Uraganul Melissa - semnalul de alarmă al climei scăpate de sub control

Uraganul Melissa, cel mai violent fenomen meteorologic care a lovit vreodată Jamaica, este considerat de oamenii de ştiinţă un produs direct al schimbărilor climatice provocate de activitatea umană. Un nou studiu publicat săptămâna trecută de cercetătorii de la Imperial College London arată că o furtună de o asemenea intensitate a devenit de patru ori mai probabilă în actualele condiţii climatice. Melissa, care a atins categorii între 3 şi 5 pe scara Saffir-Simpson, a devastat insulele din Marea Caraibilor, provocând cel puţin 30 de morţi, dintre care 20 în Haiti. Pe lângă pierderile umane, furtuna a distrus infrastructura electrică, reţelele de comunicaţii şi culturile agricole din Jamaica, determinând guvernul să declare stare de urgenţă naţională. „Schimbările climatice provocate de oameni au făcut în mod evident ca uraganul Melissa să fie mai puternic şi mai distrugător”, a explicat profesorul Ralf Toumi, coordonatorul studiului şi director al Institutului Grantham pentru Schimbări Climatice din cadrul universităţii britanice.

Potrivit analizei, încălzirea globală cauzată de arderea combustibililor fosili a crescut nu doar probabilitatea, ci şi intensitatea uraganelor din Atlantic. Cercetătorii au simulat milioane de traiectorii teoretice ale furtunilor pentru a estima frecvenţa unor evenimente extreme într-un climat mai rece versus cel actual.

Rezultatul este îngrijorător: într-o lume fără schimbări climatice, un uragan precum Melissa ar lovi Jamaica o dată la 8.100 de ani; în condiţiile actuale, un astfel de fenomen se poate produce o dată la 1.700 de ani; viteza vânturilor a crescut, în medie, cu 19 km/h faţă de o lume preindustrială. „Capacitatea ţărilor de a se pregăti şi de a se adapta are limitele sale. Adaptarea este esenţială, dar nu putem compensa la infinit efectele încălzirii globale. Trebuie să reducem drastic emisiile de gaze cu efect de seră”, avertizează Toumi.

• O planetă tot mai fierbinte

Conform datelor ştiinţifice, temperatura medie globală a crescut cu 1,3°C faţă de nivelurile preindustriale - extrem de aproape de pragul de 1,5°C, considerat limita critică pentru evitarea catastrofelor climatice. Efectele acestei creşteri se văd deja: uragane mai frecvente şi mai puternice, incendii de vegetaţie, valuri de căldură şi secete severe, toate fenomene alimentate de acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă. În Jamaica, autorităţile estimează pagube de peste 4 miliarde de dolari, iar mii de oameni au rămas fără adăpost. Comunităţile de coastă au fost rase de pe hartă, iar reconstrucţia ar putea dura ani. „Nu este vorba doar de o furtună - este un semnal clar că planeta noastră intră într-o zonă de risc ireversibilă”, a declarat premierul jamaican în cadrul unei conferinţe de presă. Specialiştii de la Imperial College cer guvernelor lumii să accelereze tranziţia energetică şi să oprească investiţiile în combustibili fosili. Fără o reducere masivă a emisiilor, spun ei, uragane precum Melissa vor deveni regula, nu excepţia.

Măsuri de adaptare şi rezilienţă climatică: Reconfigurarea infrastructurii - construcţia de clădiri rezistente la vânturi extreme, modernizarea reţelelor electrice şi a sistemelor de drenaj pentru a preveni inundaţiile; Planuri de evacuare şi educaţie comunitară - instruirea populaţiei privind comportamentul în caz de uragan, crearea de centre de adăpost şi sisteme de alertă timpurie; Protejarea ecosistemelor naturale - recifele de corali şi mangrovele reduc forţa valurilor şi protejează litoralul. Conservarea lor este esenţială; Investiţii verzi şi finanţare climatică - accesarea fondurilor internaţionale pentru proiecte de energie regenerabilă, reîmpădurire şi adaptare la schimbările climatice; Colaborare regională - ţările din Caraibe trebuie să dezvolte mecanisme comune de răspuns şi reconstrucţie post-dezastru.

„Adaptarea nu înseamnă resemnare, ci înţelepciune. Trebuie să ne pregătim mai bine, dar şi să atacăm cauza - dependenţa de combustibili fosili”, concluzionează raportul Institutului Grantham.