Trump şi Xi s-au întâlnit la Casa Albă, în timp ce rivalitatea dintre SUA şi China rămâne în fundal

În timp ce liderii lumii se reunesc la Naţiunile Unite pentru tradiţionala rundă anuală de diplomaţie, doi dintre cei mai influenţi actori ai politicii globale îşi mută atenţia către un alt loc: Casa Albă.

Preşedintele american Donald Trump şi liderul chinez XiJinping se întâlnesc joi pentru a doua oară în acest an, într-un moment în care Washingtonul şi Beijingul încearcă să menţină sub control cea mai importantă relaţie bilaterală din lume, în pofida numeroaselor probleme interne şi internaţionale cu care se confruntă cele două puteri, potrivit Reuters.

Trump l-a primit pe Xi la Casa Albă pentru un summit de stat fastuos, în care simbolistica şi ceremonialul sunt aşteptate să joace un rol mai important decât eventualele rezultate concrete. Ambii lideri încearcă să transmită imaginea unor relaţii stabile, chiar dacă rivalitatea strategică dintre SUA şi China rămâne profundă.

Contrastul cu reuniunea ONU ridică, în acelaşi timp, o întrebare privind relevanţa instituţiei internaţionale create după cele două războaie mondiale. În timp ce delegaţii de la ONU discută despre „multilateralism” şi participă la dezbateri privind conflictele globale, Trump şi Xi - reuniţi în ceea ce preşedintele american numeşte „G2” - vor aborda teme precum inteligenţa artificială, comerţul şi apărarea.

Întâlnirea este cea de-a doua din acest an dintre liderii celor mai mari două economii ale lumii, însă reprezintă prima vizită a lui Xi la Washington după mai bine de un deceniu.

Conform sursei citate, Trump l-a întâmpinat pe liderul chinez încă de miercuri seară, la sosirea acestuia. A fost pentru prima dată în ultimii 11 ani când un preşedinte american a primit un lider străin la JointBase Andrews. Precedentul datează din 2015, când Barack Obama l-a întâmpinat acolo pe Papa Francisc, potrivit C-SPAN.

Într-o declaraţie făcută la sosire şi difuzată de agenţia chineză Xinhua, Xi şi-a exprimat speranţa într-o relaţie mai stabilă între cele două ţări. Liderul de la Beijing a afirmat că SUA şi China ar trebui să fie „parteneri, nu rivali” şi că „logica istorică a coexistenţei paşnice” dintre cele două state nu s-a schimbat.

Pentru Trump, cunoscut pentru importanţa pe care o acordă ceremoniilor şi relaţiilor personale cu liderii puternici, vizita reprezintă atât o chestiune de prestigiu naţional, cât şi o oportunitate pentru negocieri diplomatice la nivel înalt.

Preşedintele american încearcă astfel să răspundă primirii grandioase de care a beneficiat în China, în luna mai, şi să îl impresioneze pe Xi printr-un ceremonial desfăşurat la South Lawn, State Floor şi Rose Garden ale Casei Albe.

Cu toate acestea, nu sunt aşteptate progrese majore.

Analiştii estimează că rezultatele concrete s-ar putea limita la prelungirea armistiţiului comercial care expiră în noiembrie şi la un acord privind analizarea ameninţărilor asociate inteligenţei artificiale, relatează Fox News.

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri pentru Fox News, după discuţiile purtate cu vicepremierul chinez He Lifeng, că cele două părţi au convenit să prelungească până la 10 ianuarie acordul care a suspendat un război comercial în care tarifele reciproce depăşiseră 100%.

Potrivit unor persoane familiarizate cu pregătirile summitului, negocierile ar putea conduce şi la acorduri privind reducerea unor tarife, combaterea traficului de droguri şi extinderea dialogului dintre structurile militare ale celor două ţări. Trump ar urma, de asemenea, să solicite eliberarea unor cetăţeni americani şi a altor persoane deţinute în China.

Fostul adjunct al secretarului de stat Kurt Campbell consideră că summitul este mai puţin despre negocieri concrete şi mai mult despre posibilitatea oferită celor doi lideri de a-şi proiecta forţa.

„Aceasta este, de fapt, reîncarnarea istorică a ceea ce în Antichitate numeam luptă individuală - doi oameni cu adevărat puternici, fiecare reprezentându-şi civilizaţia, măsurându-se şi confruntându-se direct”, a declarat Campbell.

• Menţinerea stabilităţii relaţiilor

Xi pare să se afle într-o poziţie mai favorabilă, după ce China a înregistrat o creştere puternică a comerţului şi în condiţiile în care Beijingul controlează aprovizionarea cu pământuri rare, ceea ce îi oferă liderului chinez un instrument important de negociere.

Atât Trump, cât şi Xi au motive să evite o deteriorare a relaţiilor. Preşedintele american se confruntă cu efectele războiului nepopular cu Iranul, în timp ce liderul chinez încearcă să gestioneze dificultăţile economice interne.

Dincolo de imaginea de stabilitate există însă numeroase dosare care ar putea reaprinde tensiunile, printre acestea numărându-se Taiwanul, controalele asupra exporturilor şi competiţia în domeniul inteligenţei artificiale.

Taiwanul, insulă guvernată democratic pe care China o revendică drept parte a teritoriului său, rămâne cea mai sensibilă dintre aceste probleme.

Aliaţii SUA din Asia sunt îngrijoraţi că Trump ar putea fi tentat să reducă sprijinul Washingtonului pentru Taipei în schimbul unor avantaje economice obţinute în negocierile cu Beijingul.

Xi ar urma să îi ceară lui Trump să oprească vânzările americane de armament către Taiwan şi ar putea ridica această problemă vineri, în timpul unei vizite planificate a celor doi lideri la Arhivele Naţionale ale SUA, potrivit unor surse informate cu privire la discuţii. În schimb, China ar oferi sprijin pentru exercitarea unor presiuni asupra Iranului.

După summitul din luna mai, Trump a declarat că a suspendat un pachet de armament în valoare de aproximativ 14 miliarde de dolari, pe care l-a descris drept o „foarte bună monedă de negociere”.

Războiul din Iran este, de asemenea, aşteptat să figureze pe agenda discuţiilor. Până acum există însă puţine indicii că Beijingul ar fi dispus să exercite presiuni asupra aliatului său pentru ca acesta să accepte solicitările Washingtonului, în pofida perturbărilor produse de conflict asupra aprovizionării cu energie şi comerţului.

• Posibile acorduri comerciale

Comerţul reprezintă unul dintre domeniile în care perspectivele unui acord sunt mai mari.

Trump încearcă să obţină rezultate comerciale înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, iar reprezentantul SUA pentru comerţ, JamiesonGreer, a declarat în această lună că cele două ţări vor face „unele anunţuri privind agricultura şi barierele netarifare”, potrivit CNN.

Greer a afirmat luni că Beijingul face progrese în ceea ce priveşte angajamentul de a cumpăra 200 de aeronave Boeing, fără să ofere însă indicii că ar urma în curând comenzi suplimentare.

Inteligenţa artificială ar putea constitui un alt domeniu de cooperare, având în vedere implicaţiile sale pentru securitatea naţională, competitivitatea economică şi capacităţile militare, precum şi preocupările comune ale SUA şi Chinei privind utilizarea abuzivă a acestei tehnologii.

Bessent a discutat despre AI cu He Lifeng în weekend, iar secretarul de stat american MarcoRubio a declarat că există primele discuţii privind crearea „echivalentului unei linii directe pe care am avut-o în timpul Războiului Rece”, menită să prevină incidente periculoase care „ar putea afecta economii sau societăţi şi chiar ar putea conduce la un conflict între state”.

Competiţia intensă dintre Washington şi Beijing în domeniul inteligenţei artificiale ar putea însă limita eventualele acorduri la măsuri predominant simbolice, potrivit analiştilor.

Printre invitaţii la dineul de stat de joi se numără numeroşi lideri ai marilor companii tehnologice, între care Tim Cook de la Apple, JeffBezos de la Amazon, SundarPichai de la Alphabet, Sam Altman de la OpenAI, ElonMusk de la Tesla şi Jensen Huang de la Nvidia.

În pofida prezenţei acestor lideri ai industriei, persoane familiarizate cu planurile administraţiei americane spun că Trump este probabil să menţină controalele stricte asupra exporturilor de tehnologie americană pe care Xi doreşte să le vadă relaxate.

• Dominaţia Chinei în domeniul pământurilor rare, în centrul negocierilor Trump-Xi

Dependenţa Statelor Unite de China în domeniul pământurilor rare va continua probabil până în anii 2030, chiar dacă Washingtonul îşi dezvoltă într-un ritm accelerat propriile capacităţi de extracţie şi procesare. Dezechilibrul reprezintă una dintre problemele importante cu care Trump intră în negocierile cu Xi.

Pământurile rare fac parte dintre cele 60 de minerale considerate critice de autorităţile americane. Acestea trebuie procesate înainte de a putea fi transformate în magneţi şi alte materiale utilizate în industria de apărare, automobile, computere şi numeroase alte produse.

Deşi producţia americană a celor mai utilizate două tipuri de pământuri rare s-a triplat de când Trump a revenit la Casa Albă anul trecut, SUA pot acoperi în prezent doar 42% din necesarul intern. Chiar şi peste cinci ani, aproape un sfert din cerere ar urma să fie satisfăcută prin importuri, potrivit datelor companiei de consultanţă Benchmark Mineral Intelligence.

China, cel mai important producător şi procesator de pământuri rare din lume, a acceptat anul trecut să amâne până la 10 noiembrie restricţiile asupra exporturilor. O nouă prelungire a acestei perioade se află pe agenda întâlnirii dintre Xi şi Trump.

Casa Albă şi-a stabilit anterior ca obiectiv blocarea importurilor de pământuri rare din China până în ianuarie 2027, însă atingerea acestei ţinte este considerată aproape imposibilă.

„Obiectivul nu este ca SUA să înlocuiască China în poziţia de furnizor global dominant”, a declarat CocoZhang, analist ING. „Obiectivul mai realist este construirea unui lanţ alternativ de aprovizionare semnificativ, care să poată proteja sectoarele strategice în perioade de perturbări geopolitice.”

De la revenirea la Casa Albă, Trump a transformat pământurile rare într-o prioritate de securitate naţională şi a direcţionat investiţii de miliarde de dolari către companii precum MP Materials, USA Rare Earth şi Energy Fuels, în încercarea de a reduce dominaţia Chinei asupra sectorului.

Investiţiile au început să producă rezultate, însă dependenţa persistentă de importuri evidenţiază dificultăţile cu care Washingtonul se confruntă în negocierile cu Beijingul şi complexitatea reconstruirii unei industrii a pământurilor rare pe care SUA au abandonat-o în mare măsură spre sfârşitul secolului XX.

„Trebuie să construim acest sistem corect şi cu rapiditate”, a declarat KunalSinha, fondatorul startupului de procesare a mineralelor Valor. „Iar atunci când îl vom construi, vom putea satisface această cerere.”

Statele Unite procesează, în plus, cantităţi foarte reduse din aşa-numitele pământuri rare grele, utilizate inclusiv în aplicaţii militare. Producţia americană a acestor minerale extrem de specializate ar urma să crească până în 2031, dar va rămâne sub nivelul cererii, potrivit Benchmark.

Procesarea pământurilor rare s-a dovedit dificil de dezvoltat în SUA din cauza complexităţii chimice şi mecanice a separării celor 17 elemente care fac parte din această categorie.

„Ţările occidentale se află într-o poziţie mai bună pentru a-şi reduce dependenţa de China, însă înlocuirea aprovizionării chineze pe întregul lanţ valoric este mult mai dificilă”, a declarat Todd Downing, analist în domeniul mineralelor la compania de consultanţă Project Blue.

Industria americană începe totuşi să se dezvolte. MP Materials, spre exemplu, a început în această lună să livreze către General Motors magneţi fabricaţi din propriile pământuri rare rafinate, în cadrul unui acord semnat în 2021.

USA Rare Earth a derulat în acest an o serie de achiziţii după ce a beneficiat de investiţii din partea guvernului american, cumpărând o mină din Brazilia şi o unitate de procesare din Franţa. Energy Fuels a convenit, la rândul său, în acest an să achiziţioneze o companie care construise o importantă fabrică de magneţi în Carolina de Sud.

„Relocalizarea în SUA a industriei pământurilor rare avansează”, a declarat Tim Moore, analist în domeniu la compania de servicii financiare Clear Street. „Suntem încă la început, dar procesul are loc.”

Startupuri precum NthCycle şi Ucore Rare Metals experimentează, de asemenea, noi metode pentru rafinarea pământurilor rare.

„SUA continuă să facă progrese rapide în dezvoltarea capacităţii noastre de a produce materiale pe întregul lanţ de aprovizionare”, a declarat Albert Gore, şeful ZETA, o organizaţie comercială din industria vehiculelor electrice. Sectorul automobilelor electrice este unul dintre marii consumatori de magneţi fabricaţi din pământuri rare.

Cu toate acestea, unii furnizori chinezi au început deja să limiteze livrările către SUA, de teama unor reacţii din partea Beijingului. Situaţia ar putea deveni o ameninţare mai amplă pentru producătorii americani dacă Xi ar decide să blocheze oficial exporturile.

Ford Motor, de exemplu, a fost nevoită anul trecut să închidă temporar unele fabrici din SUA după ce livrările de pământuri rare provenite din China s-au întrerupt.

„Cu toţii lucrăm foarte intens pentru a pune în funcţiune capacităţile de procesare cât mai repede posibil”, a declarat Megan O'Connor, CEO al NthCycle. Compania a dezvoltat o tehnologie despre care afirmă că poate procesa pământuri rare şi a semnat în această săptămână un acord de furnizare în valoare de un miliard de dolari cu Glencore.