie 2026 de la entuziasmul din primele două luni la o fază mult mai prudentă, pe fondul şocului energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu şi al creşterii aversiunii la risc. În Japonia, indicele Nikkei 225 a recuperat puternic în luna aprilie, închizând în jurul a 59.285 de puncte, cu un avans lunar de 10,74%, după corecţia de peste -11% din martie. Revenirea a fost susţinută de apetitul mai ridicat pentru acţiunile din tehnologie şi AI, dar contextul a rămas prudent, pe fondul yenului slab, al preţului ridicat al petrolului şi al presiunilor inflaţioniste. Din punct de vedere macro, semnalele au rămas mixte: producţia industrială a Japoniei a scăzut cu 0,5% în martie, faţă de februarie, în timp ce autorităţile estimaseră o scădere de 0,7% pentru aprilie; în acelaşi timp, inflaţia de bază din Tokyo a încetinit la 1,5% anual în aprilie, sub ţinta BOJ, de 2%, în timp ce indicatorul care exclude alimentele proaspete şi combustibilul a coborât la 1,9%.

În Hong Kong, sentimentul s-a îmbunătăţit moderat, dar a rămas sensibil la evoluţia sectorului tech şi la datele din China. Hang Seng a închis luna la 25.776 puncte, în creştere cu 3,99%, în timp ce Hang Seng Tech a avansat cu 3,86%.

În Coreea de Sud, indicele Kospi a avut una dintre cele mai puternice reveniri din regiune, închizând luna în jurul a 6.599 de puncte, cu un avans lunar de 25,04%, susţinut de companiile din zona semiconductorilor şi AI, după pierderea de 19,1% înregistrată în martie.

Activitatea manufacturieră în China a rămas în teritoriu de expansiune în luna aprilie, dar ritmul s-a temperat uşor: indicele PMI manufacturier calculat de Biroul Naţional de Statistică a coborât la 50,3 puncte, de la 50,4 în martie, rămânând totuşi peste pragul de 50 care separă expansiunea de contracţie şi peste estimările analiştilor, de 50,1. Producţia a accelerat marginal, la 51,5 puncte, de la 51,4 în martie, în timp ce comenzile noi au coborât la 50,6, de la 51,6, semn că cererea internă rămâne mai fragilă decât cererea externă. În acelaşi timp, comenzile noi pentru export au urcat la 50,3, de la 49,1 în martie, revenind în teritoriu de expansiune şi atingând cel mai ridicat nivel din aprilie 2024, pe fondul comenzilor accelerate ale cumpărătorilor externi, care au încercat să îşi refacă stocurile înainte că războiul din Orientul Mijlociu să împingă costurile şi mai sus. Totuşi, perspectiva rămâne prudentă: PMI-ul non-manufacturier a coborât la 49,4, de la 50,1, iar presiunile de cost au rămas ridicate, sub-indicele preţurilor de achiziţie pentru principalele materii prime, scăzând doar marginal la 63,7, de la 63,9 în martie, în timp ce indicele preţurilor de producţie a coborât la 55,1, de la 55,4, ceea ce sugerează că firmele continuă să se confrunte cu costuri ridicate şi cu o capacitate limitată de a transfera integral aceste costuri către clienţi.

În Coreea de Sud, sectorul manufacturier a continuat să fie susţinut de cererea externă, în special pentru semiconductori şi produse asociate infrastructurii AI. În luna aprilie, exporturile totale au crescut cu 48% anual (YoY), peste estimarea analiştilor, de 45,3%, marcând a 11-a luna consecutivă de avans, după o creştere revizuită de 49,2% în martie. Valoarea exporturilor a ajuns la 85,89 miliarde de dolari, al doilea cel mai ridicat nivel lunar după recordul din martie, de 86,6 miliarde de dolari. Exporturile de semiconductori au urcat cu 173,5% YoY, la 31,90 miliarde de dolari, depăşind pragul de 30 de miliarde de dolari pentru a doua lună consecutivă, pe fondul cererii ridicate pentru servere AI şi al creşterii preţurilor la cipurile de memorie.

În ceea ce priveşte inflaţia din China, cele mai recente date oficiale publicate în aprilie arată că presiunile deflaţioniste din industrie s-au temperat semnificativ, pe fondul scumpirii energiei şi al creşterii costurilor de producţie. Indicele preţurilor de consum (CPI) a crescut cu 1% YoY în martie, după +1,3% în februarie, dar a scăzut cu 0,7% lunar, în timp ce indicele preţurilor de producţie (PPI) a urcat cu 0,5% YoY, de la -0,9% în februarie, marcând prima creştere anuală după 41 de luni consecutive de scădere. În paralel, autorităţile au continuat să ajusteze preţurile reglementate ale carburanţilor: pe 7 aprilie, plafonul preţurilor benzinei şi motorinei a fost majorat cu 420 yuani/tonă, respectiv 400 de yuani/tonă, însă creşterea a fost limitată la aproximativ jumătate din nivelul care ar fi rezultat din formula standard, pentru a reduce impactul asupra consumatorilor. Ulterior, după retragerea parţială a preţurilor internaţionale ale petrolului de la maxime, China a redus pe 21 aprilie plafoanele pentru benzină şi motorină cu 555 de yuani/tonă, respectiv 530 de yuani/tonă. Chiar şi aşa, riscul de inflaţie importată rămâne relevant, în condiţiile în care Banca Mondială estimează o creştere cu 24% a preţurilor energiei în 2026, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, iar consilierul PBOC Huang Yiping a avertizat că autorităţile trebuie să echilibreze presiunile inflaţioniste cu riscurile la adresa creşterii economice.

• Bitcoin - cea mai bună evoluţie lunară din ultimul an

După consolidarea din luna martie 2026, Bitcoin a intrat în luna aprilie într-un context marcat de negocieri privind încetarea focului în conflictul militar dintre SUA, Israel şi Iran, precum şi de semnale macroeconomice mai favorabile legate de decizia Fed. Pe parcursul lunii, criptomoneda a ieşit din canalul lateral format în martie, situându-se pe un trend ascendent, notează TradeVille. Astfel, Bitcoin a închis luna la 76.310 dolari, ceea ce reprezintă o creştere de 11,8%, marcând a două lună consecutivă de creşteri şi cea mai bună evoluţie lunară din ultimul an, rămânând totuşi cu 38% sub maximul istoric de 125.100 de dolari atins în octombrie 2025. Raliul din aprilie vine după cinci luni consecutive de scăderi pentru Bitcoin, semnalând o posibilă perioadă de revenire pentru investitorii cripto. Totuşi, randamentul lunar a fost uşor sub media istorică a lunii aprilie pentru Bitcoin, de 12,98%. În primele zile, preţul a oscilat în jurul intervalului de 68.000-70.000 de dolari, iar raliul s-a accelerat spre mijlocul lunii, pe fondul anunţurilor privind extinderea armistiţiului şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz. În a doua jumătate a lunii, sentimentul pozitiv din jurul conferinţei Bitcoin 2026 a contribuit la atingerea maximului lunar de 79.490 dolari pe 27 aprilie. Spre finalul lunii, în contextul deciziei Fed din 28-29 aprilie, Bitcoin a pierdut din elan şi s-a stabilizat în zona de 76.000 de dolari.

ETF-urile spot pe Bitcoin din SUA au atras intrări nete de 2,44 miliarde de dolari în aprilie 2026, aproape dublu faţă de martie, marcând cea mai bună lună din acest an pentru fluxurile către fondurile BTC. Cererea a fost concentrată în special în iShares Bitcoin Trust al BlackRock, care a atras 1,71 miliarde de dolari, respectiv aproximativ 70% din total, în timp ce activele administrate de ETF-urile spot pe Bitcoin au depăşit 102 miliarde de dolari, echivalentul a circa 6,5% din capitalizarea Bitcoin. Elanul a fost susţinut de o serie de opt zile consecutive de intrări, între 14 şi 23 aprilie, când ETF-urile au atras 2,1 miliarde de dolari (86% din totalul lunii), iar Bitcoin a urcat de la 74.000 la 79.500 dolari. În paralel, Strategy a cumpărat Bitcoin de aproximativ 4,1 miliarde de dolari, ducându-şi deţinerile la peste 818.000 BTC. Deşi finalul lunii a adus ieşiri temporare înaintea şedinţei Fed, luna aprilie s-a încheiat cu fluxuri nete pozitive solide, sugerând că cererea instituţională rămâne un factor important pentru structura pieţei Bitcoin.

La nivel de fundamente, aprilie a adus semnale pozitive pentru ecosistemul cripto. În cadrul conferinţei Bitcoin 2026 de la Las Vegas (27-29 aprilie), preşedintele SEC Paul Atkins a subliniat o schimbare majoră de politică pro-cripto, anunţând clarificări privind clasificarea activelor digitale şi colaborarea strânsă cu CFTC, precum şi progrese privind un cadru legislativ mai clar. Pe de altă parte, întârzierile persistente în adoptarea Clarity Act în Senat au menţinut o anumită prudenţă în rândul investitorilor.

• Aurul - sub presiune

După corecţia puternică din martie, aurul a rămas sub presiune şi în aprilie, dar scăderea s-a temperat faţă de luna anterioară. Aurul spot a încheiat luna în zona de 4.618 dolari/uncie, cu o scădere de peste 1% pe ansamblul lunii, marcând a doua lună consecutivă de declin, după scăderea amplă din martie. În timpul lunii, preţul a oscilat între un minim de aproximativ 4.528 dolari/uncie şi un vârf de aproape 4.799 dolari/uncie, pe fondul alternanţei dintre cererea de active de refugiu şi presiunile venite dinspre dobânzile ridicate. În prima parte a lunii aprilie, aurul a avut o evoluţie volatilă, susţinut temporar de tensiunile din Orientul Mijlociu şi de incertitudinile privind situaţia SUA-Iran, dar limitat de dolarul mai ferm şi de aşteptările ca Fed să menţină dobânzile ridicate pentru mai mult timp. Pe 15 aprilie, aurul a atins cel mai ridicat nivel din ultima lună, dar a pierdut ulterior teren, în condiţiile în care investitorii au reevaluat riscurile geopolitice şi traiectoria dobânzilor. În a doua jumătate a lunii, presiunea asupra aurului s-a accentuat, pe fondul inflaţiei alimentate de preţurile mari ale energiei şi al reducerii aşteptărilor privind tăierile de dobândă. Spre finalul lunii, metalul preţios a recuperat parţial, susţinut de un dolar mai slab şi de temperarea petrolului, însă nu suficient pentru a evita o nouă scădere lunară. Contractele futures pe aur au încheiat luna aprilie la 4.614 dolari/uncie, în scădere cu 0,71%, în timp ce argintul futures a pierdut 1,55%, ajungând la 73,53 dolari/uncie.

• Petrol - volatilitate ridicată

Luna aprilie 2026 a fost marcată de o volatilitate ridicată pe piaţa petrolului, însă fără repetarea raliului spectaculos din martie. Ţiţeiul Brent a rămas susţinut de blocajele persistente din Strâmtoarea Ormuz şi de riscul unei perturbări prelungite a ofertei din Orientul Mijlociu, dar a reacţionat puternic şi la semnalele de detensionare. În cursul lunii, cotaţia ţiţeiului Brent a coborât până la 86,09 dolari/baril în şedinţa din 17 aprilie, după ce Iranul a transmis că Strâmtoarea Ormuz rămâne deschisă pentru nave comerciale, dar a urcat ulterior până la 126,41 dolari/baril pe 30 aprilie, cel mai ridicat nivel din martie 2022. La finalul lunii aprilie, contractul Brent cu livrare în iunie a închis la 114,01 dolari/baril, în scădere cu 3,41% în şedinţa din 30 aprilie, după atingerea maximului intraday, de 126,41 dolari/baril, în timp ce contractul mai lichid cu livrare în iulie a închis la 110,88 dolari/baril, în creştere uşoară, cu 0,4%. Cotaţia petrolului WTI a închis aceeaşi şedinţă la 105,07 dolari/baril, după ce atinsese anterior 110,93 dolari/baril, cel mai ridicat nivel din 7 aprilie. În prima parte a lunii, preţul petrolului a scăzut puternic pe fondul speranţelor privind reluarea negocierilor SUA-Iran şi redeschiderea parţială a fluxurilor prin Ormuz. Pe 17 aprilie, Brent a coborât cu aproximativ 9%, la 90,38 dolari/baril, după ce atinsese un minim intraday de 86,09 dolari/baril, iar WTI a scăzut cu 11,45%, la 83,85 dolari/baril. Ulterior, volatilitatea a revenit, iar pe 20 aprilie Brent a urcat cu 5,64%, la 95,48 dolari/baril, după reaprinderea tensiunilor în jurul Strâmtorii Ormuz.

În a doua jumătate a lunii, preţul a reintrat pe un trend ascendent, pe fondul blocării negocierilor SUA-Iran şi al menţinerii restricţiilor asupra transporturilor prin Ormuz. Pe 27 aprilie, Brent a închis la 108,23 dolari/baril, după un avans de 2,8%, iar pe 29 aprilie a urcat la 118,03 dolari/baril, cel mai ridicat nivel de la finalul lunii martie, după o creştere de 6,1% într-o singură şedinţă. Analiştii au indicat că peste 50 de miliarde de dolari din oferta de petrol fusese pierdută de la începutul războiului din Iran, potrivit calculelor acestora de la jumătatea lunii aprilie, ceea ce a menţinut piaţa extrem de sensibilă la orice informaţie legată de rutele de transport şi de negocieri.

• BVB: BET, aproape de maxim istoric

În luna aprilie, indicele de referinţă al Bursei de la Bucureşti, BET, s-a apropiat de maximul istoric din luna februarie, depăşind 29.600 de puncte, însă a încheiat luna la valoarea de 28.200 de puncte, cu o apreciere de 1,71%, pe fondul tensiunilor din planul politic. Din componenţa indicelui BET, cele mai mari creşteri le-au înregistrat în luna aprilie acţiunile Premier Energy (+9,84%), TTS (+9,45%) şi Hidroelectrica (+6,94%). La polul opus, cele mai mari scăderi sunt afişate de Aquila Part Prod Com (-14,85%), Cris-Tim Family Holding (-9,46%) şi Electrica (-5,44%).

Ministerul Finanţelor a atras peste 1,9 miliarde de lei (379 milioane de euro) prin emisiunea de titluri de stat Fidelis din luna aprilie, cea mai mare valoare din acest an. Oferta s-a derulat în perioada 14 - 21 aprilie şi titlurile de stat Fidelis emise au debutat la tranzacţionare în dată de 27 aprilie 2026.

La finalul lunii aprilie a început un nou sezon de raportări şi la BVB, cu raportările financiare ale OMV Petrom, BRD şi Erste Group Bank.

OMV Petrom a încheiat primul trimestru din 2026 cu venituri de 9,57 miliarde de lei, cu 7% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2025, şi un profit net de aproximativ 1 miliard de lei, cu 4% sub cel raportat în primul trimestru din 2025, ca urmare a creşterii preţului barilului de petrol, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Grupul BRD a înregistrat, în trimestrul întâi din 2026, un profit în creştere anuală cu 5,5% şi venituri stabile, într-un context economic şi geopolitic dificil. Activitatea comercială a rămas solidă, susţinută de avansul creditării în ambele segmente principale.

Erste Group a raportat un profit net de 879 milioane de euro, în creştere cu 18%, pe fondul avansului veniturilor şi al consolidării Erste Bank Polska. Veniturile operaţionale au urcat cu 40,5%, la 3,94 miliarde de euro, venitul net din dobânzi - cu 42,8%, la 2,67 miliarde de euro.

În şedinţa din 7 aprilie, BNR a menţinut dobânda de referinţă la 6,5%, în contextul incertitudinilor generate de evoluţiile recente din economie.

• Perspective

În luna mai continuă sezonul de raportări financiare în SUA, cele mai aşteptate rezultate fiind cele ale Nvidia, pe data de 20 mai. Pe 15 mai se încheie mandatul de guvernator Fed al lui Jerome Powell, fiind aşteptată confirmarea de către Senat a deciziei de nominalizare a lui Kevin Warsh. Totuşi, Powell a indicat că intenţionează să rămână şi după instalarea succesorului său, până la finalizarea investigaţiei privind renovările, mandatul său expirând în ianuarie 2028.

În scenariul de bază, BCE va livra o singură majorare de dobândă în 2026, ca măsură de precauţie. În contrast, analiştii anticipează că BCE va menţine dobânzile neschimbate, argumentând că banca centrală se poziţionează dintr-o poziţie relativ bună: inflaţia a fost aproape de ţintă în ultimii doi ani şi aşteptările inflaţioniste rămân bine ancorate. Inflaţia ar urma să rămână ridicată în luna mai, în jurul nivelului de 3%, similar cu aprilie, cu un posibil vârf de aproximativ 3,1% în al doilea trimestru din 2026, înainte de o temperare treptată în a doua parte a anului. Riscurile rămân orientate în sus dacă preţurile energiei nu scad conform aşteptărilor, în timp ce creşterea economică din zona euro ar putea rămâne modestă în al doilea trimestru, cu un avans trimestrial estimat între 0% şi 0,3%.

China intră în luna mai cu un tablou mixt: creşterea PIB de 5% YoY din primul trimestru arată că economia rămâne aproape de partea superioară a ţintei oficiale de 4,5%-5%, dar datele de activitate semnalează o dinamică mai fragilă. PMI-ul manufacturier oficial a rămas în expansiune în aprilie, la 50,3, susţinut mai ales de comenzile externe, în timp ce PMI-ul non-manufacturier a coborât la 49,4, indicând presiune pe servicii şi construcţii. Pentru luna mai, perspectiva rămâne prudentă: exporturile şi producţia industrială pot continuă să susţină economia, dar cererea internă slabă, şomajul mai ridicat, presiunile de cost generate de energie şi riscurile din lanţurile de aprovizionare pot limita ritmul de creştere. În acest context, autorităţile ar putea rămâne concentrate pe măsuri ţintite pentru consum, energie, tehnologie şi sectoare strategice, mai degrabă decât pe un stimul generalizat.

Participanţii din piaţa cripto îşi îndreaptă acum atenţia către luna mai, care a adus istoric randamente medii de 7,78%. Piaţa rămâne împărţită în privinţa direcţiei Bitcoin pe termen scurt: CryptoQuant avertizează că raliul din aprilie a fost susţinut mai ales de activitatea speculativă din futures, nu de acumulări spot solide, ceea ce poate creşte riscul unei corecţii, în timp ce Crypto Fear&Greed Index rămâne în zona de „Fear”. Totuşi, unii analişti văd în continuare potenţial pentru o revenire spre 100.000 de dolari, chiar şi fără un catalizator nou. Pentru moment, zona de 78.000 de dolari rămâne un nivel-cheie, iar rezistenţa de 84.000 de dolari este urmărită atent de traderi.

Perspectivele pentru preţul petrolului Brent rămân divergente pentru luna mai 2026, fiind dependente aproape integral de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu şi de situaţia din Strâmtoarea Ormuz. În scenariul de bază, Barclays estimează un preţ mediu al Brent de 100 de dolari/baril în 2026, dar avertizează că, dacă perturbarea fluxurilor prin Ormuz se prelungeşte până la finalul lunii mai, preţurile forward pentru 2026 s-ar putea reevalua spre 110 dolari/baril. În acelaşi timp, Goldman Sachs estimează că stocurile globale de petrol ar putea coborî de la 101 zile de cerere globală la 98 zile până la finalul lunii mai, ceea ce menţine presiunea pe ofertă.

Perspectivele asupra aurului rămân mixte pentru luna mai 2026: pe termen scurt, metalul rămâne vulnerabil la aprecierea dolarului, petrolul ridicat şi reducerea aşteptărilor privind tăierile de dobândă, în condiţiile în care pieţele au început chiar să ia în calcul riscul unei majorări din partea Fed până în martie 2027. Totuşi, pe termen mediu şi lung, imaginea de ansamblu rămâne susţinută de riscurile geopolitice şi de cererea structurală, inclusiv din partea băncilor centrale, care au cumpărat net 244 de tone de aur în primul trimestru din 2026, în timp ce ETF-urile pe aur au atras 62 de tone. Estimările rămân foarte diverse: Goldman Sachs menţine ţinta de 5.400 de dolari/uncie pentru final de 2026, UBS vede 6.200 de dolari/uncie pentru iunie/septembrie şi un interval de scenarii între 4.600-7.200 dolari/uncie, iar JPMorgan estimează 6.300 dolari/uncie la final de 2026, ceea ce sugerează volatilitate ridicată, dar un bias structural pozitiv.

La BVB, raportările financiare aferente primului trimestru continuă şi în luna mai, într-un context politic tensionat. Pe data de 5 mai a fost votată în Parlament moţiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan.

BNR va susţine următoarea şedinţa de politică monetară în data de 15 mai.