VIDEO Bogdan Pleşuvescu, BT: "Renegocierea ratelor este o soluţie doar pe termen scurt"

Efectele crizelor actuale se vor resimţi pe termen mediu şi lung. Din acest motiv, soluţiile pe care instituţiile de credit le oferă consumatorilor care întâmpină probleme în plata ratelor trebuie să fie sustenabile pentru o perioadă îndelungată, iar economisirea este una dintre aceste soluţii. O altă rezolvare a impasului poate veni prin negocierea cu banca în cadrul CSALB, însă o ajustare a costurilor făcută de bancă trebuie însoţită de o regândire a modului de viaţă din partea consumatorilor.

Acestea sunt câteva dintre concluziile celui de-al şaselea podcast din acest an realizat de Centrul pentru Soluţionarea Alternativă a Litigiilor din Domeniul Bancar (CSALB), care organizează, pentru al patrulea an, o serie de dezbateri pe teme financiar-bancare, ce reunesc reprezentanţi ai top-managementului bancar, jurişti şi jurnalişti cunoscuţi din presa economică.

Bogdan Pleşuvescu, directorul general adjunct al Băncii Transilvania, a menţionat: "Ca lider de piaţă al sistemului bancar, românesc Banca Transilvania tratează cu maximă prudenţă crizele suprapuse, inflaţia şi dobânzile ridicate, deoarece în astfel de crize efectele nu se văd imediat, ci pot fi pe termen mediu şi lung. Pe de altă parte, crizele aduc şi multe oportunităţi. În ultimii ani au fost injectaţi mulţi bani în economie, în infrastructură, în domeniul energetic. Sunt banii din PNRR, proiectele guvernamentale, iar băncile au dat credite pentru capitalul de lucru al firmelor. Acest fapt a dus la o rezilienţă din ce în ce mai mare atât a antreprenorilor, cât şi a clienţilor persoane fizice. În primul rând au crescut salariile şi nivelul de trai.

Economisirea a avut şi ea o creştere substanţială, atât în depozite, cât şi în instrumente investiţionale. Observăm că cei care fac investiţii nu mai aşteaptă rezultate în câteva luni, ci investesc pe termen lung. În special la tineri întâlnim tot mai des conceptul de independenţă financiară prin prisma veniturilor pasive pe care le obţin. Pe de altă parte, creditarea a fost afectată în prima parte a anului. Inflaţia ridicată şi dobânda de politică monetară au crescut costul de finanţare. Taxa pe activele sistemului bancar s-a adăugat la costul creditelor. Apoi, fiind exces de lichiditate în piaţă, ofertele băncilor s-au adaptat, iar creditele cu dobândă fixă au asigurat dezgheţul creditării pentru persoanele fizice."

Specialistul apreciază că, odată cu creşterea dobânzilor, a crescut şi gradul de îndatorare, precum şi ponderea cheltuielor cu utilităţile şi cele din coşul zilnic de cumpărături. Oamenii au fost obligaţi să aloce mai mulţi bani pentru a-şi acoperi nevoile de bază, iar plata ratelor bancare a trecut în plan secundar. Reprezentantul BT a adăugat: "Unii clienţi au cerut o reaşezare a ratelor, care să fie mai adaptate nevoilor curente. Noi am acordat restructurări de credite, am radiat anumite sume sau am renunţat la unele comisioane. Adică nu ne-am ascuns în spatele calculatorului şi nici n-am băgat capul în nisip ca struţul, aşteptând ca problemele să se rezolvă singure. Problemele care apar trebuie tratate şi discutate deschis. De aceea, făcând apel la educaţia financiară, am încercat să le explicăm clienţilor care aveau probleme că nu pot păstra acelaşi nivel de trai, nu pot rămâne în zona lor de confort şi singura măsură pe care o iau să fie renegocierea ratelor cu banca. Această reaşezare a ratelor este doar o soluţie pe termen scurt şi trebuie urmată de o reaşezare mentală a modului lor de viaţă. Doar aşa ne asigurăm că planul este viabil pe termen lung, atunci când, odată cu înaintarea în vârstă, vor apărea şi probleme de sănătate şi cheltuieli care se vor adăuga la cele cunoscute în prezent.

În tratarea problemelor pe care le întâmpină clienţii, activitatea CSALB ne-a obligat şi pe noi să ne educăm în sensul soluţionării alternative. Nu am mai căutat dreptatea în fiecare virgulă şi am înţeles că, uneori, este mai drept să găseşti o soluţie economică valabilă pentru ambele părţi decât să rămâi cu dreptatea în mână. În multe bănci începe să se impună această abordare, deoarece bulgărele beneficiilor din soluţionarea amiabilă a crescut în permanenţă. Nimeni nu are de câştigat în momentul în care există un litigiu în instanţă, pentru că există costuri, şi de o parte şi de cealaltă. Noi vrem să facem banking, clienţii vor să-şi vadă de viaţa de zi cu zi. Iar când apar probleme, le putem rezolva amiabil".

La rândul său, avocatul Camelia Popa, conciliator CSALB, remarcă faptul că, în momentul în care intră în negociere cu băncile la CSALB, consumatorii îşi doresc scăderea ratelor, indiferent prin ce metodă: "Noi îi ascultăm ca la psiholog, iar apoi încercăm să identificăm soluţia care să fie acceptabilă şi pentru bancă. Aşteptările oamenilor sunt mari, iar drumul a fost foarte lung. În primii ani ai CSALB oamenii nu cunoşteau nici ce clauze contractuale au sau nu ştiau că graficul iniţial se schimba la 3 luni sau la 6 luni, în funcţie de evoluţia dobânzii variabile. Acum vin consumatori cu lecţiile învăţate, ştiu ce să ceară, ştiu ce au în contract, iar acest lucru reprezintă un mare pas înainte. Astfel, soluţiile pe care noi le agreăm sunt asumate de către consumator, din simplul fapt că îşi cunoaşte contractul şi înţelege ce primeşte sau ce nu poate obţine. Negocierea din cadrul CSALB nu poate fi replicată în instanţa de judecată, dar poate aduce beneficii reale pentru consumatori. De exemplu, consumatorul poate veni cu un plan de redresare propriu, în care îşi revizuieşte unele cheltuieli, iar în urma acestor calcule poate spune că suma care i-a rămas pentru rata este de 1.000 sau 1.500 de lei. Şansele ca banca să accepte această soluţie sunt mari, dar există şi o limită a negocierii. Când consumatorul doreşte prea mult, se poate rupe echilibrul".

Specialistul a precizat că există şi cazuri în care consumatorii au pierdut în instanţă şi au venit apoi către CSALB: "Chiar şi atunci s-a găsit o soluţie pentru consumatorul respectiv. Cele mai multe cazuri vin din partea consumatorilor care au probleme sau le anticipează pentru perioada următoare, precum şi situaţia consumatorilor care au început un proces împotriva băncii, dar ajung să îl stingă după ce găsesc o rezolvare amiabilă, prin conciliere. Recomand băncilor să asigure, cel puţin în această perioadă, comunicarea faţă-în-faţă cu consumatorii care li se adresează. Şi să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce priveşte aşteptările clienţilor. Soluţiile pe care le oferă trebuie să fie un ajutor real, nu să fie propuse doar de dragul de a fi propuse".