Vladimir Putin a declanşat "vânătoarea de vrăjitoare"

În ciuda declaraţiilor acuzatoare la adresa Ucrainei după atacul terorist petrecut în urmă cu o săptămână la Crocus Hall, Vladimir Putin şi FSB nu au reuşit încă să prezinte lumii vreo legătură între cei patru terorişti ISIS şi autorităţile de la Kiev. Practic, Vladimir Putin aruncă acuzaţii în gol, orbecăie şi, prin prisma lipsei unor dovezi elocvente ale implicării Ucrainei, a trecut la pedepsirea propriilor cetăţeni pentru delict de opinie.

Practic, în Rusia nu mai ai voie să exprimi o opinie contrară în legătură cu atentatul, că eşti imediat chemat la Poliţie, dacă nu eşti în prealabil ridicat din stradă sau de la aeroport, cercetat pentru că nu eşti aliniat comunicării oficiale şi trimis în faţa instanţei care aprobă mandatul de arestare sau vreo amendă penală consistentă.

În acest timp, avocaţii care trebuie să îi apere pe teroriştii de la Crocus Hall sunt ameninţaţi de fanii lui Putin, dar nimeni nu îi cheamă pe cei care ameninţă la Poliţie sau în faţa instanţei.

Mai mult, judecătorii din regiunile cu probleme sunt arestaţi şi trimişi în judecată pentru favorizarea unor grupări teroriste, iar companiile care au angajat muncitori străini din Asia sunt supuse unei campanii de verificare din partea autorităţilor ruse.

Se poate spune că autorităţile de la Kremlin au demarat o "vânătoare de vrăjitoare", în dorinţa exprimată de preşedintele Vladimir Putin şi Dmitry Medvedev, vicepreşedintele Consiliului Naţional de Securitate a Federaţiei Ruse, de a fi traşi la răspundere toţi cei care au sprijinit atentatul, fie şi numai prin simpatia arătată unui astfel de act.

Pentru Putin şi acoliţii săi nu mai contează că oficialităţile din Belarus spun că teroriştii se îndreptau după atac spre ţara respectivă şi nu spre Ucraina, că SUA şi Franţa susţin că Ucraina nu are nicio legătură cu atentatul, că Germania afirmă prin cancelarul Olaf Scholz că nu a avut informaţii prealabile privind atentatul de la Crocus Hall, că ISIS a revendicat în mod repetat atentatul, ba chiar a ameninţat cu unul şi mai mare. Preşedintele Federaţiei Ruse susţine, împreună cu subalternii săi de la Kremlin, că Ucraina şi Occidentul păartă vina pentru morţii şi răniţii de la Crocus Hall. Mai mult, pentru a fi credibili, ieri după amiază funcţionarii comisiei de investigaţie au anunţat, potrivit Kommersant şi Ria Novosti, că au arestat un suspect - fără a oferi vreun nume - care ar fi fost implicat în schema de finanţare a atacului terorist. Potrivit anchetatorilor, autorii atacului terorist ar fi primit sume de bani şi criptomonede din Ucraina, de la "naţionaliştii ucraineni", pentru a finanţa pregătirea operaţiunii de la Crocus Hall.

Ciudat este că, deşi a trecut aproape o săptămână de la tragedia de la Crocus Hall, preşedintele Vladimir Putin nu s-a deplasat la faţa locului pentru a vedea urmările atentatului terorist. O vizită a preşedintelui Vladimir Putin ar fi nepotrivită din cauza lucrărilor în desfăşurare la locul atacului terorist, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de Kommersant.

Peskov a precizat: "Desigur, în zilele noastre, efectuarea unei astfel de vizite este complet nepractică, pentru că pur şi simplu ar interfera cu activităţile care se derulează la faţa locului".

• Cetăţean tadjik, expulzat din Rusia pentru apartenenţa la un grup de pe reţeaua Telegram

Tribunalul Districtual Primorsky din Sankt Petersburg a decis expulzarea din Rusia a unui cetăţean din Tadjikistan care făcea parte dintr-un grup constituit pe reţeaua Telegram, grup prin intermediul căruia ar fi fost recrutaţi autorii atacului terorist de săptămâna trecută, informează cotidianul Kommersant. Pe lângă expulzarea pentru încălcarea legislaţiei privind migraţia, Akhmad Faizulokhonzoda a fost nevoit să achite şi o amendă de 5000 de ruble.

Autorităţile ruse susţin: "La 19 ianuarie 2024, inculpatul a sosit în Federaţia Rusă, a primit un brevet de muncă, a fost înregistrat pentru migrare şi locuieşte într-o pensiune. El nu era înregistrat la locul reşedinţei reale".

Daria Lebedeva, şefa serviciului comun de presă al tribunalelor din Sankt Petersburg a arătat însă că nu acest lucru a atras atenţia instituţiilor de forţă ale statului, ci faptul că în grupul de pe canalul Telegram, în care Akhmad Faizulokhonzodu este membru, "emisari ai organizaţiei teroriste ISIS recrutează oameni pentru a comite atacuri teroriste în Federaţia Rusă".

O sursă citată de RIA Novosti a susţinut că toţi cei patru presupuşi autori ai atacului terorist de la Crocus Hall (Dalerjon Mirzoev, Rachabalizoda Saidakrami Murodali, Shamsidin Fariduni şi Muhammadsobir Fayzov) ar fi putut fi recrutaţi prin grupul "Vocea lui Khorasan" de pe reţeaua Telegram, canal ce ar aparţine aripii afgane a Statului Islamic. În prezent, grupul respectiv a fost şters din reţeaua Telegram, arată publicaţia citată.

Autorităţile de la Kremlin au anunţat că au blocat 11 grupuri de pe reţeaua Telegram care au avut mai multe postări în care ameninţau cu noi atacuri teroriste.

• Restaurator, arestat pentru delict de opinie în legătură cu atentatul terorist

Un restaurator din Sankt Petersburg a fost arestat preventiv pentru comentarii cu privire la atentatul de săptămâna trecută. Potrivit procurorilor, Nikolai Konashenko a publicat pe pagina sa personală de pe o reţea de socializare mai multe postări privind atentatul de la Crocus Hall, postări de pe care au fost făcute capturi ce au apărut şi pe reţeaua Telegram, deşi autorul le-a şters ulterior. Nikolai Konashenko a fost reţinut în seara zilei de 25 martie pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, în timp ce se pregătea să plece din Rusia.

Potrivit organelor de anchetă, la secţia de poliţie, acesta a declarat: "Am făcutdouă postări pe Facebook. În prima, am pus întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă atacul terorist ar fi avut loc nu în Crocus City, ci în Kremlin. În a doua, am întrebat de ce s-a întâmplat acest atac la concertul grupului Picnic (n.red. - trupă muzicală pro-Putin), şi nu a vreunui alt grup muzical. (...) Îmi cer scuzele tuturor. Nu susţin terorismul".

Miercuri, 27 martie, Tribunalul Districtual Dzerjinski din Sankt Petersburg, la cererea Comitetului de anchetă, l-a acuzat pe Nikolai Konashenko, în vârstă de 41 de ani, de justificarea publică a terorismului şi a dispus arestarea sa până pe 25 mai.

În urma acestui incident, soţia acestuia, Roxana Shatunovskaya a fost nevoită să demisioneze din funcţia de director general al spaţiului de artă New Holland din Sankt Petersburg.

Nikolai Konashenko, fost jurnalist, a intrat în afaceri în 2014, a creat studioul Zubrovka, unde a restaurat mobilier găsit în pieţele de vechituri. Soţia sa a condus, în afară de spaţiul New Holland, mai multe instituţii culturale, printre care s-a numărar şi Muzeul de Artă Contemporană Garage.

• Femeie, trasă la răspundere tot pentru delict de opinie

Sursele citate mai arată că poliţiştii din regiunea Lipetsk au identificat o femeie care, în timpul unui stream pe reţelele de socializare, a justificat atacul terorist de la Crocus Hall. Poliţiştii au efectuat o percheziţie la reşedinţa femeii, au deschis o anchetă şi o vor evalua psihologic, după care se va lua o decizie procedurală. Afirmaţiile femeii au fost văzute de ofiţerii de poliţie care monitorizau ce se întâmpla live pe internet. Ei au afirmat că femeia a justificat "evenimente recente", mai mult, a cerut săvârşirea acestora.

Femeia respectivă a declarat: "Am băut mult şi am devenit agresivă. Bineînţeles că regret. Sub nicio formă nu vreau ca oamenii să fie ucişi. Am spus ceva ce probabil nu aş fi spus dacă aş fi avut mintea limpede".

În afara acesteia, poliţiştii au mai reţinut un bărbat din Bashkiria, care, potrivit Irinei Volk, reprezentant oficial al Ministerului Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse, a postat pe internet mai multe videoclipuri "în care a făcut declaraţii care justifică terorismul, instigând la ură etnică şi insultarea memoriei victimelor atacului terorist din regiunea Moscovei".

• Avocaţii teroriştilor, ameninţaţi de partizanii lui Putin

Camera Federală a Avocaţilor a cerut, ieri, ca apărătorii teroriştilor să nu fie confundaţi cu cei care au comis atentatul, după ce Eva Merkacheva, o activistă pentru drepturile omului, a dezvăluit că mai multe persoane necunoscute îi ameninţă pe avocaţii care au fost desemnaţi să reprezinte suspecţii în instanţă, arată Kommersant.

Camera Avocaţilor a subliniat că încă nu a primit plângeri de la colegi, dar a recunoscut faptul că au fost "declaraţii ţintite" despre inadmisibilitatea protecţiei juridice pentru terorişti. Camera reaminteşte că dreptul la asistenţă juridică calificată este garantat de Constituţie, iar fără participarea unui avocat, "nici o singură hotărâre judecătorească nu poate fi considerată un act de justiţie echitabilă", precizează sursa citată.

Cu o zi mai devreme, un membru al Consiliului Prezidenţial pentru Drepturile Omului şi editorialista deputată Eva Merkacheva a declarat că avocaţii celor acuzaţi de atacul terorist au început să primească ameninţări pe reţelele de socializare. Potrivit acesteia, persoane necunoscute au cerut apărătorilor să refuze să participe la dosar, ameninţându-i că vor suferi consecinţe şi ei, şi cei apropiaţi acestora. cu ei şi cu cei dragi.

Preşedintele FPA, Svetlana Volodina, a declarat: "Din păcate, s-au făcut declaraţii ţintite că este imposibil să apărăm terorişti. Cred că oamenii au spus acest lucru din durere, din disperare şi din neînţelegerea rolului procesual al unui avocat. Trebuie să existe un avocat în fiecare caz penal, indiferent de infracţiunea gravă de care este acuzată persoana. Ideea este că legea este respectată. Procesele trebuie să se desfăşoare în condiţii de concurenţă între părţi - acuzare şi apărare. Atunci apare încrederea în dovada acuzaţiei".

La rândul său, Mihail Tolcheev, prim-vicepreşedintele FPA, a declarat pentru Kommersant: "Este inacceptabil să asociezi un avocat cu clientul său şi cu justificarea actelor comise de acesta. Legea leagă posibilitatea de a efectua investigaţii şi acţiuni procesuale cu respectarea obligatorie a dreptului constituţional la asistenţă juridică calificată. Fără aceasta, nicio singură hotărâre judecătorească, oricât de corectă ar părea, nu poate fi considerată un act de justiţie echitabilă. Prin urmare, colegii noştri care participă la acest proces ar trebui trataţi ca toţi ceilalţi avocaţi. Ei îndeplinesc funcţia care le este atribuită de Constituţie şi de lege - acordă asistenţă juridică calificată".

Publicaţia Kommersant adaugă că în istoria recentă a Federaţiei Ruse există un precedent când avocaţii numiţi au refuzat să-i apere pe cei acuzaţi de terorism. Este vorba despre avocaţii din Osetia de Nord care au fost numiţi să apere teroriştii care au comis atacul de la şcoala din Beslan în anul 2004, apărători care s-au retras din proces, iar statul a fost nevoit să caute avocaţi din alte regiuni ale Rusiei pentru a-i apăra pe inculpaţi.

• Judecători arestaţi, pentru legături cu o grupare teroristă

Mass-media citată din Federaţia Rusă mai arată că ofiţerii FSB l-au reţinut pe fostul judecător al Curţii Supreme a Inguşeţiei, Serghei Boychuk şi pe fostul preşedinte al curţii districtuale Magas din aceeaşi republică, Magomed Aushev. Potrivit anchetatorilor, după ce au primit mită de la omul de afaceri Adam Kartoev, cei doi au luat o serie de decizii în favoarea membrilor aripii militante a grupării teroriste Batal-Khadzhi Belkhoroev. Mai mult, Serghei Boychuk a încercat să devină obţină un post de conducere la curtea regională din Zaporojie.

Ieri, cei doi judecători şi complicele lor au fost arestaţi preventiv de Tribunalul de la Moscova. Magomed Aushev a lucrat anterior ca procuror în Parchetul din Inguşetia şi a devenit judecător în anul 2009, în timp ce Serghei Boychuk a fost judecător al Tribunalului Militar din Groznîi.

Cei doi au fost sancţionaţi la finalul anului trecut pentru mai multe abateri disciplinare şi au fost daţi afară din magistratură, decizie în urma căreia şi-au pierdut imunitatea parţială de care beneficiau ca judecători şi au putut fi reţinuţi de FSB şi traşi la răspundere penală, mai arată jurnaliştii de la Kommersant.

• Muncitori străini, reţinuţi de autorităţile ruse

După atacul terorist de la Crocus Hall, companiile ruse care au angajat personal din Asia Centrală s-au trezit cu o serie de controale din partea funcţionarilor statului care se ocupă de migraţie,au declarat pentru Kommersant reprezentanţi ai firmelor de comerţ cu amănuntul şi din industria construcţiilor. După o astfel de inspecţie, care a avut loc în urmă cu două zile la depozitul Wildberries din Elektrostal, regiunea Moscova, 38 de persoane au fost reţinute.

Sursa citată mai arată că, la sfârşitul anului 2023 preşedintele Vladimir Putin a estimat la 10 milioane de oameni numărul muncitorilor străini care lucrează în Rusia. În ianuarie-octombrie 2023, conform FSB, 3,6 milioane de străini au intrat în Rusia pentru a-şi căuta un loc de muncă. În ultimul an, numai la Moscova, instanţele au dat 42.000 de decizii privind expulzarea străinilor din Rusia, a afirmat, pentru sursa citată, Oleg Baranov, reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.

Un alt caz ciudat este cel de la Nijni Novgorod, unde părinţii unei tinere de 15 ani, ce primea bursă pentru că era un copil superdotat, au fost chemaţi la Poliţie după ce fata lor a postat un videoclip pe o reţea de socializare, sâmbătă, 23 martie, după atacul terorist de la Crocus Hall, filmare în care spunea: "Mulţumesc foarte mult teroriştilor care au venit în Crocus City, pentru că chiar aveam nevoie să mă îmbăt astăzi. Din cauza anulării călătoriei mele la Moscova pe care trebuia să o fac mâine, voi bea o săptămână".

În urma acestui videoclip, poliţia din Nijni Novgorod i-a acuzat pe părinţi de neîndeplinirea obligaţiilor privind creşterea unui minor.

Amintim că atacul terorist de la Crocus Hall, care a avut loc pe 22 martie înainte de începerea concertului trupei Picnic, a fost revendicat de gruparea teroristă ISIS-K. În urma atacului au fost ucise 143 de persoane şi 360 de persoane au fost rănite, potrivit ultimelor date de la Moscova, înaintea închiderii ediţiei.