TradeVille: TTS navighează pe ape învolburate

Piaţa transportului pe Dunăre se află la minime istorice, într-un ”buyers market” cu tarife scăzute şi presiune pe vânzări, conform declaraţiilor făcute recent, la evenimentul Quarterly Report, de domnul Gabriel Ţecheră, director pentru Guvernanţă Corporativă şi Relaţia cu Investitorii în cadrul Transport Trade Services SA (TTS). Cu toate acestea, domnia sa a semnalat o posibilă stabilizare în semestrul al doilea şi a subliniat creşterea continuă pe segmentul de distribuţie. Deşi TTS a raportat pierderi, reacţia pieţei a fost pozitivă, datorită comunicării eficiente şi reducerilor de costuri, iar Decirom a înregistrat un trimestru record, ), potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

Transport Trade Services este o companie de logistică integrată şi unul dintre cei mai mari transportatori de mărfuri din bazinul Dunării. Grupul deţine cea mai mare flotă fluvială din România, cu o capacitate combinată de peste 800.000 de tone şi include opt macarale plutitoare, precum şi terminalele portuare proprii în şapte locaţii dunărene şi în Portul Constanţa. Activitatea TTS se desfăşoară pe trei segmente principale: expediţie internaţională de mărfuri (în special produse agricole, minerale şi produse chimice); transport fluvial, prin flota proprie şi servicii integrate mulţi-modale; operare portuară, desfăşurată în terminale proprii, inclusiv prin compania Decirom, integrată în grup.

Fondată în 1997 de Alexandru-Mircea Mihăilescu, compania are sediul central în Bucureşti şi operează prin subsidiare şi afiliaţi în mai multe oraşe din România, precum Constanţa, Galaţi, Brăila, Cernavodă, Olteniţa, Giurgiu, Bechet, Drobeta Turnu Severin şi Fajsz. La 28.08.2024, fondatorul şi preşedintele Consiliului de Administraţiei al TTS, Mihăilescu Alexandru Mircea, avea o deţinere de 25,3% din capitalul social, în timp ce acţionarii persoane juridice controlau aproximativ 46%. Restul de 28,6% din acţiunile companiei se aflau în posesia persoanelor fizice. Din acţionariatul companiei mai fac parte nume importante, precum NN Group NV, Pavăl Holding, Aegon Pensii şi Utilico Emerging Markets Plc (fond de investiţii listat pe Bursa din Londra).

• Porturile maritime româneşti - trafic de mărfuri în scădere

Traficul de mărfuri prin portul Constanţa a înregistrat o scădere semnificativă în 2024, ajungând la 74,7 milioane de tone, cu 16% mai puţin faţă de anul precedent, potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Constanţa. Este primul recul major după mai mulţi ani de creştere, principala cauză fiind diminuarea exporturilor de cereale din Ucraina, care în trecut au contribuit considerabil la volumul total de mărfuri procesate în port. Tendinţa descendentă continuă şi în 2025. În primele două luni ale anului, Ucraina a exportat numai 226.000 de tone de cereale prin Constanţa, în scădere drastică faţă de 1,33 milioane de tone în aceeaşi perioadă din 2024, potrivit unei analize publicate de Baird Maritime. Această scădere reflectă mutarea treptată a fluxurilor de export ucrainene către propriile porturi de la Marea Neagră, în ciuda riscurilor legate de atacurile ruseşti asupra infrastructurii. Totuşi, Constanţa continuă să fie cea mai importantă rută alternativă, prin care Ucraina a reuşit să exporte 6,23 milioane de tone de cereale în 2024. De la începutul războiului, aproape 29 de milioane de tone de cereale ucrainene au fost exportate prin acest port strategic. Pe lângă port, şi Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost afectat: traficul total a scăzut cu 21,1%, iar numărul de nave străine care au tranzitat canalul s-a redus cu 27,5%.

• TTS, la Quarterly Report

Prezent la evenimentul recent Quarterly Report, la care TradeVille este partener, Gabriel Ţecheră a oferit o perspectivă detaliată asupra situaţiei pieţelor de transport şi distribuţie. Domnul Ţecheră a descris piaţa transportului pe Dunăre ca fiind într-o perioadă prelungită de niveluri extrem de scăzute, cauzată de factori conjuncturali, precum volumele de produse agricole, dar şi de tendinţe pe termen lung. Gabriel Ţecheră a caracterizat-o drept un ”100% buyers market”, care a generat o presiune semnificativă pe vânzări şi a condus la tarife foarte scăzute. ”100% buyers market” este o piaţă în care cumpărătorul are toată puterea, iar vânzătorul trebuie să se adapteze cererii, chiar şi în condiţii dezavantajoase.

Cu alte cuvinte, clienţii care comandă transportul au foarte multe opţiuni şi foarte multă influenţă, ceea ce obligă companiile precum TTS să accepte condiţii nefavorabile (inclusiv tarife foarte scăzute) pentru a păstra contractele.

De asemenea, domnul Ţecheră a menţionat că nivelurile pieţei din primul trimestru au fost cele mai scăzute din ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, a observat o tendinţă de stabilizare a pieţei şi semne că lucrurile s-ar putea aşeza la un alt nivel începând cu al doilea semestru.

Reprezentantul TTS a clarificat că transportul reprezintă o parte complementară şi foarte mică din afacerea companiei, activitatea principală fiind distribuţia de bunuri de larg consum, unde a fost observată o tendinţă de creştere, stabilizare şi, în primul trimestru al acestui an, o continuare a creşterii. Consumatorii sunt mai preocupaţi de buget din cauza creşterilor de preţuri influenţate de război, pandemie şi costurile bancare.

Referitor la reacţia pieţei la raportul financiar al TTS, domnul Ţecheră a evidenţiat o evoluţie excepţională a acţiunilor în jurul datei de 5 iunie, depăşind aşteptările, chiar şi după anunţarea în premieră a unor pierderi la nivel de grup. Această reacţie pozitivă a fost atribuită modului în care raportul a abordat creşterea cotei de piaţă şi măsurile semnificative de reducere a cheltuielilor, cu scăderi de 20-25%. Spre deosebire de rapoartele anterioare, care au dus la scăderi continue ale acţiunilor, piaţa a reacţionat diferit de această dată, cu o scădere iniţială minimă urmată de o creştere notabilă. Managementul companiei a considerat că piaţa a apreciat modul în care aceasta a comunicat prima pierdere din istoria lor lungă.

În ceea ce priveşte Decirom, parte a grupului TTS, a fost înregistrat un trimestru record în primele trei luni din 2025, cu peste 310.000 de tone operate, având un impact pozitiv asupra transportului şi a întregului segment de operare portuară. Modernizările macaralelor şi magaziilor sunt în curs, contribuind la performanţa grupului prin acces la spaţii de depozitare şi la alte forme de transport, cum ar fi calea ferată şi auto. Cota de piaţă a TTS pe transportul de vrac uscat a crescut semnificativ de la 23% în 2024 la 31% în trimestrul întâi din 2025, indicând o scădere a restului pieţei şi o zonă de stabilizare, notează TradeVille.

Despre evaluarea acţiunilor, domnul Ţecheră a fost reticent să se pronunţe direct, argumentând că indicatorii Bursei de Valori Bucureşti, precum P/E, nu reflectă întotdeauna realitatea, fiind calculaţi pe profitul consolidat şi nu pe profitul companiei listate care plăteşte dividende. A considerat randamentul dividendului un indicator mai relevant şi a precizat că atunci când a declarat acţiunea subevaluată, se referea la tranzacţionarea sub valoarea contabilă.

• Perspective: extinderea în porturi şi reducerea dependenţei de sectorul produselor agricole

În ceea ce priveşte perspectivele şi strategiile de viitor ale TTS, domnul Ţecheră a subliniat continuarea obiectivelor strategice, care au rămas constante timp de 20 de ani. Planurile pe termen lung ale companiei vizează extinderea în porturi şi o reducere a dependenţei de sectorul produselor agricole, considerat extrem de volatil. O prioritate strategică este mutarea accentului către produse mai stabile, precum mineralele şi produsele chimice, ultimul sector înregistrând o creştere continuă de ani de zile. Directorul Relaţiei cu Investitorii din cadrul TTS şi-a exprimat speranţa că volumele de minerale vor creşte, în funcţie de intervenţia Comisiei Europene.

Deşi nu anticipează un impact direct spectaculos al încetării războiului din Ucraina asupra transportului pe Dunăre sau a reconstrucţiei, întrucât se aşteaptă ca Odessa să rămână portul principal al Ucrainei, el preconizează efecte indirecte benefice. De exemplu, ieşirea oţelului ucrainean de pe piaţa europeană, care va fi direcţionat către reconstrucţie, le-ar putea permite producătorilor locali să-şi revină.

• Preţul acţiunii TTS: semne de ieşire din perioada de corecţie

Acţiunile TTS s-au depreciat cu 24% în 2024, marcând cea mai mare scădere anuală dintre companiile din indicele BET. Cu doar un an înainte, TTS s-a situat în fruntea indicelui, cu o creştere de 132%.

Cotaţia se află pe un trend descendend încă din martie 2024, când a atins maximul istoric la 10,04 lei. Trei luni mai târziu, preţul a trecut sub media mobilă simplă de 200 de zile pentru prima dată din octombrie 2022. Minimul acestui trend descendent a fost marcat în data de 12 mai, la 3,68 lei, consemnând o scădere de 63% faţă de maximul istoric.

Acţiunile TTS dau însă semne de ieşire din lunga perioadă de corecţie, confirmând recent o posibilă schimbare de trend. Pe grafic se observă un triunghi descendent format în ultimele şase luni, care a fost spart în sus în data de 5 iunie, pe un volum în creştere. După breakout, preţul a atins un maxim de 4,365 lei, marcând o creştere de 11% faţă de preţul de închidere din 4 iunie. Această configuraţie indică un potenţial de creştere, cu un preţ ţintă teoretic de aproximativ 7,1 lei pentru următoarele şase luni, calculat prin adăugarea înălţimii triunghiului (3,085 lei) la nivelul de breakout (4,06 lei).

În plus, indicatorii tehnici confirmă elanul pozitiv: cele două medii mobile exponenţiale (de 8 şi 21 de zile) au depăşit media mobilă simplă de 50 de zile, generând un semnal bullish. Totuşi, preţul se află în apropierea unei rezistenţe importante la 4,65 lei, iar trendul pe termen lung rămâne descendent, reflectat de SMA de 200 de zile. Evoluţia viitoare va depinde de validarea breakout-ului şi de factori fundamentali precum redresarea fluxurilor de mărfuri şi a profitabilităţii companiei. Cu toate acestea, contextul tehnic actual indică un potenţial de stabilizare şi relansare, după un declin de aproape 48% în ultimele 12 luni.

• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în TTS

Oportunităţi

Un nou CEO: Petru Ştefănuţ, CEO al companiei din 2014, s-a retras din funcţie luna trecută, locul său fiind luat de Ion Stanciu, care a ocupat anterior funcţiile de director general adjunct şi director operaţional în cadrul TTS. Absolvent al Facultăţii de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, domnul Stanciu face parte din echipa de conducere a TTS încă de la înfiinţarea societăţii, în 1997. Domnul Petru Ştefănuţ a rămas alături de grupul TTS preluând după data de 15 mai 2025 rolul de consilier al directorului general, asigurând astfel continuitatea în conducerea societăţii.

Dividende: Pe data de 16 mai, TTS a plătit dividende în valoare de 27,9 milioane de lei din profitul net aferent anului 2024. Dividendul brut a fost de 0,155 lei/acţiune, generând un randament de 3,6%.

Riscuri

Pierderi: În primul trimestru din 2025, TTS a înregistrat venituri consolidate de 160,5 milioane de lei, în scădere cu 33% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, şi o pierdere netă de 14,9 milioane de lei, comparativ cu un profit de 32,1 milioane de lei anul trecut. Deşi volumele de marfă transportate au crescut faţă de trimestrul anterior, tarifele reduse şi condiţiile de piaţă dificile au afectat negativ profitabilitatea. Cheltuielile operaţionale au fost diminuate cu 16,3% în ritm anual, în special pe segmentul de transport fluvial.

Retrogradare: Analiştii de la Erste Group au retrogradat acţiunile companiei într-un raport publicat în luna martie, de la ”acumulare” la ”menţinere”, după ce acestea au atins preţul ţintă de 4,73 lei. Analiştii estimează o performanţă mai moderată în 2025, pe fondul incertitudinilor legate de recolta de cereale şi redresarea industriei metalurgice din regiune.

Reglementări: Haosul legislativ şi lipsa unei strategii coerente la nivel de reglementare creează un mediu incert şi impredictibil pentru afacerile din sectorul transporturilor fluviale.

Finanţare publică insuficientă: Lipsa intervenţiilor autorităţilor pentru dragarea Dunării duce periodic la scăderea traficului fluvial în perioadele de secetă, afectând direct capacitatea operaţională şi veniturile TTS. În acelaşi timp, dezvoltarea infrastructurii fluviale şi tranziţia către transport multimodal depind major de iniţiative şi investiţii guvernamentale sau europene, iar întârzierea acestora limitează potenţialul de creştere al TTS. Fără implicarea autorităţilor în modernizarea infrastructurii Dunării, mediul privat, inclusiv TTS, nu poate implementa soluţii eficiente la scară largă, ceea ce limitează competitivitatea pe termen lung.