WSJ: NATO pregăteşte planuri de atac asupra unor ţinte din interiorul Rusiei

NATO elaborează planuri de apărare care includ lovituri asupra unor ţinte aflate în interiorul Rusiei, în eventualitatea unui atac al Moscovei asupra teritoriului Alianţei, printre obiectivele vizate s-ar putea număra bazele militare, reţelele de aprovizionare şi instalaţiile industriale care susţin operaţiunile armatei ruse, relatează The Wall Street Journal, citat de Kyiv Post.

Noua abordare, dezvoltată sub coordonarea comandantului suprem al forţelor aliate NATO în Europa, generalul american Alexus Grynkewich, reflectă lecţiile desprinse din războiul din Ucraina. Strategii Alianţei consideră că simpla oprire a trupelor inamice la graniţele NATO nu este suficientă şi că apărarea trebuie să includă şi lovituri asupra infrastructurii care permite susţinerea unei ofensive, conform sursei.

Generalul-maior polonez Ireneusz Nowak a declarat pentru The Wall Street Journal că, într-un eventual conflict cu Rusia, NATO ar trebui să poată ataca baza militar-industrială a acesteia şi a descris loviturile de precizie în adâncul teritoriului rus drept un instrument de descurajare şi a apreciat că, dacă Ucraina ar fi dispus de o asemenea capacitate la începutul invaziei ruse, războiul nu ar fi ajuns la lupte poziţionale prelungite.

Potrivit planurilor prezentate de publicaţia americană, atacurile ar putea viza obiective situate la distanţe cuprinse între aproximativ 150 de kilometri şi câteva mii de kilometri în spatele liniei frontului, ar urma să fie utilizate rachete de precizie şi sisteme mai ieftine, precum dronele. Lista ţintelor potenţiale ar putea include nu doar aerodromuri şi baze militare, ci şi infrastructură critică, instalaţii industriale şi resurse de materii prime care contribuie la susţinerea efortului de război al Rusiei, potrivit publicaţiei.

Grynkewich a prezentat această strategie la o conferinţă de securitate desfăşurată recent la Varşovia, în cadrul unei abordări pe care a numit-o „teoria victoriei”, potrivit acesteia, NATO ar trebui mai întâi să oprească atacul iniţial, apoi să reducă posibilitatea adversarului de a continua operaţiunile militare, lovind atât forţele de pe front, cât şi reţelele care le aprovizionează şi le sprijină. Strategia nu presupune escaladarea către utilizarea armelor nucleare, conform sursei.

În acest context, armele de precizie au un rol central. Printre sistemele avute în vedere se numără rachetele de croazieră Tomahawk şi rachetele balistice ATACMS, precum şi alte arme aflate în dezvoltare. Statele europene încearcă să îşi mărească stocurile de rachete Storm Shadow, SCALP şi Taurus şi să dezvolte noi sisteme. Cercetătorul Fabian Hoffmann, de la Institutul Norvegian pentru Studii de Apărare, a declarat pentru publicaţia americană că 20 de producători europeni lucrează la cel puţin 48 de proiecte de dezvoltare a unor rachete de croazieră cu costuri reduse, potrivit publicaţiei.

Ucraina aplică deja o strategie asemănătoare, prin atacuri asupra unor obiective militare şi economice de pe teritoriul Rusiei, folosind arme cu rază lungă de acţiune, inclusiv rachetele de croazieră Flamingo, dezvoltate pe plan intern, conform sursei.

Rămâne însă neclar dacă liderii europeni ar aproba efectiv astfel de operaţiuni în cazul unui conflict. Nico Lange, fost oficial de rang înalt în Ministerul Apărării din Germania, a atras atenţia asupra diferenţei dintre planificarea militară, care include lovituri ofensive pentru apărarea împotriva Rusiei, şi abordarea politică, în care apărarea este asociată mai ales cu măsuri defensive, precum barierele sau un „zid al dronelor”, potrivit publicaţiei.